Arhiva 2012-2013
24.01.2014
ENPARD: o ofertă îmbunătăţită a UE pentru susţinerea agriculturii în ţările vecine: Interviu cu Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc.
Republica Moldova are toate şansele să beneficieze de fonduri europene pentru dezvoltarea agriculturii şi infrastrcturii rurale prin intermediul aşa numitului program ENPARD, adică programul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală destinat ţărilor din imediata vecinătate. Banii din program sunt destinaţi statelor care vor decide că agricultura se numără printre priorităţi în dialogul cu Uniunea Europeană, a explicat ieri, la Chişinău, Comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloş.
Valeriu Cosarciuc: „În primul rând, vreau să menţionez că Programul ENPARD sau Programul de vecinătate pentru dezvoltarea agriculturii şi dezvoltare rurală, este o ofertă îmbunătăţită a Uniunii Europene pentru susţinerea agriculturii în ţările vecine. Republica Moldova, cu părere de rău, la moment este ţară vecină cu Uniuniunea Europeană şi nu suntem ţară membră ca să beneficiem de alte fonduri.
Dacă vorbim despre această ofertă, vreau să spun, în primul rând, că ea va fi bazată pe o planificare pe termen lung, adică pentru a obţine fonduri de la UE prin acest instrument, ENPARD, ar trebui ca în Republica Moldova să fie elaborat şi promovat un Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală. În baza acestui program vom putea accesa fonduri de la Uniunea Europeană.
O altă chestiune foarte importantă care a fost menţionată şi de către Comisarul, dl Cioloş, este abordarea integrată. Nu putem să divizăm agricultura şi dezvoltarea rurală, ca să fie separate sau în diferite locuri să se facă politicile. De aceea, noi trebuie să revenim la normalitate, adică în Republica Moldova dezvoltarea rurală şi agricultura urmează să fie într-un singur centru pentru coordonarea şi dezvoltarea politicilor. O altă chestiune importantă este ca producătorii agricoli să fie participanţi la elaborarea acestui Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi să fie proprietarii acestui Program. Noi ar trebui să prevedem în acest program o componentă importantă în ceea ce priveşte accesul la cunoştinţe şi informaţii...”
22.01.2014
Germania şi Franţa - prioritate absolută Parteneriatului Estic şi atenţie sporită Republicii Moldova :Interviu cu Aurel Ciocoi, ambasadorul Republicii Moldova la Berlin.
... Europa Liberă: Domnule Ambasador, dar ce
înseamnă aceste două ţării să-şi coordoneze politica în raport cu
Moldova şi alte state din Parteneriatul Estic?
Aurel Ciocoi: „Aceasta înseamnă că ambele state, există tandemul acesta tradiţional franco-german în cadrul UE, şi dacă stăm să ne amintim bine, însăşi Uniunea Europeană a fost creată datorită iniţiativei postbelice a lui Konrad Adenauer şi Charles de Gaulle. E un lucru îmbucurător pentru noi, e un lucru care vine să reconfirme interesul sporit al UE faţă de Republica Moldova şi faţă de regiune, în general, în special, în ceea ce priveşte Parteneriatul Estic. Iniţiativa Parteneriatului Estic, iniţial, a fost tratată cu o mică indiferenţă din partea altor state membre ale UE, printre acestea aflându-se, în perioada respectivă, şi Franţa. Or, acum, după ultimele schimbări în ceea ce priveşte decizia Ucrainei de a nu semna Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb cu UE, deci, iată nu avem altă soluţie decât să încercăm să profităm la maxim de noile oportunităţi care se deschid în faţa RM. Evident, UE şi Germania, şi Franţa au nevoie şi ele de un exemplu de succes în ceea ce priveşte atractivitatea UE pentru celelalte state care nu fac parte deocamdată din acest aranjament european. Şi atunci, evident că, eforturile diplomaţiei europene se vor concentra pentru asigurarea continuităţii vectorului european al Republicii Moldova şi nu doar al RM dar şi al Georgiei, din câte fapte vă daţi bine seama din declaraţia pe care au făcut-o cei doi miniştri de Externe. Pentru că atât Frank-Walter Steinmeier, cât şi Laurent Fabius au convenit că vor face vizite comune, pe parcursul acestui an, în Georgia şi Republica Moldova, acordând, evident, prioritate absolută aranjamentului Parteneriatului Estic.”
