BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Ianuarie - Martie 2017

Interviuri, comentarii, opinii

 
Arhiva 2012-2016

 30.03.2017

Iulian Groza: „Cea mai mare problemă continuă să fie implementarea legilor, reformelor” 

Procesul de integrare europeană este excesiv politizat, atât la nivel intern, cât și geopolitic, iar acest lucru a adus la scăderea suportului cetățenilor pentru opțiunea europeană. Totodată, guvernarea de la Chișinău rămâne restanțieră la aplicarea reformelor, constata Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, care recent a prezentat raportul de progres privind implementarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu UE. 

Europa Liberă: Aţi prezentat acest raport privind implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Care sunt concluziile cele mai importante pe care trebuie să le tragă autorităţile statului de pe urma acestui raport?

Iulian Groza: „Cea mai principală concluzie pe care noi am constatat-o este că în pofida unei performanţe de adoptare de legi, strategii, în pofida unei performanţe statistice relativ bune, noi am constatat, sunt 63% din ceea ce şi-a propus guvernul în perioada 2014-2016. În pofida acestor lucruri, cea mai mare problemă continuă să fie implementarea legilor, reformelor. Deci, implementarea ori întârzie, ori este una defectuoasă. Principala explicaţie pe care o văd, totuşi, este voinţa politică insuficientă pentru a promova reforme sistemice în Republica Moldova, care ar trebui să schimbe jocul şi, cu siguranţă, ar fi trebuit să afecteze interesele de grup, fie că sunt grupuri politice, fie că sunt grupuri economice. Al doilea motiv pe care îl văd, este, totuşi, capacitatea slabă a instituţiilor noastre la nivel de implementare, la nivel de a asigura că tot ce este bun în lege se pune în aplicare. Şi trei, mi se pare este un motiv general, ţine de politizarea excesivă a procesului de punere în aplicare a Acordului de Asociere. Ar fi mult mai bine când toate autorităţile de stat din Republica Moldova, partidele politice ar înţelege odată şi pentru totdeauna că Acordul de Asociere nu este un element care ar fi trebuit să fie parte a dezbaterii geopolitice. El acum este un document intern al Republicii Moldova, care prevede o serie de angajamente, reforme care în termen de zece ani de zile ar fi trebuit să facă din Republica Moldova o ţară normală, o ţară europeană, o ţară unde funcţionează legea, o ţară unde funcţionează statul de drept, o ţară unde statul acţionează în interesul cetăţeanului.”

 29.03.2017 

Tomáš Zdechovský: „Europa cu mai multe viteze va echivala cu sfârșitul UE” 

Este știut faptul că țările Grupului de la Vișegrag (Ungaria, Republica Cehă, Slovacia și Polonia) se opun nu doar politicii europene privind refugiații, ci și planului unei Europe cu mai multe viteze. O confirmă, într-un interviu cu Europa Liberă acordat în exclusivitate le Strasbourg, și europarlamentarul ceh Tomáš Zdechovský (PPE), care crede că aplicarea unui astfel de plan va echivala cu distrugerea UE.

28.03.2017

Petras Auštrevičius: „Europa cu mai multe viteze corespunde realității” 

 Ideea „Europei cu mai multe viteze”, adică a unei Uniuni Europene cu țări care se integrează mai mult, iar altele mai puțin, continuă să fie de mare actualitate în presa din cele 28 de țări membre în UE – mai ales în ajunul declanșării procedurii fără precedent a ieșirii unei țări din organizație – e vorba de Marea Britanie. ​Corespondenta , Iolanda Bădiliță, a discutat pe această temă cu europarlamentarul lituanian Petras Auštrevičius:

Europa Liberă: Ce le spuneți celor care se tem că Europa cu mai multe viteze înseamnă, de fapt, ca vom avea cetățeni europeni de mai multe categorii: categoria întâi, a doua, a treia…

Petras Auštrevičius: „Poziţia mea de principiu este următoarea: statele membre ar trebui să decidă de unele singure viteza si profunzimea cu care se integrează, având în vedere momentul la care consideră că se pot integra total, după ce au îndeplinit toate criteriile necesare. Ca atare, eu cred într-o abordare deschisă și flexibilă. Nu ar trebui să se genereze diviziuni artificiale ca cele pe care le-ați menționat, care cred că ar fi împotriva și în contradicție cu proiectul european. Statele care mai au de lucru pentru a îndeplini criteriile de integrare trebuie ajutate, pentru a ajunge cat mai repede și cat mai multe la cel mai înalt nivel de cooperare si integrare, pentru crearea unei Europe bazate pe coeziune. Sigur, dacă ne dorim să avem mai multe niveluri de piață, acest lucru ar putea până la urmă acţiona împotriva noastră. Avem nevoie de unificare care să fie bazată pe aplicarea criteriilor de integrare. Eu aș vrea ca din ce in ce mai multe state să se alăture UE, să se intre în Zona Schengen, de îndată ce sunt gata cu reformele și respectă criteriile minimale de integrare.”

