Faceți căutări pe acest blog
Se afișează postările cu eticheta EAP. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta EAP. Afișați toate postările

Noutăți CoE-RM - Ianuarie- martie 2023

30.03.2023

Vizita Secretarului General al Consiliului Europei în Republica Moldova

În cadrul întâlnirii cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, Secretarul General a reafirmat sprijinul deplin al Consiliului Europei pentru procesul de reformă în curs, inclusiv în ceea ce privește reforma judiciară și lupta împotriva corupției. Dialogul s-a concentrat și pe recenta ratificare a Convenției privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (CETS nr. 210), cunoscută sub numele de „Convenția de la Istanbul”.

Secretarul general a subliniat relevanța celui de-al patrulea Summit al șefilor de stat și de guvern de la Reykjavik (16-17 mai), găzduit de președinția islandeză. „Va fi o oportunitate de a reafirma unitatea la cel mai înalt nivel politic și de a consolida angajamentul față de valorile Organizației”, a spus ea.

Condamnând agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și repercusiunile acesteia pentru Republica Moldova, Marija Pejčinović Burić a subliniat sprijinul Consiliului Europei pentru țara, care se confruntă cu multiple provocări, inclusiv afluxul de refugiați.

Ea s-a întâlnit și cu viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Nicu Popescu. Discuțiile au inclus Planul de acțiune al Consiliului Europei (2021-2024) și statutul de țară candidată acordat de Uniunea Europeană.

Pe ordinea de zi au fost incluse întâlniri cu premierul Dorin Recean, președintele Parlamentului Igor Grosu, ministrul Justiției Veronica Mihailov-Moraru și președintele Consiliului Audiovizualului Liliana Vitu.

Marija Pejčinović Burić, Secretarul General al Consiliului Europei, a efectuat o vizită în Republica Moldova, în cadrul căreia a avut o întrevedere cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre agenda de cooperare între Republica Moldova și Consiliul Europei, despre proiectele sprijinite de Consiliul Europei în țara noastră, precum și despre mersul reformelor, în contextul crizelor multiple cu care se confruntă Republica Moldova. În aceeași zi doamnele de rang înalt au susținut declarații de presă comune.


Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a menționat că Republica Moldova apreciază sprijinul Consiliului Europei pentru apărarea drepturilor omului și pentru consolidarea proceselor și instituțiilor democratice în țara noastră, mai ales în domenii ce țin de apărarea drepturilor omului, organizarea alegerilor libere și corecte, sprijinirea mass-media independente, asigurarea autonomiei locale și reforma justiției.

"Republica Moldova și-a ales calea europeană, acum eforturile noastre sunt orientate spre apropierea aderării la UE. Iar pentru asta, trebuie să facem regulă în justiție, să restabilim încrederea oamenilor în stat și să le redăm speranța că pot trăi mai bine aici, acasă. Mizăm pe sprijinul partenerilor din Consiliul Europei în acest proces.

În pofida dificultăților cu care ne ciocnim în această perioadă marcată de crize și război, vrem să le oferim cetățenilor noștri șansa să trăiască într-o țară liberă, în democrație, în bunăstare. Azi, mai mult ca niciodată, democrația merită apărată.", a declarat Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

În 2023 vom marca 28 de ani de când Republica Moldova a devenit țară membră a Consiliului Europei. În toți acești ani, țara noastră a învățat din expertiza acestei organizații. Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova pe anii 2021-2024, care a fost lansat oficial la Strasbourg în luna aprilie 2021, sprijină mai multe domenii de intervenție în sectorul justiției, mass-media și apărării drepturilor omului.

Declarația Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu după întrevederea cu Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić

întrevederi cu Președintele Parlamentului, Igor Grosucu Prim-ministrul Dorin Recean
cu Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru,
https://justice.gov.md/ro/content/ministra-justitiei-veronica-mihailov-moraru-avut-o-intrevedere-cu-secretarul-general-al

*     *    *

29.03.2023

Lansarea proiectului „Consolidarea regimului de combatere a spălării banilor și de recuperare a activelor în Republica Moldova”

Proiectul „Consolidarea regimului de combatere a spălării banilor și de recuperare a activelor în Republica Moldova” este unul dintre cele șase proiecte care constituie a treia fază a programului comun al Uniunii Europene și al Consiliului Europei „Parteneriat pentru Bună Guvernare” destinat să ofere sprijin Parteneriatului Estic în lupta împotriva criminalității economice. Proiectul își propune să ofere asistență în implementarea agendei de reformă a țării privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, abordând în același timp problemele evidențiate de organismele de monitorizare a combaterii spălării banilor din cadrul Consiliului Europei.

În intervalul de timp propus 2023-2026, Proiectul urmărește îmbunătățirea schimbului de informații între autoritățile naționale în scopul combaterii spălării banilor (SB), finanțării terorismului (FT) și utilizării informațiilor financiare; consolidarea capacităților de aplicare a măsurilor de prevenire a SB și FT pe baza riscurilor identificate; extinderea accesului la informații fiabile și actualizate despre beneficiarii efectivi și un mecanism consolidat de prevenire a utilizării persoanelor juridice în activități infracționale; sensibilizarea asupra controalelor în domeniul combaterii SB și FT, adecvate contextului crizei refugiaților; și îmbunătățirea capacităților Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) de a efectua investigații financiare paralele și de a gestiona bunurile confiscate.


