26.06.2014
Bernd Fabritius: „Există un pericol ca Transnistria să devină o nouă Crimee...” : Interviu cu politicianul german Bernd Fabritius (CSU), membru al Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag și raportor pentru Ucraina, membru al APCE.
Bernd Fabritius: „Există un pericol ca Transnistria să devină o nouă Crimee...” : Interviu cu politicianul german Bernd Fabritius (CSU), membru al Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag și raportor pentru Ucraina, membru al APCE.
Bernd Fabritius: „Exista un pericol, da. Nu as numi-o şansă. Eu sper că Federaţia Rusă va primi toate semnalele din partea Comunitatii Europene, inclusiv de la statele care sunt membre ale Consiliului Europei. A fost o decizie a COE unde am decis numai suspendarea dreptului de vor in APCE al delegatiei Rusiei. Sper ca nu fim obligati sa recurgem la etapa a treia a consecintelor a acestei agresiuni rusesti in centrul Europei. Dar cartea nu este la noi. Rusia si dl Putin joacă in acest moment cartea.”
25.06.2014
Iulian Groza: Moldova se asociază la UE cu tot cu regiunea transnistreană : Interviu cu viceministrul de externe, în ajunul asocierii Moldovei la UE
RM, asociindu-se cu UE, prin semnarea acestui acord, se asociază cu întreg teritoriul său, inclusiv regiunea transnistreană. Acest subiect este deosebit de important, în special când vorbim despre integrarea economică. Fiindcă atunci când am lansat negocierile cu UE pe Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător, noi am invitat experţi de la Tiraspol ca să fie parte a acestui proces în calitate de observatori şi să poată nu numai să se informeze, dar, poate, chiar şi să contribuie cu anumite propuneri. Deci, am încercat să fie o abordare cuprinzătoare, inclusivă, dacă pot să-i spun aşa.
Doi, acum când semnăm Acordul de Asociere, în conţinutul acestuia este o prevedere care stabileşte o anumită excepţie, care vizează Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător. Şi anume, noi deja am convenit cu UE că regimul asimetric de comerţ cu UE se va extinde până la sfârşitul anului 2015. Aceasta înseamnă că odată ce RM va începe să aplice provizoriu Acordul de Asociere începând cu toamna acestui an, practic încă un an de zile producătorii din regiunea transnistreană vor beneficia de regim asimetric, timp în care urmează, noi, împreună cu colegii de la Tiraspol, cu suportul UE, dar şi partenerilor în procesul de negocieri să identificăm aceste condiţii minime necesare pentru a extinde Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător în regiunea transnistreană.
Deci, UE, acceptându-ne ca un stat asociat, ne priveşte ca o ţară integră. Acest lucru este respectat nu numai de UE este respectat şi de Federaţia Rusă, şi de Ucraina, şi de OSCE. Toţi negociatorii, mediatorii în formatul „5+2” sprijină acest principiu de suveranitate şi integritate teritorială a RM Respectiv, nimeni nu pune la îndoială acest lucru.
Şi, sperăm noi, prin Acordul de Asociere, prin călătoriile fără vize să consolidăm imaginea RM, să o facem mult mai atractivă, partea dreaptă a râului Nistru să fie mult mai atractivă pentru cei din regiunea transnistreană, pentru cetăţeni, pentru oameni de afaceri. Şi noi suntem obligaţi, împreună cu autorităţile din regiunea transnistreană, să creăm condiţii pentru ca acest lucru să se întâmple.”
24.06.2014
Marian Lupu: Semnarea Acordului de Asociere cu UE este un pas decisiv pentru Moldova=
Мариан Лупу: „Процедуру ратификации следует завершить максимально быстро, сразу же после подписания Договора об ассоциации”
,..Procesul de integrare europeană, precum au menţionat de nenumărate ori, şi partenerii noştri din Europa, acest proces cere o consolidare a societăţii şi, implicit, cere o consolidare a întregii elite politice, lucru care nu prea se observă încă în Republica Moldova. Însă gândesc că vom ajunge la un moment dat la o consolidare de viziuni şi la o consolidare de efort, indiferent că e vorba de guvernare, opoziţie, pentru a asigura implementarea Acordului de Asociere, fiindcă semnarea acestui acord nu vine decât să închidă o primă etapă a procesului.