Aurel Ciocoi: „Aceasta înseamnă că ambele state, există tandemul acesta tradiţional franco-german în cadrul UE, şi dacă stăm să ne amintim bine, însăşi Uniunea Europeană a fost creată datorită iniţiativei postbelice a lui Konrad Adenauer şi Charles de Gaulle. E un lucru îmbucurător pentru noi, e un lucru care vine să reconfirme interesul sporit al UE faţă de Republica Moldova şi faţă de regiune, în general, în special, în ceea ce priveşte Parteneriatul Estic. Iniţiativa Parteneriatului Estic, iniţial, a fost tratată cu o mică indiferenţă din partea altor state membre ale UE, printre acestea aflându-se, în perioada respectivă, şi Franţa. Or, acum, după ultimele schimbări în ceea ce priveşte decizia Ucrainei de a nu semna Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb cu UE, deci, iată nu avem altă soluţie decât să încercăm să profităm la maxim de noile oportunităţi care se deschid în faţa RM. Evident, UE şi Germania, şi Franţa au nevoie şi ele de un exemplu de succes în ceea ce priveşte atractivitatea UE pentru celelalte state care nu fac parte deocamdată din acest aranjament european. Şi atunci, evident că, eforturile diplomaţiei europene se vor concentra pentru asigurarea continuităţii vectorului european al Republicii Moldova şi nu doar al RM dar şi al Georgiei, din câte fapte vă daţi bine seama din declaraţia pe care au făcut-o cei doi miniştri de Externe. Pentru că atât Frank-Walter Steinmeier, cât şi Laurent Fabius au convenit că vor face vizite comune, pe parcursul acestui an, în Georgia şi Republica Moldova, acordând, evident, prioritate absolută aranjamentului Parteneriatului Estic.”
„Acum trebuie să folosim oportunităţile ce ni le oferă Acordul de liber schimb cu UE”: Interviu cu ministrul agriculturii Vasile Bumacov
...Vreau ca şi cetăţenii Republicii Moldova, pe de o parte, să ştie de
această oportunitate, iar, pe de altă parte, cei de la Bruxelles,
partenerii noştri de dezvoltare, să conştientizeze cât de important este
pentru Republica Moldova acest program SAPARD, la care sperăm atât de
mult.
Avem nevoie să modernizăm întreprinderile noastre agricole, în special cele de procesare, pentru a supravieţui, pentru a da maximum ce poate acest teren fertil al Republicii Moldova, să contribuie la maximum în UE. Deficitul de terenuri agricole în lume se simte foarte mult. Azi venind de la Comrat, văzând acolo care este marea spaimă pentru semnarea Acordului de liber schimb şi de continuare a căii europene eu nu aveam nici o necesitate să ies la tablă să fac calcule fiindcă deja orice om judicios poate discuta cu un polonez, cu un bulgar, cu un ceh, cu un ungar să vadă cât de mare este avantajul şi oportunitatea acestei integrări europene.”
Avem nevoie să modernizăm întreprinderile noastre agricole, în special cele de procesare, pentru a supravieţui, pentru a da maximum ce poate acest teren fertil al Republicii Moldova, să contribuie la maximum în UE. Deficitul de terenuri agricole în lume se simte foarte mult. Azi venind de la Comrat, văzând acolo care este marea spaimă pentru semnarea Acordului de liber schimb şi de continuare a căii europene eu nu aveam nici o necesitate să ies la tablă să fac calcule fiindcă deja orice om judicios poate discuta cu un polonez, cu un bulgar, cu un ceh, cu un ungar să vadă cât de mare este avantajul şi oportunitatea acestei integrări europene.”