*     *     *

20.03.2023

A fost publicată o nouă versiune a Regulamentului Curții Europene a Drepturilor Omului

CtEDO a publicat o nouă versiune a Regulamentului Curții, care încorporează modificări referitoare la intervenția părților terțe în procesul de examinare a unei cauze.

În special, acestea vizează intervenția Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei drept parte terță (articolul 44 § 2 din Regulament) și stabilesc condițiile și termenele pentru cererile de intervenție în calitate de terț atât în cadrul procedurii scrise, cât și în cadrul unei ședințe în fața unei Camere (regula 44 § 3 (b)).

Totodată, președintele Curții a emis noi orientări (o instrucțiune practică) în vederea clarificării modului în care terții pot interveni, în special în ceea ce privește termenele pentru depunerea observațiilor scrise, conținutul și domeniul de aplicare al observațiilor și modul în care Curtea le utilizează atunci când examinează cauzele.



Detalii :

*     *     *

15.03.2023

Republica Moldova va ratifica Convenția Consiliului Europei privind coproducția cinematografică 

Producătorii de film din țara noastră vor putea atrage mai ușor investiții străine în proiecte. Acest lucru va fi posibil după ratificarea Convenției Consiliului Europei privind coproducția cinematografică. Un PROIECT de lege care prevede acest lucru a fost examinat de Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media și de Comisia politică externă și integrare europeană.

Odată cu ratificarea Convenției, producătorii autohtoni vor avea posibilitatea să inițieze coproducții pentru a suplini bugetul proiectului, astfel având oportunitatea să creeze produse competitive atât pentru piața națională, cât și pentru cea internațională.

Convenția Consiliului Europei privind coproducția cinematografică a fost adoptată în 1992. Ulterior, aceasta a fost revizuită în anul 2017, în condițiile în care noile tehnologii au modificat procesul de producție, distribuție și finanțare a operelor cinematografice.

Republica Moldova a semnat Convenția la 16 ianuarie 2023. Ratificarea Convenției Consiliului Europei privind coproducția cinematografică, adoptată în 2017, va fi propusă spre examinare în plenul Parlamentului.

Detalii despre Convenția Consiliului Europei privind coproducția cinematografică

*     *     *

10-11.03.2023

Mai multe proiecte de legi ale Republicii Moldova - pe agenda sesiunii plenare a Comisiei de la Veneția


Corpul de experți în drept constituțional al Consiliului Europei, Comisia de la Veneția, își va desfășura sesiunea plenară pe 10 -11 martie 2023. Se preconizează adoptarea de avize provizorii asupra proiectelor de legi privind influența oligarhilor din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, împreună cu un aviz asupra unui proiect de lege privind activitatea de contrainformații și informații externe, precum și asupra unui proiect de lege privind Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova și un aviz comun al Comisiei de la Veneția și al Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept a Consiliului Europei cu privire la un proiect de Lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor (vetting) în Republica Moldova.

Sesiunea va fi închisă presei. Acestea și alte avize și brief-uri amicus curiae vor fi publicate în săptămâna următoare sesiunii.

 Actualizat 17.03,2023
În cadrul celei de-a 134-a sesiuni plenare, Comisia de la Veneția, a adoptat


*     *     *

03.03.2023

Ministerul Educației și Cercetării va institui o platforma națională pentru asigurarea integrității în sport

Respectarea eticii profesionale de către antrenori și sportivi va fi urmărită de membrii unei platforme naționale pentru asigurarea integrității în domeniul sportului. Noua structură va fi instituită de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) cu suportul unor parteneri de dezvoltare.

Subiectul a fost discutat în cadrul unei întrevederi la MEC de către reprezentanții Consiliului Europei - Corentin Segalen, președintele Grupului din Copenhaga (GoC), coordonatorul platformei de combatere a manipulărilor în sport din Franța, Patrick Vajda, președintele Federației Internaționale al Oficialilor din Sport (IFSO), Artiom Jucov, directorul Agenției Naționale Antidoping și secretarul de stat al Ministerului Educației și Cercetării, Sergiu Gurin.

Mai mult :

01.03.2023

Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare: 25 de ani de la intrarea în vigoare

Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare a fost elaborată în scopul protecției limbilor care fac parte integrantă din vastul patrimoniu cultural nematerial al Europei. Cele 25 de State membre ale Consiliului Europei, inclusiv Republica Moldova, care au ratificat această Cartă trebuie să promoveze activ utilizarea acestor limbi în învățământ, judecătorii, administrație, mass-media, cultură, viața economică și socială și cooperarea transfronalieră.

Într-o declarație pronunțată cu ocazia aniversării Cartei, dna Aleksandra Oszmiańska-Pagett, Președintele Comitetului de experți independenți (COMEX) responsabil de asigurarea monitorizării implementării Catei, a subliniat caracterul flexibil al acestui instrumen:

« Sistemul de angajamente adoptat în Cartă permite de a se adapta situației fiecărei limbi, ținând cont de contextele sociale, politice și economice care le modelează. El permite de a garanta utilizarea fiecărei limbi regionale și minoritare apărate actualmente de către Cartă, existând peste 80 de limbi, în toate domeniile vieții de zi-cu-zi ».