27.03.2017

Tanja Fajon: „Dacă proiectul UE va eșua, pacea și stabilitatea în UE vor fi puse în pericol”

Interviu cu vicepreședinta Grupului S&D (social-democrații) din Parlamentul European.

În 29 martie, prim-ministrul britanic Theresa May va adresa o scrisoare Uniunii Europene, anunțând în mod oficial retragerea Marii Britanii din blocul comunitar, declanșând astfel BREXIT-ul. În acest context, în 25 martie, 27 de șefi de state și de guverne ale statelor membre UE (fără Marea Britanie, așadar) au semnat la Roma o declarație care defineste viziunea comuna a proiectului european pentru urmatorii 10 ani. O Europă care își propune să strângă rândurile, deschizând drumul către federalism celor care o doresc, permițând însă și o cooperare mai prudentă celorlalți: „Europa cu mai multe viteze” va avea un buget comun al zonei euro, o trezorererie si un mini-parlament al zonei euro în cadrul Parlamentului European. Uniunea ar fi împărțită în acest nucleu cu un pronunțat caracter federal și un grup de țări care, la un moment dat – nu se precizează când – s-ar alinia cerințelor de competitivitate ale locomotivei economice. Care ar fi locul Balcanilor si al Europei Centrale și de Est in acest proiect, am întrebat-o pe vicepreședinta Grupului S&D (social-democrații) din Parlamentul European, eurodeputata slovenă Tanja Fajon.

  

 27.03.2017

Republica Moldova are acum toate instrumentele necesare unei apropieri concrete de Uniunea Europeană.:: Interviul cu o expertă în politici europene de la București. Raluca Răducanu:

Uniunea Europeană la ceas aniversar – ce se poate spune despre prezentul, dar mai ales viitorul Uniunii Europene, la 60 de ani de când există şi într-un moment în care, în ciuda disperării generate de criza economică, a Brexit-ului și a creșterii populismului, pare a fi solidară totuşi? Experta de la Bucureşti în politici europene Raluca Răducanu a acceptat să ne împărtăşească punctul ei de vedere în emisiunea noastră de astăzi.

Raluca Răducanu: „Ca să mă refer puțin la Republica Moldova, eu astăzi nu văd pe scena politică de la Chișinău, nici în Parlament și nici în afara lui, niciun partid politic sau politician care să aibă anvergura necesară înțelegerii schimbărilor prin care trece Uniunea Europeană acum și care poate crea o strategie europeană pentru Moldova și pentru cetățenii moldoveni, nu neapărat pentru propriul interes.”

Europa Liberă: Și asta ce înseamnă?

Raluca Răducanu: „Există un Acord de Asociere care a fost semnat cu Uniunea Europeană - practic Republica Moldova are acum toate instrumentele necesare unei apropieri concrete de Uniunea Europeană. Dar pentru asta trebuie ca cineva să bată suficient de convingător la ușă. Momentan nu prea are cine, din ceea ce vedem acum. Tot în textul declarației vedem că Uniunea Europeană se angajează în continuare pentru menținerea stabilității și prosperității, atât în vecinătatea imediată, cât și pe scară largă în Orientul Mijlociu sau Africa. Parteneriatul Estic este în siguranță din perspectiva Uniunii Europene, dar mai rămâne să fie în siguranță și din perspectiva actorilor locali.”

 27.03.2017

Cristian Unteanu: „Marea schimbare pe care o vom vedea va fi întărirea legislativă, formală a zonei euro, Schengen”

Ce înseamnă principiul Europei „cu mai multe viteze”, consfinţit, deşi în alte cuvinte, în declaraţia comună a celor 27 de state ale UE, fără Marea Britanie, emisă sâmbătă 25 martie cu ocazia sărbătoririi a 60 de ani de la Tratatul fondator al Comunității Europene? Explicaţiile jurnalistului şi editorialistului ziarului bucureştean „Adevărul”, Cristian Unteanu.

Europa Liberă: Daţi-mi voie să vă întreb acum la ce pot să se aştepte state partenere cu Uniunea Europeană, ca Republica Moldova, Ucraina, Georgia, cele care au rămas fidele, ca să zic aşa, în Parteneriatul Estic?