Am negociat acordul cu Moldova, gândindu-ne la avantajele pe care le poate avea, apropiindu-se de UE ”Interviu cu comisarul UE pentru agricultură Dacian Ciolos
Dacian Cioloș: „...Comisia
Europeană a fost conștientă de sensibilitățile Republicii Moldova în
domeniul agricol și agro-alimentar atunci când am negociat acest acord
și am acceptat ca Moldova să aibă posibilitatea chiar și după punerea in
aplicare a acordului să-și protejeze sectoarele sensibile, acceptând
doar anumite cantități limitate, care au fost negociate cu guvernul
Moldovei, de produse din UE pe piața moldovenească în sectoarele care ar
risca să facă concurență producției locale. Nu e vorba așadar de o
deschidere totală a pieței pentru ca UE să invadeze piața moldovenească,
ci vor fi doar cantități limitate, care au fost agreate cu guvernul
Moldovei. In alte domenii, care au nevoie de timp pentru a investi și
a-și dezvolta capacitatea de producție am prevăzut perioade de
tranziție. Piața nu se va deschide de pe o zi pe alta după ce acordul
intră în vigoare. Pentru unele sectoare există perioade de tranziție de
pînă la 10 ani, timp în care piața moldovenească rămâne protejată, sau
deschiderea ei se va face treptat.”
22.01.2014
Marian Jean Marinescu: „Încercăm să lipim Moldova de ţările balcanice pentru următoarea extindere a UE” Interviu cu vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European
22.01.2014
Marian Jean Marinescu: „Încercăm să lipim Moldova de ţările balcanice pentru următoarea extindere a UE” Interviu cu vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European
Europa Libera: In luna martie, Parlamentul European va vota raportul privind liberalizarea vizelor pentru cetatenii moldoveni.
Zilele trecute, LIBE, Comitetul pentru justitie si afaceri interne din
Parlamentul European, a adoptat raportul Dvs. care vorbeste despre
introducerea unui instrument de sprijin financiar pentru frontierele
externe ale UE si vize in cuantum de 2,76 miliarde de euro, pentru
perioada 2014-2020. Ce va aduce aplicarea acestui document, ar fi o
prima intrebare, si o a doua, daca acesti bani vor ajunge si in Moldova.
Marian Jean Marinescu: „Banii pusi la dispozitie de acest instrument sunt distribuiti atat la nivel national, prin programele europene nationale, cat in exterior prin programe comune ale Uniunii. Noutatea in acest raport este ca am reusit sa introduc standarde comune pentru evaluarea nivelului de securitate pe frontierele UE, ceea ce nu a mai existat pana acum. Nu a fost chiar usor sa trec aceasta propunere prin Parlament si Consiliu, care a plecat de la faptul ca, de pilda, in Romania, care a cheltuit peste 1 miliard de euro si inca nu este in Schengen, specificatiile cu privire la nivelul de securitate difera fata de alte state UE. In plus, toata distribuirea fondurilor am conceput-o in asa fel, incat banii sa se duca exact acolo unde trebuie, adica pentru actiuni de securizare si de armonizare, astfel incat agentiile europene sa aprobe aceste programe din statele membre. Si, bineinteles ca sunt bani si pentru statele vecine, caci securitatea frontierelor inseamna si la granita exterioada a Uniunii ai o frontiera sigura. Si atunci trebuie sa sprijini cu training, cu ceva echipamente, cu informatii, cu schimb de informatii, astfel incat sa micsorezi presiunea pe frontiera ta externa prin faptul ca frontiera statului vecin este securizata. Sunt bani si vor ajunge si in Republica Moldova, dar si la consultate, astfel incat sistemele de eliberare a vizelor sa fie modernizate. Pentru Moldova in cel mai scurt timp insa nu va mai fi nevoie de asa ceva.”