Etapa şi mai importantă, şi mai grea, şi mai responsabilă abia începe. Însă, odată ce ţinem cont de realităţile existente în ţara noastră, opoziţia a declarat ferm şi tare că nu va participa şi nu va susţine procedura de ratificare, această misiune revine deputaţilor din majoritatea parlamentară. Eu sunt sigur că noi avem voturile necesare...
„Процесс европейской интеграции, как не раз отмечали и наши европейские партнеры, требует консолидацию общества и, естественно, консолидацию всей политической элиты, что не очень заметно пока в Республике Молдова. Но я уверен, что в один прекрасный момент состоится консолидация взглядов и консолидация усилий – неважно, идет ли речь о правящем альянсе, об оппозиции – для обеспечения выполнения Соглашения об ассоциации, потому что подписание этого документа является лишь первым этапом процесса.
Более важный, более трудный и более ответственный этап только начинается. Но, учитывая реалии в нашей стране, оппозиция заявила твердо и решительно, что не будет участвовать и не поддержит процедуру ратификации, поэтому данная миссия возлагается на депутатов парламентского большинства. Уверен, у нас наберется необходимое количество голосов.
23.06.2014
Andrei Deviatkov: „Este puţin probabil ca Moldova să scape de anumite presiuni din partea Rusiei”
La sfârşitul acestei săptămâni Republica Moldova urmează să semneze, alături de Georgia şi Ucraina, acordul de asociere la UE. Cum ar putea pedepsi Rusia guvernul proeuropean de la Chişinău pentru acest acord, l-a întrebat Europa Liberă pe expertul rus Andrei Deviatkov, lector superior al Universităţii din Tartu, Estonia, şi expert al Centre for EU-Russia Studies (CEURUS).
20.06.2014
Acordurile de asociere la Uniunea Europeană
Politologul Eduard Ţugui, expert la IDIS Viitorul: „Însuşi Acordul specifică că implementarea lui poate conduce la schimbarea calitativă a relaţiilor dintre UE şi RM. Adică, este un document extrem de elastic şi permisiv în ce priveşte perspectivele. El nici nu prevede expres aderarea, dar nici nu o exclude. Este suficient la summit-ul de anul viitor de la Riga să se adopte o declaraţie în acest sens şi RM ar putea deveni stat candidat. Sigur că noi nu suntem pregătiţi de aderare, dar documentul este pentru o perioadă de 10 ani în care am putea să ne schimbăm la faţă. Pe parcursul acestui deceniu putem avansa şi cererea. După mine, anul 2020 este unul în care putem să ajungem în faza de preaderare. Acordul prevede reforme pe toate sectoarele şi politicile comunitare. Doar că neavând statutul de candidat la aderare. Uitaţi-vă pe anexe. Noi vom transpune directive europene practic pe toate domeniile de viaţă socio-economică a unei ţări. Deci, noi ne integrăm. Aderarea este un fapt politic, iar
integrarea este un proces. Integrarea este şi până la aderare, şi după
aderare. Bulgaria şi România au aderat, dar se integrează şi acum.”
Vezi de asemenea
Vezi de asemenea
Mircea Geoană: „Trebuie să folosim cu mult pragmatism faptul că R.Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE” :Un interviu cu senatorul social-democrat român prezent la lucrările Forumului UE-R. Moldova de la Bălți.
... Dar sper ca în cele din urmă cetățenii Republicii Moldova să-și dea
seama că apropierea de Europa nu înseamnă ruperea relațiilor cu Rusia,
oricât de tranșant și de dramatic ar încerca propaganda rusească să
prezinte publicului din Basarabia, din Republica Moldova acest tip de
alegere – viață sau moarte, cu noi sau cu nimeni – este greșit. Și cred
că Republica Moldova poate să folosească avantajul celor două lumi –
avantajul cert al Uniunii Europene și – de ce nu – avantajele certe pe
car ele trage din spațiul ex-sovietic, unde există un anumit tip de
expertiză, unde se vorbește limba… Dar trebuie să faci totuși o analiză
strategică. Pentru că nu există un joc de sumă nulă – a merge cu Europa
înseamnă ruperea punților cu Federația Rusă.