Recomandările formulate în cadrul procedurii de monitorizare a Cartei furnizează Statelor părți instrumente utile în scopul de a elabora și a implementa politici cu privire la utilizarea zilnică a limbilor regionale și minoritare.


*     *      *

27.02.2023

Lansarea unui nou Program comun CoE-UE adresat țărilor Parteneriatului Estic

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, și Comisarul european pentru politica de vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, au lansat două programe vaste de cooperare între Uniunea Europeană și Consiliul Europei.

Parteneriatul pentru buna guvernare (PGG) 2023 - reprezintă o inițiativă comună a Consiliului Europei și Uniunii Europene care vizează consolidarea bunei guvernări în regiunea Parteneriatului Estic. Acest program oferă o susținere privind măsura de adoptare a unei legislații și practicilor mai apropiate de normele europene în domeniile drepturilor omului, Statului de drept și al democrației. El favorizează progresele în programul de aderare la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, precum și ameliorarea perspectivelor europene pentru Georgia. Suma alocată pentru etapa III a noului program este de 19 300 000 euro.

Programul va continua să pună acent pe reforma justiției, anti-corupție, anti-discrimnare și egalitatea genurilor, ținând cont de noile realități geopolitice din regiune, de la perspectivele UE pentru trei țări până la susținerea forțelor democratice din Belarus. De asemenea, va continua implementarea mecanismului de răspuns rapid bazat pe cerere, monitorizat de Comisia de la Veneția. Principalii parteneri ai programului sunt structurile guvernamentale, agenții guvernului în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, autoritățile de aplicare a legii, societatea civilă și mediul academic.

Etapa III a Parteneriatului pentru buna guvernare va începe la 1 martie 2023 și va avea o durată de 48 de luni.

« Facilitatea orizontală pentru Balcanii occidentali și Turcia » 2023-2026 este o altă inițiativă comună în conformitate cu normele Consiliului Europei și IQ-ul Uniunii Europene, care contribuie la realizarea priorităților procesului de extindere a UE. Ea a fost creată ca un mecanism flexibil care susține procesele de reforme naționale în domeniile Statului de drept, democrației și drepturilor omului. Facilitatea orizontală va permite și implementarea recomandărilor organelor de monitorizare și expertiză ale Consiliului Europei. Suma acordată pentru etapa III a noului program este de 41 175 000 euro.

Detalii

*     *     *

16.02.2023

Republica Moldova aderă la Acordul parțial extins al Consiliului Europei privind rutele culturale

Republica Moldova va beneficia de suport pentru implementarea inițiativelor de promovare a culturii și a turismului. 

În plenul Parlamentului a fost examinat proiectul de lege cu privire la accederea țării noastre la ACORDUL parțial extins al Consiliului Europei privind rutele culturale. Inițiativa legislativă a fost votată, în două lecturi, de 75 de deputați.

Republica Moldova va beneficia de suport și asistență în implementarea politicilor pentru dezvoltarea rutelor culturale. Acordul mai oferă și certificarea „Rută culturală a Consiliului Europei”.

Detalii 

14.02.2023

Zilele Consiliului Europei arată viața transformată

Consiliul Europei a lansat o campanie de comunicare pentru "a spune povestea Consiliului Europei". Zilele Consiliului Europei, susținute de o sursă online destinată Statelor membre, pune în evidență felul în care Organizația contribuie la ameliorarea vieții milioanelor de Europeni, apărând drepturile omului, democrația și statul de drept.

Dirijată de agenți naționali, inițiativa constituie o oportunitate pentru Statele membre de a demonstra avantajele apartenenței lor la Consiliul Europei și de face cunoscută mai bine activitatea sa la scară națională.

Una dintre primele inițiative concrete este organizarea de către Franța a unei simulări a Consiliului Europei. Aceasta a adunat peste 


200 de studenți de la științe politice pentru a juca rolul parlamentarilor și reprezentanților Statelor membre în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și a Comitetului de Miniștri. Participanților li se va oferi ocazia să discute și să învețe modalitatea în care Consiliul Europei ameliorează viața femeilor și bărbaților în țara lor și în toată Europa.

Zilele Consiliului Europei se inspiră din reuniunea ministerială de la Hamburg 2021, unde miniștrii de externe au decis că: „este necesar să se sporească cunoașterea și vizibilitatea activității Consiliului Europei, prin evenimente regulate coordonate în toate statele membre, profitând de birourile externe, rețelele existente, grupurile de tineret, societatea civilă, universitățile și instituțiile de cercetare și alți parteneri, în vederea promovării valorilor, idealurilor și principiilor fundamentale ale Consiliului Europei, care sunt moștenirea noastră comună, printre noile generații și publicul larg".


*     *     *

09.02.2023

Moldova a semnat Protocolul de amendare a Convenției pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal

La Strasbourg, Ambasadoarea Daniela Cujbă a semnat Protocolul de amendare a Convenției pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (CETS nr.223), care a fost adoptat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 18 mai 2018 și deschis pentru semnare începând cu 10 octombrie 2018.

Protocolul de modificare modernizează și îmbunătățeste Convenția (ETS nr. 108), ținând cont de noile provocări în asigurarea protecției persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, care au apărut de la adoptarea Convenției din 1981.