Marian Jean Marinescu: „Banii pusi la dispozitie de acest instrument sunt distribuiti atat la nivel national, prin programele europene nationale, cat in exterior prin programe comune ale Uniunii. Noutatea in acest raport este ca am reusit sa introduc standarde comune pentru evaluarea nivelului de securitate pe frontierele UE, ceea ce nu a mai existat pana acum. Nu a fost chiar usor sa trec aceasta propunere prin Parlament si Consiliu, care a plecat de la faptul ca, de pilda, in Romania, care a cheltuit peste 1 miliard de euro si inca nu este in Schengen, specificatiile cu privire la nivelul de securitate difera fata de alte state UE. In plus, toata distribuirea fondurilor am conceput-o in asa fel, incat banii sa se duca exact acolo unde trebuie, adica pentru actiuni de securizare si de armonizare, astfel incat agentiile europene sa aprobe aceste programe din statele membre. Si, bineinteles ca sunt bani si pentru statele vecine, caci securitatea frontierelor inseamna si la granita exterioada a Uniunii ai o frontiera sigura. Si atunci trebuie sa sprijini cu training, cu ceva echipamente, cu informatii, cu schimb de informatii, astfel incat sa micsorezi presiunea pe frontiera ta externa prin faptul ca frontiera statului vecin este securizata. Sunt bani si vor ajunge si in Republica Moldova, dar si la consultate, astfel incat sistemele de eliberare a vizelor sa fie modernizate. Pentru Moldova in cel mai scurt timp insa nu va mai fi nevoie de asa ceva.”
21.01.2014
Siguranţa energetică a R. Moldova – între gazul convenţional şi gazul de şist
Siguranţa energetică a Republicii Moldova – între gazul convenţional şi gazul de şist. Oportunităţi, avantaje, riscuri. O discuţie la această temă, cu prilejul lansării unui studiu, cu expertul Institutului „Viitorul” în sisteme de management energetic, Sergiu Aparatu.
Europa Liberă: Care este cea mai importantă concluzie la care vă
propuneţi să ajungeţi în cadrul dezbaterilor de astăzi, când veţi
prezenta studiul realizat?
Sergiu Aparatu: „Concluzia principală este că în momentul de faţă noi nu avem o securitate energetică, în special la livrarea de gaze naturale, şi este strict necesară implementarea Pachetului Energetic al Uniunii Europene şi crearea unei întreprinderi Monopol Natural de Stat în domeniul transportului de gaze. Atunci când noi nu putem să hotărâm nicio întrebare privind optimizarea, privind găsirea noilor surse de furnizare, respectiv nu putem să dictăm de unde să cumpărăm gazul, totul este hotărât de Moldova-Gaz, care este în cea mai mare parte în pachetul de control al Gazprom. Evident că suntem în plasa acestei companii şi nu putem să ne eschivăm de la politicile pe care le promovează ea.
Sergiu Aparatu: „Concluzia principală este că în momentul de faţă noi nu avem o securitate energetică, în special la livrarea de gaze naturale, şi este strict necesară implementarea Pachetului Energetic al Uniunii Europene şi crearea unei întreprinderi Monopol Natural de Stat în domeniul transportului de gaze. Atunci când noi nu putem să hotărâm nicio întrebare privind optimizarea, privind găsirea noilor surse de furnizare, respectiv nu putem să dictăm de unde să cumpărăm gazul, totul este hotărât de Moldova-Gaz, care este în cea mai mare parte în pachetul de control al Gazprom. Evident că suntem în plasa acestei companii şi nu putem să ne eschivăm de la politicile pe care le promovează ea.
21.01.2014
O nouă lege electorală? De ce acum?: Interviu cu Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT
Alianţa de guvernare a cerut opinia Comisiei de la Veneţia în
privinţa unui proiect de trecere la sistemul mixt al alegerilor
parlamentare, prin care aproape jumătate din deputaţi ar urma să fie
aleşi în circumscripţii uninominale. Proiectul propune, de asemenea,
micşorarea pragului electoral pentru partide de la 6% la 4%.
Europa Liberă: În mediul alegătorilor, există impresia că un deputat, ales pe sistemul uninominal, ar avea mai multă independenţă şi curaj să reprezinte interesele oamenilor din teritoriu. Pe de altă parte, independenţii, judecând după experienţa de la Comrat, de exemplu, în foarte scurt timp, se coagulează, pot ajunge sub aripa unei formaţiuni.