18.06.2014
Ion Sturza: „pentru cetățeni contează beneficiile pe care le aduce ancorarea în spațiul european” : Interviul dimineții cu un fost premier, despre semnificațiile Acordului de Asociere la UE.
Europa Liberă: Vedeţi riscul ca o aşteptare prea lungă în anticamera UE să facă Republica Moldova să roşească, politic vorbind, din cauza incertitudinii?
Ion Sturza: „Care dezamăgire? Noi trebuie să ne căutăm de treabă. Care anticameră? V-am spus: noi nu suntem nici măcar la gardul UE, nu că în anticamera UE.Anticamera ar însemna un Acord de Asociere real, pe care l-au trecut ţările care au candidat.
De ce ar trebui să ne frustrăm că europenii nu ne dau perspectivă de aderare? Să le spunem mulţumesc că ne-au acceptat să semnăm acest acord de asociere fără performanţe interne. Absolut. Pe criterii politice s-a deschis această fereastră a oportunităţilor, am folosit-o, dar ea nu se va deschide încă o dată doar pentru faptul că facem declaraţii frumoase când bem cafea la Bruxelles sau Paris.
Să ne apucăm de treabă pe interior. Mi s-a reproşat foarte dur acum la Roma problemele de corupţie mare, de trădare, de cedare a activelor statului ş.a.m.d. Eu am fost nevoit să mă justific, deşi nu am nici o tangenţă cu problemele acestea.”
18.06.2014
Vladimir Iastrebceak: Asocierea Moldovei la UE nu ţine cont de existenţa Transnistriei : Interviu cu fostul negociator al administraţiei de la Tiraspol
18.06.2014
Raivis Bremšmits: „Riscul cel mai mare e că nu vor putea utiliza la maxim fondurile structurale”
De vorbă cu un expert leton despre necesitatea racordării Moldovei la sistemul de statistică utilizat de UE.
18.06.2014
Ion Stăvilă: La Kiev se vorbeşte mai mult ca niciodată despre chestiunea transnistreană :Interviu cu Ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina
Europa Liberă: Moldova şi Ucraina – mână în mână pe acest parcurs european din moment ce şi autorităţile de la Chişinău, şi cele de la Kiev semnează Acordul de Asociere cu UE?
Ion Stăvilă: „Noi trebuie să ne bucurăm de faptul că Ucraina, după o scurtă pauză dramatică, a reluat parcursul său european, având în vedere că noile autorităţi continuă politica de integrare europeană în mod ferm şi consecvent, pe 27 iunie, la Bruxelles vom semna împreună, trei ţări – Moldova, Georgia şi Ucraina – Acordul de Asociere.
Ne bucurăm că între Moldova şi Ucraina această circulaţie a fost una liberă, fără vize, şi cred că pe viitor aceste libertăţi vor fi extinse şi asigurate spre binele cetăţenilor ţărilor noastre.”
13.06.2014
Monica Macovei: „Răspunsul de criză trebuie să fie răspunsul integrării europene”
În dialog la Praga cu europarlamentara română care a condus delegația Parlamentului European în Comitetul de cooperare cu R. Moldova.
...Eu am susținut în plen și susțin în continuare că Republica Moldova
trebuie luată imediat în Uniunea Europeană pentru a o scoate de sub
influența politică și economică a Federației Ruse. Sigur că nu e
pregătită, că nu e gata, că mai are de făcut multe în agricultură, în
transporturi, în competiție, în justiție, administrație. Dar e criză.
Decât s-o lași pe mâna rușilor, de unde nu mai e scăpare, mai bine o
iei, îi faci un mecanism special în care s-o monitorizezi la toate
aceste reforme, îi dai un statut special eventual în Uniunea Europeana
ca să poată să le continue. Asta cer. Nu există o majoritate în acest
sens...