Protocolul constituie un cadru juridic multilateral solid și flexibil pentru a facilita fluxul de date transfrontalier, oferind în același timp garanții eficiente atunci când sunt utilizate datele cu caracter personal. Tratatul vizează provocările la adresa vieții private rezultate din utilizarea noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor și consolidează mecanismul Convenției pentru a asigura implementarea eficientă a acesteia.

Republica Moldova este cel de-al 45-lea stat care a semnat Protocolul de amendare a Convenției pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal. Protocolul a fost ratificat de către 21 state.


*     *     *

08.02.2023

Consiliul Europei adoptă o nouă strategie de combatere a terorismului pentru 2023-2027

Răspunzând nivelului sporit al amenințărilor teroriste în Europa, Consiliul Europei a adoptat o strategie de combatere a terorismului pentru perioada 2023-2027, care oferă noi instrumente și răspunsuri concrete la provocările continue și emergente cu care se confruntă autoritățile statului.

Strategia urmărește să consolideze eforturile de combatere a terorismului în Europa și dincolo de hotarele ei prin abordarea nu doar a manifestărilor terorismului, ci și a cauzelor sale fundamentale și a factorilor determinanți din peisajul geopolitic actual. Aceasta își propune să abordeze amenințarea tot mai mare din partea extremismului violent în Europa, creșterea abuzurilor noilor tehnologii în transmiterea mesajelor, recrutare și instruire și interacțiunea dintre actele de terorism și încălcarea regulilor conflictelor armate (crime de război) observate recent în contextul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Aceasta urmărește o serie de eforturi depuse în cadrul Strategiei precedente de combatere a terorismului 2018-2022, cum ar fi raportul privind amenințările teroriste emergente în Europa și Recomandarea privind utilizarea informațiilor culese în zonele de conflict ca probe în cadrul procedurilor penale legate de infracțiunile teroriste. Strategia reflectă, de asemenea, înțelegerea că, deși amenințările teroriste inspirate de ISIL/Daesh sau Al-Qaida s-ar fi diminuat în ultimii ani, este nevoie de a găsi mijloace eficiente și cuprinzătoare pentru a preveni reapariția lor.

Strategia Consiliului Europei de combatere a terorismului 2023-2027

*     *     *

07.02.2023

Vizita reprezentantul special pentru migrație și refugiați

Leyla Kayacik, Reprezentantul Special al Secretarului General pentru Migrație și Refugiați (SRSG) a participat la lansarea proiectului „Consolidarea protecției drepturilor omului a refugiaților și migranților în Republica Moldova”. Proiectul are drept scop acordarea unui sprijin personalizat Republicii Moldova pentru a construi sisteme reziliente de migrație, azil și primire în conformitate cu standardele internaționale și europene, prin valorificarea expertizei judiciare a Consiliului Europei și jurisprudenței substanțiale a Curții Europene a Drepturilor Omului în domeniul azilului și al migrației.

În discursul său de deschidere, RSSG, Dna Leyla Kayacik a apreciat ospitalitatea extraordinară a Republicii Moldova față de refugiații ucraineni, subliniind necesitatea unui sprijin internațional continuu și ferm pentru țară.

“Acest proiect este o continuare a constatărilor cuprinse în raportul emis ca urmare a vizitei mele în Moldova în luna iunie a anului trecut, precum și a consultărilor aprofundate cu autoritățile statului, organizațiile internaționale și societatea civilă”, a declarat RSSG.

Leyla Kayacik, de asemenea a vizitat centrul de cazare pentru refugiați, fiind impresionată de mărturiile femeilor, copiilor și a persoanelor în etate, care au fost forțate să fugă din Ucraina pentru a scăpa de ororile agresiunii ruse.

Ea s-a întâlnit, de asemenea, cu oficialii țării și reprezentanții organizațiilor internaționale.

Vizita a prezentat o continuare a raportului privind misiunea sa de constatare a faptelor în Republica Moldova din iunie anul trecut.

*     *     *

01.02.2023

Guvernul RM a aprobat proiectul de lege privind accederea Republicii Moldova la Acordul parțial extins privind rutele culturale

Republica Moldova va beneficia de suport și asistență în vederea implementării politicilor în domeniu culturii și turismului. În acest sens, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege privind accederea Republicii Moldova la Acordul parțial extins privind rutele culturale.

Acordul este deschis statelor membre ale Consiliului Europei cu scopul de a acorda sprijin politic inițiativelor naționale, regionale și locale pentru promovarea culturii și a turismului. În prezent, acesta cuprinde 36 de state membre, între care România, Ucraina, dar și țări precum Grecia, Norvegia, Elveția, Italia.

Statele membre beneficiază de suport și asistență în vederea implementării politicilor în domeniu, a dezvoltării rutelor culturale și susține crearea schimbului de experiență între operatorii și partenerii rutelor respective. O strânsă colaborare în domeniul turismului cu diverse state europene va deschide noi perspective în domeniul sprijinului reciproc și schimburilor de experiență, de natură să contribuie la creșterea competitivității sectorului turistic moldovenesc.

Accederea la Acordul parțial extins al Consiliului Europei privind rutele culturale va avea ca efect crearea de parteneriate în vederea investițiilor și creşterii resurselor disponibile pentru turismul cultural în Republica Moldova.