Igor Boţan: „Dacă vorbim la modul abstract despre sistemul uninominal sau sistemul mixt, sigur că, trebuie să vă dau dreptate, dar suntem plonjați într-o anumită realitate. Sistemul proporțional ar fi bun și a fost, probabil, bun, atunci când se presupunea că el va duce la consolidarea și instituționalizarea partidelor politice și, iată că, nu a dus. În cazul Republicii Moldova, în loc de partide instituționalizate, am obținut partide-clanuri care au monetizat viața partinică, viața politică din Republica Moldova și au instaurat la toate funcțiile publice, peste tot unde se poate, oamenii lor care să fie utilizați, folosiți în campania electorală. De aici vine protestul partidelor mici și al opoziției parlamentare.”
20.01.2014
Renate Weber: „Oamenii muncesc, nu există turism social” :Un interviu cu europarlamentara română Renate Weber despre situația migranției și a forței de muncă în UE.
De la 1 ianuarie, cetăţenii români şi bulgari se bucură de libertatea totală de a munci şi a se stabili oriunde în Uniunea Europeană – o libertate de mişcare care, mai ales din motive electorale, nu este apreciată de toate ţările membre. De aceea, în Marea Britanie şi în Germania au izbucnit dezbateri aprinse, care de multe ori au derapat în populism, despre un posibil „turism pentru beneficii sociale” – scenariul fiind că români sau bulgari săraci vor pleca în ţările bogate ale UE, unde vor cere ajutoare sociale (la care au dreptul), mult mai mari decât în ţările lor. Şi evident, de aceste drepturi se bucură şi toţi moldovenii care au cetăţenia română sau bulgară.
Renate Weber: „Din cetăţenia europeană decurg anumite
drepturi, privilegii şi, evident, obligaţii. Cetăţenii moldoveni care nu
au cetăţenie română (pentru că cei care au cetăţenie română deja se
raportează la cetăţenia europeană), dar cetăţenii moldoveni care nu au
cetăţenie română nu sunt cetăţeni europeni. Ei sunt extracomunitari şi
lor şi se aplică regulile generale pe care tocmai am reuşit în sfârşit
în acest mandat să le votăm cu privire la migraţiune şi azil, dacă e
cazul. ..
„Valorile trebuie să fie integrate, asimilate și înțelese cum trebuie de oameni”
Un important studiu sociologic despre percepțiile moldovenilor și un interviu cu autoarea lui, prof. Elena Korosteleva.
Nouă cercetare sociologică în Republica Moldova ( vezi 14.01.2014 - Sondaj socilogic: UE ramine atractivă dar nu este implicită pentru moldoveni), finanțată de guvernul Slovaciei, sugerează că cetățenii moldoveni sunt mai puțini siguri decât în 2009 că și-ar dori aderarea țării lor la Uniunea Europeană. Aceasta „rămâne atractivă pentru Moldova, dar nu este o opțiune de la sine înțeleasă pentru cetățenii moldoveni”, se spune într-un rezumat dat publicității de Centrul de Politici Central Europene de la Bratislava, care derulează proiectul de cercetare împreună cu o altă organizație neguvernamentală, Comisia Atlantică Slovacă.
Concluziile cercetării sociologice efectuate în octombrie – noiembrie 2013 mai arată că „viziunea despre modelul Uniunii Europene trebuie întărită constant în țara care se confruntă cu influența continuă a Rusiei, pe fundalul nemulțumirii publice față de coaliția de guvernare pro-europeană”.
Concluziile cercetării sociologice efectuate în octombrie – noiembrie 2013 mai arată că „viziunea despre modelul Uniunii Europene trebuie întărită constant în țara care se confruntă cu influența continuă a Rusiei, pe fundalul nemulțumirii publice față de coaliția de guvernare pro-europeană”.
14.01.2014
Iulian Groza: „cetăţenii moldoveni ar putea călători fără vize în UE deja din vară”: Interviu cu Viceministrul Afacerilor externe
Europa Liberă: ...obţinerea regimului liberalizat de vize înseamnă şi un pas făcut spre semnarea acordului de asociere cu UE?