12.06.2014
Interviu cu directorul executiv al centrului analitic Exper-Grup.
Regiunea transnistreană, cum
a precizat recent liderul acestei regiuni, Evgheni Şevciuk, „nu şi-a
dat acordul pentru noile reguli de activitate economică externă adoptate
de Republica Moldova în cadrul Acordului de Liber Schimb Comprehensiv
şi Cuprinzător”. Aşa că
Tiraspolul – chiar dacă rămâne politic cu inima la Moscova, vrea
aceleaşi posibilităţi, europene, ca exportatorii de pe malul drept al
Nistrului. Despre aceasta discutăm cu directorul executiv al centrului
analitic Expert Grup Adrian Lupuşor
11.06.2014
Natalia Gherman: „În pofida unor acţiuni destabilizatoare, societatea ar trebui să devină şi mai convinsă în corectitudinea cursului ales” Agenda diplomatică înaintea asocierii Moldovei la UE. Interviu cu Ministrul afacerilor externe
...Republica Moldova începe implementarea Zonei de Liber Schimb de la 1
octombrie curent. Din punctul meu de vedere, toate schimbările şi toate
modificările, care de fapt şi reprezintă acea mult dorită modernizare a
economiei ţării, ar trebui să fie suficiente pentru a convinge partea
transnistreană că aceasta este calea spre progres şi aceste posibilităţi
de a avea comerţ liber cu o piaţă enormă de 500 de milioane de
consumatori în Uniunea Europeană ar trebui să fie tot atât de atractive
pentru producătorii din stânga Nistrului, precum sunt deja atractive
pentru cei din dreapta Nistrului.
Doar prin acest efort de convingere, prin propriul exemplu, dar şi cu asistenţa, şi implicarea foarte activă a partenerilor din Uniunea Europeană vom reuşi cu toţii. Şi sunt sigură că realităţile vor vorbi de la sine.”
Doar prin acest efort de convingere, prin propriul exemplu, dar şi cu asistenţa, şi implicarea foarte activă a partenerilor din Uniunea Europeană vom reuşi cu toţii. Şi sunt sigură că realităţile vor vorbi de la sine.”
09.06.2014
Protecția copiilor după asocierea cu Uniunea Europeană
Republica Moldova este singura țară din cadrul Parteneriatului Estic
care are un capitol separat dedicat drepturilor copilului în Acordul de
Asociere cu Uniunea Europeană. Acesta va fi un nou mecanism, pe lângă
cele existente, prin care se vor asigura standarde de calitate în
educaţia copiilor, asistenţa medicală şi alimentaţie, dar şi în ce
priveşte protejarea grupurilor vulnerabile. Capitolul 27 al Acordului
prevede, între altele, cooperarea în domeniul protecției copiilor față
de abuz și violență, neglijare și exploatare. În cadrul unei întâlniri
cu jurnaliştii, oficiali ai Comisiei Europene în Republica Moldova şi ai
Ministerului Afacerilor Externe, experţi locali şi internaţionali au
explicat care vor fi paşii şi cum vor fi puse în practică prevederile
acordului,
05.06.2014
Vasile Bumacov: „Pentru Republica Moldova agricultura trebuie să fie o prioritate, fiindcă acesta este un lucru evident” Interviu cu Ministrul agriculturii
Europa Liberă: Trebuie să le mai fie frică unora de faptul că va
fi semnat Acordul de Asociere, care include şi Acordul de Liber Schimb
şi, chipurile, va afecta în primul rând munca ţăranului, agricultorului?