Cristian Unteanu: „Asta e cred întrebarea care interesează la modul cel mai evident ascultătorii dumneavoastră. Şi este, totodată, cred că una dintre cele mai dificile pentru a se găsi un răspuns imediat. De ce? Pentru că deocamdată întreaga zonă în care se află aceste state, inclusiv Republica Moldova, este o zonă de nelinişti imediate şi de posibile tulburări în perspectivă. Atâta timp cât elementul esenţial nu este rezolvat, şi anume relaţia cu Federaţia Rusă pe baza acordurilor de la Minsk, nu cred că Uniunea Europeană, în oricare formulă de evoluţie a principiilor europene, va putea să renunţe complet într-o fracţiune de secundă la ceea ce a spus până acum, la atitudinea pe care a anunţat-o în raport cu Federaţia Rusă şi să treacă la o altă etapă de viaţă. Nu. Cred că rezolvarea se află în acest acord de la Minsk, într-o recalibrare a situaţiei din Ucraina, nimeni nu ştie cum va evolua. Iar temerile sunt în altă parte a acestei zone de contact cu Uniunea Europeană, lucrurile pot degenera. Mă refer la Belarus, unde aţi văzut că situaţia este sau ar putea să devină fluidă. Ori, o spargere a condiţiilor de securitate în această zonă ar înrăutăţi şi mai tare perspectivele care şi aşa au fost puse sub un con oarecare de umbră, după cele două summit-uri ale Estului, cum s-a spus în Vilnius şi Riga. Şi s-ar putea să vedem şi restructurări de poziţii pe această zonă. Sigur, deocamdată formal nimeni nu a spus nimic. Toată lumea este într-o stare de aşteptare. Dar într-o stare de aşteptare mult mai activă pare să fie şi Moscova care deja trece la argumente militare pe lungimea acestei zone de contact. Ori, aceasta nu face deloc bine, iar ridicarea unei tensiuni sau a unei ameninţări cu tensiune militară ar fi, iarăşi, o tragedie pentru toate ţările noastre, inclusiv pentru ţările Uniunii Europene, care se află de partea cealaltă a acestei linii de contact. Pentru că orice se întâmplă în dreapta liniei de contact va afecta profund, într-un fel sau altul, şi situaţia de securitate a statelor de pe linia de contact, ţările membre ale Uniunii Europene şi NATO.”

 22.03.2017

Natalia Timuș: „Moldova în comparaţie cu alte ţări din proiect, Ucraina sau Georgia, avansează într-un pas mai rapid” 
Un interviu cu cercetătoarea la Universitatea din Maastricht, care coordonează proiectul în domeniul modernizării învățămîntului superior INOTLES.

Natalia Timuș: „Fiind implicată într-un proiect european, INOTLES, care vizează inovarea predării învăţământului în vecinătatea europeană, Moldova în comparaţie cu alte ţări din proiect, precum Ucraina sau Georgia, avansează într-un pas mai rapid. Din vecinătatea europeană Moldova are un nivel de flexibilitate şi deschidere spre reformare şi modernizare mai mare decât, spre exemplu, cadrul legislativ îl permite în Georgia la moment sau situaţia social-politică din Ucraina care reprezintă un obstacol pentru reformarea mai rapidă a sistemului de învăţământ superior din Ucraina.

Al doilea avantaj este motivaţia cadrelor didactice şi academice de a fi implicate în schimbare, de a depune efortul de a fi pionieri în promovarea reformelor, nu neapărat a reformelor structurale. Pentru că proiectul INOTLES, spre exemplu, pe care îl coordonez, este un proiect care promovează reforme cu paşi mici prin schimbul de experienţă între partenerii din Uniunea Europeană. În special, Universitatea din Maastricht, pe care o reprezint, Universitatea din Surrey din Marea Britanie şi Universitatea din Bruxelles. Şi prin schimbul direct de experienţă şi formarea cadrelor academice din Ucraina, Moldova şi Georgia noi dorim să creăm un exemplu de formare a curriculei, în special în domeniul studiilor europene, care noi sperăm că va fi preluat ca un exemplu.”

 
 21.03.2017

Siegfried Mureșan: „Cât de repede vor veni banii va depinde de guvern, nu de UE”

R. Moldova va primi în acest an un ajutor suplimentar de 100 de milioane de euro, pe lângă cele 746 de milioane alocate pentru perioada 2014-2020. Eurodeputatul român Sigfried Mureșan a precizat că acești bani vor fi eliberați numai dacă guvernarea de la Chișinău pune în aplicare, nu numai „pe hârtie”, toate reformele agreate cu Uniunea Europeană.