Iulian Groza: „Sunt două procese paralele. Din punct de vedere al dialogului politic pe care îl avem cu UE, sigur că abolirea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni este un moment istoric. Este pentru prima dată când o ţară din parteneriatul estic va obţine un regim fără de vize nefiind nici candidat la a deveni membrul UE sau în proces de aderare. Noi suntem prima ţară care va obţine un regim fără de vize în baza unui dialog în domeniul liberalizării regimului de vize, în baza eforturilor pe care le-am îndeplinit în implementarea planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, în baza reformelor pe care le-am realizat. Este un proces care a durat mai mulţi ani şi care s-a soldat, conform deciziei care a fost luată de către UE, prin această decizie. Din punct de vedere politic este o decizie importantă. Cu siguranţă semnarea acordului de asociere este un alt eveniment care se va produce în 2014, pe lângă decizia de abolire a regimului de vize de scurtă şedere. Aceste două evenimente sunt complimentare.
Iulian Groza: „Sunt două procese paralele. Din punct de vedere al dialogului politic pe care îl avem cu UE, sigur că abolirea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni este un moment istoric. Este pentru prima dată când o ţară din parteneriatul estic va obţine un regim fără de vize nefiind nici candidat la a deveni membrul UE sau în proces de aderare. Noi suntem prima ţară care va obţine un regim fără de vize în baza unui dialog în domeniul liberalizării regimului de vize, în baza eforturilor pe care le-am îndeplinit în implementarea planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, în baza reformelor pe care le-am realizat. Este un proces care a durat mai mulţi ani şi care s-a soldat, conform deciziei care a fost luată de către UE, prin această decizie. Din punct de vedere politic este o decizie importantă. Cu siguranţă semnarea acordului de asociere este un alt eveniment care se va produce în 2014, pe lângă decizia de abolire a regimului de vize de scurtă şedere. Aceste două evenimente sunt complimentare.
14.01.2014
Jennifer Brush: „Discuţiile despre măsurile de încredere trebuie purtate în paralel cu cele despre statutul regiunii transnistrene” : Interviu cu Şefa Misiunii OSCE la Chişinău
Europa Liberă: Urmatoarea runda de negocieri in formatul 5 + 2 va avea loc la Chisinau. Care va fi agenda?
Jennifer Brush: „Următoarea runda de negocieri va avea loc la Chişinău şi Tiraspol la finele lunii februarie. Sunt foarte mulţumită că readucem negocierile „acasă”. Cred este foarte important ca societatea să ştie cât mai multe despre cele discutate în cadrul negocierilor. V-am spus de nenumărate ori că sunt descurajată că nu văd destul interes din partea societăţii pentru acest subiect.
Agenda de discuţii va conţine subiecte din toate cele trei coşuri, însă varianta finală a subiectelor nu a fost confirmată. Reprezentantul special al Serbiei, dl Radojko Bogojevic, va fi la Chişinău la finele acestei luni, când se va întâlni cu reprezentanţii ambelor părţi pentru a vedea ce subiecte îşi doresc părţile să fie discutate. Ştim la sigur că agenda va conţine aşa numitul „Marele Protocol” care se referă la libera circulaţie şi deschiderea podului din Gura Bâcului.
Suntem mulţumiţi că în cadrul fostei runde de negocieri am reuşit să soluţionăm întrebarea legată de cetăţenii din stânga Nistrului care sunt şi cetăţeni ai Ucrainei sau Federaţiei Ruse. De asemenea, un alt punct important de pe agenda de negocieri se referă la „Forumul Societăţii Civile”. A fost o idee a preşedinţiei irlandeze a OSCE, însă, din păcate, ne-a luat puţin timp să stabilim clar cum anume poate fi inclusă societatea civilă în negocieri. Este pentru prima dată când facem acest lucru. Ne bucurăm că următoarea rundă de negocieri va avea loc la Chişinău şi Tiraspol, astfel vom implica activ reprezentanţii societăţii civile.”
Jennifer Brush: „Următoarea runda de negocieri va avea loc la Chişinău şi Tiraspol la finele lunii februarie. Sunt foarte mulţumită că readucem negocierile „acasă”. Cred este foarte important ca societatea să ştie cât mai multe despre cele discutate în cadrul negocierilor. V-am spus de nenumărate ori că sunt descurajată că nu văd destul interes din partea societăţii pentru acest subiect.