Vasile Bumacov: „Eu deja am obosit de această propagandă stupidă. Noi nu avem nimic de pierdut, noi avem de câştigat. Noi nu suntem astăzi în piaţa europeană? Nu suntem în concurenţă cu europenii? Ce avem de pierdut? Avem de pierdut finanţările, dacă nu vom merge pe calea europeană. Dacă ar veni cineva, de exemplu, din altă uniune, din alt bloc şi ne va spune că ne va acorda mai mulţi bani pentru a dezvolta agricultura decât UE, am pune acest lucru în discuţie. Sigur că am discuta ce este mai bine. Nimeni nu ne propune nimic, afară de Uniunea Europeană, care ne deschide piaţa şi ne mai dă încă bani ca să fim competitivi cu ei. Ce mai vrem noi? Da, cei care au bani întotdeauna sunt deştepţi şi administrează corect banii. Ei vor să vadă ce dorim noi. Noi vrem să obţinem bani şi să ne uităm în altă parte?”
Vasile Bumacov: „Eu deja am obosit de această propagandă stupidă. Noi nu avem nimic de pierdut, noi avem de câştigat. Noi nu suntem astăzi în piaţa europeană? Nu suntem în concurenţă cu europenii? Ce avem de pierdut? Avem de pierdut finanţările, dacă nu vom merge pe calea europeană. Dacă ar veni cineva, de exemplu, din altă uniune, din alt bloc şi ne va spune că ne va acorda mai mulţi bani pentru a dezvolta agricultura decât UE, am pune acest lucru în discuţie. Sigur că am discuta ce este mai bine. Nimeni nu ne propune nimic, afară de Uniunea Europeană, care ne deschide piaţa şi ne mai dă încă bani ca să fim competitivi cu ei. Ce mai vrem noi? Da, cei care au bani întotdeauna sunt deştepţi şi administrează corect banii. Ei vor să vadă ce dorim noi. Noi vrem să obţinem bani şi să ne uităm în altă parte?”
04.06.2014
Mihai Ghimpu: „Dacă rezolvăm problema transnistreană într-un timp scurt, avem perspectivă bună de a adera la UE”: Interviu cu Liderul Partidului Liberal
Europa Liberă: De ce integrarea europeană n-a devenit idee naţională?
Mihai Ghimpu: „Vorbim aşa ca lumea să înţeleagă. În
cazul în care vin comuniştii la putere, tot vor promova integrarea
europeană. Pun capul pe trunchi. De ce? În primul rând, din partea
Rusiei nu vine nimic ajutor. Republica Moldova nu e în stare să-şi
lanseze economia aşa, încât să aibă venit, să plătească, să fie locuri
de muncă, salarii şi pensii fără investiţii străine. Rusia nu investeşte
la noi. Şi atunci ce ne facem? De ce la noi producţia e mai scumpă şi
oamenii cumpără de la piaţă mărar, roşii din Bulgaria, Turcia? Fiindcă
resursele energetice vin din Rusia şi ele stau la baza produsului
nostru. Păi, în cazul dat ce, noi nu înţelegem că Rusia ne ţine în
mizerie şi sărăcie? Pe când Uniunea Europeană, poftim, ne oferă
ajutoare, vin investiţii, ne ajută. Uitaţi-vă acuma – drumuri. Am mers
acum până la Sângerei, Pepeni. De o plăcere să mergi. Încă patru ani de
zile şi la noi drumurile republicane vor fi drumuri europene. Pe urmă
începem de la raion spre sat, prin sate. Deja patru sute de milioane
sunt alocate pentru reparaţia drumurilor prin sate. Europenii vor, nu
constă în faptul că ei ne ajută că suntem membri. Noi suntem departe de a
fi membri. Noi suntem stat vecin, în vecinătate. Şi ei vor ca în
vecinătate cu ei să nu existe o sărăcie, o mizerie, un microb care să
treacă, că microbul repede îl duce vântul, trece hotarul. Şi de aceea
sunt cointeresaţi ca să nu li se deranjeze libertatea, bunăstarea, pacea
lor şi de aceea ne ajută pe noi. Pe când Rusia, din contra, vrea
mizerie şi sărăcie în Republica Moldova.”