Siegfried Mureșan: „În luna ianuarie a acestui an Comisia Europeană a propus acordarea a 100 de milioane de euro Republicii Moldova, din care 40 de milioane gratis, care nu trebuie returnaţi, şi 60 de milioane credit. Iar noi, Parlamentul European, trebuie să votăm cu privire la această alocare. Și eu sunt raportor în Comisia pentru bugete, pe opinia Comisiei pentru bugete şi vreau să spun foarte clar, vreau ca aceşti bani să vină în Republica Moldova şi să ajungă cât mai repede la oameni. Importante însă sunt şi condiţiile cu care Uniunea Europeană va acorda aceşti bani Republicii Moldova. Şi aici eu voi insista ca banii să vină cu condiţionalităţi foarte clare în combaterea corupţiei, independenţa justiţiei, întărirea statului de drept, combaterea spălării banilor şi anchetarea fraudei din sistemul bancar care s-a produs în anul 2014. Deci, vreau ca banii să vină, vreau să vină cât mai repede, dar vreau să vină cu condiţionalităţi clare, măsuri pe care guvernul să trebuiască să-şi ia angajamentul să le întreprindă, pentru ca banii să poată veni în mai multe tranşe, căci este stabilit ca banii să vină în doi ani şi jumătate în mai multe tranşe. Şi vreau ca înainte de fiecare tranşă guvernul să trebuiască să implementeze o serie de măsuri pe care oameni, de altfel, le aşteaptă a fi implementate.”

 13.03.2017

Lilian Darii: „Regimul de liber schimb cu statele UE nu e un pericol pentru relația comercial-economică cu Rusia”: Interviu cu adjunctul ministrului moldovean de externe.

Europa Liberă: Ceea ce deranja cel mai mult Moscova era semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Acum mai rămân rezervați colegii dumneavoastră ruși, când vorbiți despre cooperarea cu UE?

Lilian Darii: „Poziția noastră rămâne neschimbată: Acordul de Asociere nu poate fi un obstacol în dezvoltarea relațiilor reciproc avantajoase cu state terțe, inclusiv cu Federația Rusă. De aceea ne-am expus poziția încă o dată: regimul de liber schimb cu statele Uniunii Europene nu e un pericol pentru relația comercial-economică cu Rusia. Ba din contra, în viziunea noastră, acest acord cu Uniunea Europeană prezintă un avantaj, inclusiv pentru potențiali investitori ruși care ar putea investi în Republica Moldova în producerea unor mărfuri, pentru a le exporta fără taxe în Uniunea Europeană. De aceea, credem că prin negocieri și prin dialog vom reuși să dispersăm acele preconcepții despre relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și inexistentul pericol pentru relația noastră cu țări terțe, inclusiv cu Federația Rusă.”

 10.03.2017

Victor Dolidze: „Trebuie să lucrăm mai mult pentru consolidarea forţelor democratice” 

Un interviu cu ministrul georgian al integrării europene, Victor Dolidze despre Parteneriatul Estic

Ministrul georgian al integrării europene şi euro-atlantice, Victor Dolidze, susţine că ţara sa continua să creadă în perspectivele Parteneriatului Estic, în ciuda criticilor care i se aduc şi a eşecurilor în reformele europene înregistrate de unele state care fac parte din acest parteneriat. Declaraţia a fost făcută Europei Libere în timpul unei întrevederi la Tbilisi cu un grup de jurnalişti moldoveni. Victor Dolidze mai spune în interviul cu corespondenta noastră că Georgia, Republica Moldova şi Ucraina ar trebui să se unească şi să abă un mesaj comun la viitorul summit al Parteneriatului, pentru a profita din plin de oportunităţile oferite de el.

27.02.2017

Diane Bunyan: „În Moldova doar 10% dintre femei au poziții de lider în administrație sau în partidele politice”: Un interviu cu experta britanică Diane Bunyan, autoarea unui studiu recent al Consiliului Europei care analizează participarea femeilor din țările Parteneriatului Estic în viața politică.

Europa Liberă: Doamnă Bunyan, care sunt principalele bariere în calea implicării în viața politică a femeilor din statele Parteneriatului Estic?