*     *     *

30.01.2023

Consolidarea cooperării Uniunii Europene cu Consiliul Europei în 2023-2024

Consiliul Uniunii Europene, instituția care reunește miniștrii statelor membre ale UE, a adoptat noile priorități care vor ghida cooperarea dintre UE și CoE în următorii doi ani. În contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al amenințărilor globale la adresa multilateralismului bazat pe reguli, a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, documentul solicită o cooperare consolidată între UE și CoE.

Astăzi, mai mult ca niciodată, este esențială menținerea unitatății, reafirmarea importanței valorilor și principiilor comune și consolidarea rolului CoE ca organizație de referință pentru promovarea și susținerea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept în Europa.


*     *     *

30.01.2023

Prezentarea studiului privind siguranța online a copiilor în Republica Moldova

Numărul de copii pe internet este în creștere. În timp ce tehnologiile informației și comunicațiilor aduc multe beneficii copiilor, ele îi pun și pe copii în pericol, inclusiv pe copiii foarte mici. Vârsta utilizatorilor și a potențialelor victime ale abuzului continuă să scadă, copiii foarte mici fiind mai expuși la riscuri. În acest sens, în cadrul proiectului Consiliului Europei „Protecția copiilor împotriva violenței și prevenirea acesteia, inclusiv în mediul online în Republica Moldova” a fost organizat în data de 30 ianuarie 2023 un eveniment de prezentare a unei Analize având ca subiect legislația privind exploatarea și abuzul sexual asupra copiilor online și provocările combaterii acestui fenomen, inclusiv responsabilitatea socială a sectorului din domeniul IT.

La evenimentul de prezentare a raportului au participat reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului Național al Poliției, Ministerului Economiei, Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Educației și Cercetării precum și reprezentanți ai sectorul privat din domeniul IT și ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației.

Giulia RE, Șefa Adjunctă a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău a punctat în mesajul său de salut: ” Copiii folosesc în mod regulat mediul online pentru petrecerea timpului liber, socializare și educație. Și reprezintă aproximativ o treime dintre utilizatori la nivel global. Cu toate acestea, lumea digitală tratează adesea toți utilizatorii în același mod: tratând copiii ca adulți. Așa cum a menționat Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în recomandarea sa, politicile în acest domeniu necesită o combinație de măsuri publice și private, legale și voluntare, ca toate părțile interesate relevante din sectorul public și privat să își asume responsabilitatea pentru asigurarea drepturilor copilului în mediul digital și ca acțiunile acestora să fie coordonate.

Consultantul internațional al Consiliului Europei, John Carr, în prezentarea sa a menționat: „Odată cu evoluția internetului, lucrurile au început să ia o amploare mult mai rapidă, și din cauza aceasta, fiecare stat în strânsă legătură cu companiile private trebuie să elaboreze mecanisme de prevenire și combatere a exploatării și abuzului sexual online asupra copiilor ținând cont de creșterea semnificativă a raportărilor privind săvârșirea acestor infracțiuni în mediul online”.



*    *     *

27.01.2023

Prezentarea raportului „Republica Moldova, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2022" 

Curtea Europeană a drepturilor Omului (CtEDO) a primit 642 de cereri înaintate împotriva Moldovei în anul 2022. Raportat la populația țării, acest număr este foarte mare, Moldova clasându-se pe locul 4 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, moldovenii adresându-se la CtEDO de 5 ori mai des decât media europeană.Constatările se conțin într-un document analitic al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
De la ratificarea CEDO, în 1997, până la 31 decembrie 2022, CtEDO a pronunţat 575 de hotărâri în cauzele moldoveneşti. În 492 (86%) dintre acestea a fost constatată cel puțin o violare a drepturilor omului. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Marea Britanie, Germania, Spania sau Olanda, țări care au ratificat CEDO cu mult timp înaintea Moldovei şi care au o populație mult mai numeroasă.

Până la 31 decembrie 2022, Republica Moldova a fost obligată de CtEDO să plătească 22 448 198 euro, dintre care 544 448 euro în 2022.

La 31 decembrie 2022, 1 020 de cereri moldovenești așteptau să fie examinate și circa 97% dintre acestea au şanse mari să obțină câștig de cauză. Acest număr este aproape egal cu numărul total de cereri în baza cărora Moldova a fost condamnată în cei 25 de ani de când persoanele se pot plânge la CtEDO împotriva Moldovei. În ceea ce privește numărul total al cererilor pendinte, Moldova este pe locul 12 din cele 46 state membre ale Consiliului Europei.



27.01.2023

Ziua Protecției Datelor: noi orientări pentru asigurarea respectării standardelor privind drepturile omului de către sistemele naționale de identitate digitală 

Pentru a marca Ziua Protecției Datelor, sărbătorită în fiecare an la 28 ianuarie, președintele Comitetului Consultativ al Consiliului Europei privind protecția datelor „Convenția 108”, Elsa Mein, a subliniat necesitatea ca sistemele naționale de identitate digitală să respecte standardele privind drepturile omului, în special respectarea dreptului la confidențialitate și la protecția datelor cu caracter personal.