Agenda de discuţii va conţine subiecte din toate cele trei coşuri, însă varianta finală a subiectelor nu a fost confirmată. Reprezentantul special al Serbiei, dl Radojko Bogojevic, va fi la Chişinău la finele acestei luni, când se va întâlni cu reprezentanţii ambelor părţi pentru a vedea ce subiecte îşi doresc părţile să fie discutate. Ştim la sigur că agenda va conţine aşa numitul „Marele Protocol” care se referă la libera circulaţie şi deschiderea podului din Gura Bâcului.
Suntem mulţumiţi că în cadrul fostei runde de negocieri am reuşit să soluţionăm întrebarea legată de cetăţenii din stânga Nistrului care sunt şi cetăţeni ai Ucrainei sau Federaţiei Ruse. De asemenea, un alt punct important de pe agenda de negocieri se referă la „Forumul Societăţii Civile”. A fost o idee a preşedinţiei irlandeze a OSCE, însă, din păcate, ne-a luat puţin timp să stabilim clar cum anume poate fi inclusă societatea civilă în negocieri. Este pentru prima dată când facem acest lucru. Ne bucurăm că următoarea rundă de negocieri va avea loc la Chişinău şi Tiraspol, astfel vom implica activ reprezentanţii societăţii civile.”
07.01.2014
Reguli mai stricte pentru depunerea unei plângeri la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) de la Strasbourg: Interviu cu Karen Reid, șefa Direcţiei de filtrare de la CEDO.
Karen Reid: „ Regula 47 a Regulamentului care a fost revizuita stabileste ce trebuie sa contina o plangere valida, astfel incat aceasta sa poata face obiectul unei examinari de catre Curte. Principala schimbare se refera la faptul ca aplicantii sunt avertizati ca in cazul in care plangerea nu indeplineste toate conditiile impuse de Regula 47, aceasta plangere nu va ajunge în faţa unui complet de judecători, fiind respinsa pe loc.
Reclamanţii vor fi nevoiţi să ofere date suplimentare de identificare şi să prezinte o cerere cu argumente convingătoare pentru judecători. Una dintre principalele modificări mai spune ca persoanele care vor depune plângerea vor trebui să includă în dosar şi un rezumat al cazului, fără ca dosarul în ansamblu să numere mai mult de 20 de pagini. Aceasta excluzand insa documentele anexate. Nu in ultimul rand o a treia modificare importantă se referă la limita de şase luni până la care o plângere poate fi depusă la CEDO.
Aceste şase luni care curg de la data ultimei decizii a unei instanţe naţionale în cazul care face obiectul plângerii, vor fi luate în consideraţie doar dacă aplicantul depune un dosar complet şi valid. Aceasta este o modificare foarte bine venita caci pana acum aplicantii trimiteau o plangere incompleta si putea trece si un an pana la completarea dosarului.”
07.01.2014
Oleg Serebrian: „Anul 2013 contrazice pesimismul generalizat, legat de viitorul UE”: Interviu cu Ambasadorul Republicii Moldova în Franţa
Europa Liberă: Domnule Serebrian, adversarii eurointegrării Republicii Moldova
se uitau cu multă bucurie la dovezile, din punctul lor de vedere, a
descompunerii treptate a Uniunii Europene. Toate revoltele,
nemulţumirile le aduceau drept dovadă că Moldova nu trebuie să intre pe
uşă unde e dezastru, unde e incendiu. Anul 2013 confirmă faptul că
Uniunea Europeană nu este un loc foarte atractiv sau, dimpotrivă, şi-a
găsit forţă ca să dovedească lumii întregi că deocamdată este
aranjamentul cel mai stabil şi cel mai unitar?