03.06.2014
Jaromír Kvapil: „Moldova se modernizează, dar lent și sper să o facă mai repede și mai insistent”: Interviu cu ambasadorul Cehiei în Moldova
Europa Liberă: Avem rezultatele alegerilor europarlamentare. Se
discută foarte mult şi mulţi îşi pun întrebarea care va fi atitudinea
demnitarilor de la Bruxelles faţă de un nou val de extindere. Creșterea
numărului euroscepticilor credeţi că ar putea să descurajeze statul
Republica Moldova şi cetăţenii lui de a se apropia de UE?
Jaromír Kvapil: „Mi se pare că nimeni nu v-a propus, deocamdată, să intraţi în Uniunea Europeană. Nici nu se preconiza la început, de ceea a şi fost creat Parteneriatul Estic. Şi depinde, iarăşi, numai de Republica Moldova, nu de altcineva, dacă veţi arăta la fel, este foarte complicat şi cu Ţările din Balcani. Întotdeauna depinde de fiecare ţară în parte. Acum, după alegerile parlamentare în Europa, se pare că aproximativ un sfert dintre toţi 751 europarlamentari vor fi eurosceptici, dar tot nu vor fi prea mulţi. Un sfert din suma totală nu face mai mult decât 50%, deci, nu se schimbă, de fapt, nimic. Dar statele care, într-adevăr, vor să intre în Uniunea Europeană, trebuie să facă mai bine tot ce trebuie de făcut, inclusiv lupta cu corupţia, reformele sociale, de sănătate, de judecată ş.a. Şi noi, cehii, indiferent de apartenenţa politică, indiferent de partidul care este sau va fi, sau a fost la putere, toţi spunem la fel: noi, cehii, suntem pentru a acorda prilejul de a intra în Uniunea Europeană fiecărui stat care este pregătit.”
Jaromír Kvapil: „Mi se pare că nimeni nu v-a propus, deocamdată, să intraţi în Uniunea Europeană. Nici nu se preconiza la început, de ceea a şi fost creat Parteneriatul Estic. Şi depinde, iarăşi, numai de Republica Moldova, nu de altcineva, dacă veţi arăta la fel, este foarte complicat şi cu Ţările din Balcani. Întotdeauna depinde de fiecare ţară în parte. Acum, după alegerile parlamentare în Europa, se pare că aproximativ un sfert dintre toţi 751 europarlamentari vor fi eurosceptici, dar tot nu vor fi prea mulţi. Un sfert din suma totală nu face mai mult decât 50%, deci, nu se schimbă, de fapt, nimic. Dar statele care, într-adevăr, vor să intre în Uniunea Europeană, trebuie să facă mai bine tot ce trebuie de făcut, inclusiv lupta cu corupţia, reformele sociale, de sănătate, de judecată ş.a. Şi noi, cehii, indiferent de apartenenţa politică, indiferent de partidul care este sau va fi, sau a fost la putere, toţi spunem la fel: noi, cehii, suntem pentru a acorda prilejul de a intra în Uniunea Europeană fiecărui stat care este pregătit.”
Natalia Gherman: „Moldova își intensifică efortul de integrare europeană”
Europa Liberă: Doamnă ministră, unii se întreabă de ce nu există
o perspectivă clară europeană pentru Republica Moldova? De ce
Bruxelles-ul se teme să vorbească despre un an anume când țara ar putea
să adere la Uniunea Europeană? De ce credeți că nimeni nu se încumetă să
facă acest pronostic referitor la lărgirea Uniunii Europene spre Est?
Natalia Gherman: „Republica Moldova se află în Parteneriatul Estic. Aceasta este aripa de est a politicii europene de vecinătate, ceea ce înseamnă că perspectiva europeană sau perspectiva de aderare, prin definiție, nu este automat garantată țărilor membre ale Parteneriatului Estic, totodată, această perspectivă nu este exclusă. Și, în cele din urmă, noi vom continua să insistăm asupra obținerii acestei perspective, pe măsură ce vom continua implementarea angajamentelor și reformelor pro-europene.