Comitetul Consultativ, care reprezintă toate părțile la Convenție, a publicat noi linii directoare pentru a ajuta guvernele și alți actori implicați în crearea și gestionarea sistemelor care prelucrează o serie de date cu caracter personal, să  certifice autenticitatea „identității juridice” a unei persoane în fața legii și față de stat.

Orientările urmăresc să aplice principiile și prevederile convenției modernizate privind protecția datelor - Convenția 108+. Acestea subliniază că, având în vedere potențialul unui impact negativ asupra drepturilor omului, sistemele naționale de identitate digitală ar trebui să adopte o abordare centrată pe drepturile omului și să integreze în mod explicit legislația privind drepturile omului în reglementarea, proiectarea, implementarea și funcționarea lor.


*     *     *

26.01.2023

Republica Moldova: APCE salută reformele, recunoscând totodată provocările

APCE a salutat reformele de anvergură întreprinse de Republica Moldova – în special în sistemul judiciar și în lupta împotriva corupției – pentru a consolida instituțiile democratice, în ciuda „dificultăților și provocărilor”, inclusiv criza umanitară rezultată din izbucnirea războiului din Ucraina, riscul interferențelor externe, criza energetică și ratele ridicate ale inflației.

Prin adoptarea astăzi, în unanimitate, a unei Rezoluții, în baza Raportului elaborat de Pierre-Alain Fridez (Elveția, SOC) și Inese Lībiņa-Egnere (Letonia, EPP/CD), Adunarea a subliniat că, pentru prima dată în istoria sa, Republica Moldova a fost guvernată de o majoritate parlamentară stabilă deținută de un singur partid și a încurajat țara să-și continue procesul de reformă, care se înscrie într-o dorință de integrare europeană.

În acest sens, APCE a cerut autorităților să-și continue cooperarea cu Consiliul Europei, în special pentru a consolida independența sistemului judiciar și procuraturii și pentru a consolida legislația anticorupție.

APCE a cerut, de asemenea, statelor membre să ofere asistență umanitară și financiară.

A decis să urmărească cum evoluează situația prin procedura sa de monitorizare.

Detalii

Potrivit vicepreședintelui Parlamentului, Mihail Popșoi, membru delegației naționale la APCE, rezoluția adoptată reprezintă cea mai pozitivă și încurajatoare rezoluție din cei 27 de ani de când Moldova a devenit membră a Consiliului Europei. „Această rezoluție oferă un fundament solid pentru a începe demersurile de a trece la etapa de post-monitorizare în viitorul apropiat. Progresul Republicii Moldova în domeniul reformelor, în pofida tuturor dificultăților, este apreciat de comunitatea Europeană. Moldova reușește!”, a comentat Mihail Popșoi. Totodată, în dezbateri, vicespeakerul a relatat despre provocările și obiectivele care stau în față pentru ca țara noastră să devină ireversibil parte a lumii europene libere, așa cum își doresc oamenii din Republica Moldova.

Deputatul Ion Groza, șeful delegației naționale la APCE, a subliniat că majoritatea parlamentară stabilă a creat condițiile necesare pentru ca Republica Moldova să-și urmeze calea reformelor în mod hotărâtor. Acest obiectiv este realizat, în pofida dificultăților legate de războiul Rusiei în Ucraina, inclusiv criza energetică. „Vedem în Europa viitorul nostru, prosperarea noastră și libertatea noastră”, a menționat Ion Groza.


*     *     *

23-27.01.2023

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei: Agenda sesiunii de iarnă 2023

O dezbatere urgentă cu privire la aspectele drepturilor omului și cele juridice ale agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, cu participarea dnei Oleksandra Matviichuk, șefa Centrului pentru Libertăți Civile, laureată a Premiului Nobel pentru Pace 2022, va fi printre momentele importante ale sesiunii plenare de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care va avea loc la Strasbourg în perioada 23-27 ianuarie 2023.
Din componența delegației Parlamentului Republicii Moldova fac parte deputații Ion Groza, șeful delegației naționale la APCE, Mihail Popșoi, vicepreședintele Parlamentului și Natalia Davidovici.

#OnTheRoadToReykjavik, va fi prezentat un raport cu propuneri către APCE privind cel de-al patrulea Summit al șefilor de stat și de guvern ai Consiliului Europei, care va avea loc în capitala Islandei pe 16 și 17 mai.

Vor fi, de asemenea, audiate discursuri ale primului ministru al Islandei, Katrin Jakobsdóttir, și ministrului german de externe, Annalena Baerbock. Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, va prezenta o comunicare adresată membrilor APCE. Adunarea își va alege președintele și vicepreședinții.

Combaterea violenței împotriva femeilor va fi, de asemenea, un punct central al sesiunii, cu o primă dezbatere pe tema violenței sexuale legate de conflict și o a doua dezbatere comună asupra Convenției de la Istanbul, privind rolul și responsabilitatea bărbaților și băieților în stoparea violenței de gen împotriva femeile și fetelor și găsirea de soluții pentru captivitatea conjugală.

Alte subiecte de pe agendă includ impactul asupra mediului al conflictelor armate, luptătorii străini Daesh și familiile lor care se întorc din Siria și din alte părți și provocările etice, culturale și educaționale ale aplicațiilor de urmărire a contactelor.