Oleg Serebrian: „E adevărat că mai ales după evenimentele din 2011-2012, unele ţări ale Uniunii Europene, Grecia, întâi de toate, au creat cumva impresia că Uniunea Europeană trece printr-o perioadă nefericită. Unii analişti, nu doar de la noi, analişti inclusiv din Vest, inclusiv din Statele Unite, s-au grăbit să spună că Uniunea Europeană, probabil că, este într-o perioadă de declin, care poate conduce la o revizuire totală a configuraţiei acestei structuri, care s-a extins prea mult, era şi părerea analiştilor francezi. Analiştii politici din Vest dădeau vina pe noii membri, considerând că extinderea Uniunii Europene a prejudiciat cumva acest proiect european.
Iată însă că anul 2013 contrazice cumva acest pesimism generalizat, legat de viitorul Uniunii Europene. În acest an, Uniunea Europeană s-a mai extins. Deseori se uită faptul că, în 2013, Uniunea Europeană a mai câştigat un membru, dacă pot să spun aşa, e vorba de Croaţia, care, de altminteri, este o ţară destul de stabilă, din punct de vedere economic. Cred că chiar şi printre vechii membri ai Uniunii Europene mulţi se uită cu invidie la performanţele economice ale acestei ţări central-europene.
În al doilea rând, dincolo de cazul croat, e şi cazul Parteneriatului Estic. Deşi nu a fost o extindere, nici măcar nu este o extindere anunţată, totuşi succesul a două ţări, cel puţin, din acest Parteneriat Estic – Georgia şi Moldova – a fost vizibilizat în presa vest-europeană şi chiar americană. Şi jurnaliştii, care sunt mai puţin prudenţi decât politicienii, chiar au consemnat faptul că aceste două ţări ar putea să aibă, mai ales, Republica Moldova, un viitor european, în sensul aderării la Uniunea Europeană.
Deci, pentru noi, în principiu, anul 2013 este nu un an de cotitură, în sensul percepţiei Uniunii Europene, proiectului european, dar, cel puţin, este anul în care s-a pus punct pe tendinţa foarte pesimistă, în analizele legate de Uniunea Europeană.”
Oleg Serebrian: „E adevărat că mai ales după evenimentele din 2011-2012, unele ţări ale Uniunii Europene, Grecia, întâi de toate, au creat cumva impresia că Uniunea Europeană trece printr-o perioadă nefericită. Unii analişti, nu doar de la noi, analişti inclusiv din Vest, inclusiv din Statele Unite, s-au grăbit să spună că Uniunea Europeană, probabil că, este într-o perioadă de declin, care poate conduce la o revizuire totală a configuraţiei acestei structuri, care s-a extins prea mult, era şi părerea analiştilor francezi. Analiştii politici din Vest dădeau vina pe noii membri, considerând că extinderea Uniunii Europene a prejudiciat cumva acest proiect european.
Iată însă că anul 2013 contrazice cumva acest pesimism generalizat, legat de viitorul Uniunii Europene. În acest an, Uniunea Europeană s-a mai extins. Deseori se uită faptul că, în 2013, Uniunea Europeană a mai câştigat un membru, dacă pot să spun aşa, e vorba de Croaţia, care, de altminteri, este o ţară destul de stabilă, din punct de vedere economic. Cred că chiar şi printre vechii membri ai Uniunii Europene mulţi se uită cu invidie la performanţele economice ale acestei ţări central-europene.
În al doilea rând, dincolo de cazul croat, e şi cazul Parteneriatului Estic. Deşi nu a fost o extindere, nici măcar nu este o extindere anunţată, totuşi succesul a două ţări, cel puţin, din acest Parteneriat Estic – Georgia şi Moldova – a fost vizibilizat în presa vest-europeană şi chiar americană. Şi jurnaliştii, care sunt mai puţin prudenţi decât politicienii, chiar au consemnat faptul că aceste două ţări ar putea să aibă, mai ales, Republica Moldova, un viitor european, în sensul aderării la Uniunea Europeană.
Deci, pentru noi, în principiu, anul 2013 este nu un an de cotitură, în sensul percepţiei Uniunii Europene, proiectului european, dar, cel puţin, este anul în care s-a pus punct pe tendinţa foarte pesimistă, în analizele legate de Uniunea Europeană.”
Postări