Mie mi se pare că, după câțiva ani de implementare exemplară a prevederilor Acordului de Asociere și Zonei de Liber Schimb, atunci când parcursul european al țării cu adevărat va deveni ireversibil, vom insista și vom obține perspectiva de aderare. Moldova este un stat european și fiecărui stat european, conform tratatului de funcționare a Uniunii Europene, îi este garantat acest drept, îndată ce respectă criteriile de aderare. Pe de altă parte, vreau să adaog că lucrurile sunt condiționate și de evoluția evenimentelor în interiorul Uniunii Europene. Uitați-vă cu ce au rezultat alegerile europarlamentare: sunt foarte multe forțe politice în statele membre ale Uniunii Europene care nu susțin întocmai extinderea de mai departe a Uniunii Europene, procesele integraționiste și sunt împotriva mobilității sporite în și din afara granițelor Uniunii Europene extinse.
A mai fost și o criză profundă economică, criză în zona euro care, iarăși, a făcut politicienii europeni să fie tot mai reticenți față de procesele de extindere de mai departe a Uniunii Europene. Deci, sunt foarte multe elemente care trebuie analizate în ansamblu pentru a explica de ce deocamdată nu există un consens în cadrul Uniunii Europene vizavi de perspectiva de aderare a altor ţări, mai ales din estul Uniunii.”
Natalia Gherman: „Republica Moldova se află în Parteneriatul Estic. Aceasta este aripa de est a politicii europene de vecinătate, ceea ce înseamnă că perspectiva europeană sau perspectiva de aderare, prin definiție, nu este automat garantată țărilor membre ale Parteneriatului Estic, totodată, această perspectivă nu este exclusă. Și, în cele din urmă, noi vom continua să insistăm asupra obținerii acestei perspective, pe măsură ce vom continua implementarea angajamentelor și reformelor pro-europene.
Mie mi se pare că, după câțiva ani de implementare exemplară a prevederilor Acordului de Asociere și Zonei de Liber Schimb, atunci când parcursul european al țării cu adevărat va deveni ireversibil, vom insista și vom obține perspectiva de aderare. Moldova este un stat european și fiecărui stat european, conform tratatului de funcționare a Uniunii Europene, îi este garantat acest drept, îndată ce respectă criteriile de aderare. Pe de altă parte, vreau să adaog că lucrurile sunt condiționate și de evoluția evenimentelor în interiorul Uniunii Europene. Uitați-vă cu ce au rezultat alegerile europarlamentare: sunt foarte multe forțe politice în statele membre ale Uniunii Europene care nu susțin întocmai extinderea de mai departe a Uniunii Europene, procesele integraționiste și sunt împotriva mobilității sporite în și din afara granițelor Uniunii Europene extinse.
A mai fost și o criză profundă economică, criză în zona euro care, iarăși, a făcut politicienii europeni să fie tot mai reticenți față de procesele de extindere de mai departe a Uniunii Europene. Deci, sunt foarte multe elemente care trebuie analizate în ansamblu pentru a explica de ce deocamdată nu există un consens în cadrul Uniunii Europene vizavi de perspectiva de aderare a altor ţări, mai ales din estul Uniunii.”
02.06.2014
Oleg Serebrian: „susţinerea de care beneficiem este a unor democraţii care respectă angajamentul unei ţări mici, parte a unei familii europene”: În dialog cu ambasadorul Moldovei în Franța despre provocările și strategiile Chișinăului în contextul internațional actual.
...Eu cred că Uniunea Europeană ne poate ajuta să readucem zona transnistreană în cadrul Republicii Moldova prin interesarea populaţiei, cointeresarea materială, dacă vreţi, a populaţiei într-o viaţă mai bună, bunăstare, posibilitatea de a circula liber (de ce nu?), de a munci în ţările din Vest. Vedem că mii de cetăţeni moldoveni din zona de est aşteaptă acum paşaportul biometric moldovenesc. Acesta este un semn că locuitorii de acolo, totuşi, urmăresc actualitatea relaţiilor noastre cu Uniunea Europeană.
Dar, revin, nu cred că Uniunea Europeană va fi interesată să ia Republica Moldova cu un dosar de conflict activ. Cel puţin, dosarul respectiv trebuie să fie controlat, să avem certitudinea controlului frontierei. Aceasta este cert.”