Pe agenda sesiunii de iarna a APCE este inclus și Raportul cu privire la îndeplinirea de către Rep. Moldova a obligațiunilor sale față de CoE/ Pierre-Alain FRIDEZ,  Inese LĪBIŅA-EGNERE https://pace.coe.int/en/files/31451

Raportul privind onorarea obligațiilor şi angajamentelor din partea Republicii Moldova a fost elaborat de coraportorii Pierre-Alain Fridez, Elveția, și Inese Lībiņa-Egnere, Letonia, în cadrul Comitetului pentru onorarea obligațiilor și angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei (Comitetul de monitorizare). Membrii delegației naționale, Ion Groza și Mihail Popșoi, vor interveni în cadrul dezbaterilor pe marginea acestui document.
https://multimedia.parlament.md/raportul-privind-onorarea-obligatiilor-si-angajamentelor-de-catre-moldova-va-fi-prezentat-la-apce/


16.01.2022

Semnarea Convenției revizuite a Consiliului Europei privind coproducția cinematografică

Ambasadoarea Daniela Cujbă, Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei, a semnat Convenția Consiliului Europei privind coproducția cinematografică (revizuită), adoptată la 29 iunie 2016 și deschisă spre semnare la data de 30 ianuarie 2017.

Prevederile Convenției revizuite completează dispozițiile Convenției privind coproducția cinematografică, adoptată de Consiliul Europei în anul 1992, intrată în vigoare pentru Republica Moldova la data de 1 ianuarie 2012.

Noul instrument continuă să constituie o bază juridică comună pentru relațiile cinematografice multilaterale și bilaterale ale statelor părți oferind, totodată, o nouă flexibilitate în stabilirea coproducțiilor și ia în considerare schimbările tehnologice și evoluția practicilor în industrie. În special, Convenția revizuită oferă posibilitatea aderării țărilor non-europene la tratat.

Convenția Consiliului Europei privind coproducția cinematografică (revizuită)
Posted by
Labels: , , , , , , , , , ,

BV - „Perspective asupra viitorului Europei prin prisma țărilor din vecinătatea UE”

Views on the Future of Europe from the EU’s Neighbouring Countries /European Institute of Romania. - Buc., 2021 - 71 p.
[Accesat 10.12.2022]

Disponibil: http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2021/12/WP-no.-40_Views-from-neighbouring-countries-2.pdf

Lucrarea lansată la inițiativa Institutului European din România, a fost gândită ca un mijloc de a reuni viziunea experților din țările din vecinătate cu privire la viitorul Uniunii Europene și a relațiilor bilaterale, precum și pentru a oferi un context mai larg discuțiilor privind provocările viitoare. 

În vederea realizării acestei cercetări, au fost incluse contribuțiile a 23 de experți din țările din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia), Turcia și cele trei țări din Parteneriatul Estic, membre în Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (Georgia, Republica Moldova și Ucraina).

Opiniile exprimate de experții invitați se referă la principalele provocări și priorități ale Uniunii Europene în relațiile cu statele și guvernele din vecinătate, așteptările privind modul în care UE ar trebui să gestioneze relațiile, precum și contribuțiile acestor țări la avansarea proiectului european în regiunile lor.


CUPRINS
  • European Union and the Enlargement: a Future based on Cornerstone Values Alba Cela (Albania) 
  • The EU and the Western Balkans – Serving the Purpose of Enlargement/ Gjergji Vurmo (Albania) 
  • Perpetually transitioning towards the EU: Bosnia and Herzegovina /Dženeta Karabegović (Bosnia and Herzegovina).
  • Bosnia and Herzegovina and the Western Balkans: From Crises to Prospects of EU Membership /Predrag Praštalo (Bosnia and Herzegovina)
  • The EU and its Eastern Partnership Poster Child – the Way Forward in the Post-2020 /Tinatin Akhvlediani (Georgia)
  • EU-Georgian Relations – Time to Impose Restrictive Measures on Abusers of Power /Marine Kapanadze (Georgia) 
  •  The European Union in Georgia: Challenges and Priorities Bidzina Lebanidze (Georgia) 

  •  Expectations Regarding the Future of Europe from the EU’s Close Partners from the Region – the Case of the Republic of Moldova /Rodica Crudu (Republic of Moldova) 
  •  Challenges and Prospects for the Cooperation between the Republic of Moldova and the European Union beyond 2020/ Ludmila Nofit (Republic of Moldova).
  • The Importance of EU and Montenegro’s Close Cooperation in Fighting Corruption /Matija Miljanić (Montenegro) 
  • EU Integration of the Western Balkans – The Boulevard of Broken Dreams /Momčilo Radulović (Montenegro). 
  • Future of EU Enlargement: eighbourhood Coexistence through the Prism of a Neighbourhood Blockade /Mileva Gjurovska (North Macedonia).
  • North Macedonia’s Elusive European Future /Dimitar Nikolovski (North Macedonia) 
  •  EU-North Macedonia Relations: Showcase on Failures of the Integration Process /Irena Rajchinovska Pandeva (North Macedonia) 
  •  Keeping Enlargement on the Agenda of the Future of Europe /Jelica Minić (Serbia).
  •  A Template for Staged Accession to the EU /Miloš Pavković (Serbia).
  •  The Perspective on the Future of Europe as seen from the Republic of Serbia /Mihajlo Vučić (Serbia). 
  • The Future of Turkey-EU Relations: Issue based Rather than a Full-scale Collaboration /Sait Akșit (Turkey)
  • The Future of the EU from Turkey’s Perspective: Social Aspects/ Ayşe İdil Aybars (Turkey) 
  •  Impact of Increasing Geostrategic Concerns on Europe and Relations with Turkey /Çiğdem Üstün (Turkey)
  •  European Union in Ukraine – Ensuring Transformation in a Geopolitical /Place Sergiy Gerasymchuk (Ukraine)
  • From the Association Agreement to the Staged Integration to the EU /Veronika Movchan (Ukraine)
  • EU-Ukraine: Towards a New Quality of Partnership /Mykhailo Pashkov (Ukraine) 
  • Thoughts on the French Presidency of the Council of the European Union/ François Lafond (France) 
  • The Future of the European Union Must Be a Future Open for All that are Willing and Able /Mihai Sebe (Romania
Posted by
Labels: , , , , , ,

BV - Eforturile pentru buna guvernare în Europa de Est


Actualizat 23.07.2021


The Struggle for Good Governance in Eastern Europe : Second Edition / Centre for European Policy Studies; Edited by Michael Emerson Denis Cenușă Tamara Kovziridze Veronika Movchan.. - London, 2021. - 263 p. [Accesat 23.07.2021]


At a time when many regions of the world, Europe included, see a resurgence of authoritarianism, several countries in Eastern Europe: Ukraine, Moldova, Georgia and Armenia, are struggling to counter this trend by developing European-style democracies.

In this second edition, three years after the first, the story of Eastern Europe’s dramatic struggles to achieve properly functioning democracies and the rule of law rages on, warranting deeper analysis and substantial updating.

Highlights during this period include the spectacular ascent but questionable achievements of Vladimir Zelensky in Ukraine, the rise and fall of the pro-Russian presidency of Igor Dodon in Moldova, the deterioration of Georgia’s democracy under oligarchic state capture rescued and reversed by EU mediation, and the advent to power of Nikol Pashinyan in Armenia, now threatened by defeat in the second war over Nagorno Karabakh.

Content
  • The Patchwork Politics of Wider Europe /Richard Youngs
  • The Uncertain State of Georgia’s Democracy/ Ghia Nodia
  • Moldova’s Anaemic Democracy and Distorted Europeanisation/ Denis Cenușă
  • Democratisation and Europeanisation in 21st Century Ukraine /Mikhail Minakov
  • Armenia’s Auspicious Democratic Advance - Hanging by a Thread /Syuzanna Vasilyan
  • Integrity and Judicial Reform on Trial/ Steven Blockmans, Nadejda Hriptievschi, Mykhailo Zhernakov & Ekaterine Zguladze
  • Anti-Corruption Policies /Michael Emerson, Nadejda Hriptievschi, Oleksandr Kalitenko, Tamara Kovziridze, Veronika Movchan & Elena Prohnitchi
  • Russia, the EU and the Eastern Partnership Countries: Four Scenarios/ Andrey Makarychev

Actualizat octombrie 2018


Eforturile pentru buna guvernare în Europa de Est= The Struggle for Good Governance in Eastern Europe=Усилия по продвижению надлежащего управления в Восточной Европе / Centre for European Policy Studies; Michael Emerson, S, Denis Cenușa, Tamara Kovziridze, Veronika Movchan, Academic Director and Head of the Center for Economic Studies at IER.. - London, 2018. - 312 p.
[Accesat la : 1 octombrie 2018] [Accesat la :  25.03.2019 2019]

Disponibl :
 Cartea analizează în profunzime provocările cu care se confruntă cele trei țări în încercarea de a crea sisteme democratice sănătoase, o normă de drept adecvată, reducerea corupției și limitarea rolului oligarhilor. Sunt prezentate materiale originale care compară performanța guvernării politice și economice a celor trei țări cu statele din afara UE din Balcani și alte țări vecine.
 
Această carte conține prima evaluare completă și independentă comparativă a provocărilor politice fundamentale cu care se confruntă Georgia, Moldova și Ucraina, în contextul acordurilor lor de asociere cu UE. Problemele analizate în profunzime includ funcționarea instituțiilor democratice, statul de drept, rolul oligarhilor și progresul (sau nu) al politicilor de combatere a corupției. De asemenea, este analizat aspectul "hibrid" al regimurilor politice și al societăților din toate cele trei țări, precum și orientarea lor către vestul și estul Europei.
Rezultatele cercetării originale sunt prezentate pentru prima dată prin compararea performanțelor în guvernanța politică și economică a celor trei state est-europene cu statele din afara UE din Balcani. S-au elaborat repere de performanță cuantificate ale ratingurilor și clasamentelor comparative, iar rezultatele arată performanțe comparabile atât ale celor din clasament, cât și ale celor care se află în ambele grupuri, iar Georgia se prezintă ca fiind cel mai avansat caz. Semnificația acestor rezultate este că, deși toate statele ambelor grupuri aspiră la aderarea la UE, însăși UE extinde doar "perspectivele de aderare" la Balcani, ceea ce reprezintă probleme politice importante care trebuie să fie abordate de UE și de statele sale partenere asociate.
Mai mult


Posted by
Labels: , , , , , , , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)