Diane Bunyan: „Aș spune pentru început că în nici o țară din Parteneriatul Estic nu există vreo lege care să pună piedici femeilor să candideze în alegeri. Însă marea problemă, așa după cum a rezultat din cercetările noastre, sunt stereotipurile care provin din moștenirea culturală, atitudinea societății vizavi de femei. Femeile sunt văzute ca fiind responsabile pentru familie, pentru cămin, iar bărbatul pentru activitățile din afara casei. Iar această imagine are un impact masiv asupra femeilor. Ele însele nu se văd candidați potențiali, nu fac un pas în față.

Partidele politice nu le consideră candidați cu potențial, și, de cele mai multe ori, nici nu le descoperă, nu le cunosc pe cele care poate ar vrea și ar putea, ar fi făcute pentru un astfel de serviciu public. Toate aceste idei preconcepute conduc la statisticile pe care le știm. Femeile lucrează în casă sau pe lângă casă, și chiar când au slujbe, lucrează în ocupații plătite prost, unde regăsim de multe ori femei: educație, servicii sociale și servicii de sănătate. Partidele politice, în general, nu susțin femeile, foarte puține partide sunt conduse de femei. Partidele nu au strategii de atragere și susținere a femeilor. Sunt puține exemple în societate de femei în poziții cheie si puține situații în care problemele femeilor sunt considerate importante.

Violența împotriva femeilor este un fapt care vorbește încă o dată despre locul femeilor în societate. Apoi, să nu uităm de situația financiară a femeilor. Pentru a concura în alegeri, femeile trebuie să aibă bani. Partidele preferă întotdeauna candidați care pot contribui la campanie, care sunt capabili să finanțeze campaniile. Chiar și pentru a te face cunoscut în partid trebuie să participi la diferite conferințe, si trebuie să ai bani și pentru aceste călătorii. Iar femeile, de regulă, nu îi au.”

27.02.2017

Marianne Mikko: „Dacă simțiți că sunteți europeni, faceți reforme și aveți loc aici, în UE!”: Interviu cu fosta președintă a Delegației Parlamentului European la Comitetul de Cooperare UE-Moldova, Marianne Mikko, actualmente vicepreședintă a APCE. 

Europa Liberă: Țara Dvs., Estonia, are într-un fel, aceeași situația ca Moldova: două foste republici sovietice, una între timp membră UE, cealaltă în afară, ambele însă aflate între interesele UE și Rusiei. Cum a reușit Estonia să nu mai depindă, să nu se mai lase intimidată de marele său vecin?

Marianne Mikko: „Moldova și Estonia erau cam în aceeași situație în 1991. După decembrie 1991 totul s-a schimbat radical. Atunci, în 1991, elita politică estonă a decis în mod cât se poate de hotărât că Estonia vrea UE și NATO. Atât și nimic altceva. Am luat hotărât această decizie. A propos, ne deosebește ceva foarte important: Moldova nu are graniță cu Rusia. Estonia are! Cu toate acestea, am supraviețuit și suntem membri NATO.

Moldova a pierdut timp valoros. Înțeleg de ce. Mesajul meu pentru elita moldovenească: „Fiți hotărâți! Fiți curajoși! Priviți lucrurile în față. Cine sunt vecinii voștri? Aveți graniță cu Rusia? Unde este granița voastră cu Rusia? La aproape 1000 de kilometri distanță! Ca atare, chiar nu înțeleg de ce Moldova vrea să fie dependentă de o țară mare aflată atât de departe! Dacă simțiți că sunteți europeni, faceți reforme și aveți loc aici, în UE!” Ați avea atâtea avantaje!

Sigur că UE a trecut și trece prin perioade dificile. Dar cu toate acestea, râmâne cel mai bun model de cooperare europeană, cu avantaje pentru toată lumea. Estonii sunt foarte entuziaști pentru că țara noastră apartine zonei euro. Euro este un lucru foarte bun pentru Estionia! Eu mă întreb de unde, cum se explică acest declin extraordinar al încrederii moldovenilor în UE?

Acum 12-13 ani, când mergeam des la Chișinău, lumea voia în Europa, moldovenii credeau în UE. Președinte era comunistul Voronin, și din patru moldoveni trei credeau în UE. Acum doar doi din patru cred în UE. De ce? Cum explicăm asta? Este regretabil!

 22.02.2017

Marek Marszalek: UE este acum în retragere în R. Moldova din cauza clasei politice care a eșuat față de proiectul european  

Expertul polonez Marek Marszalek, manager de Programe pentru România și Moldova din cadrul Institutului de Studii Est-Europene de la Varșovia, despre cum poate fi menținut vectorul european al Republicii Moldova.

Deşi vectorul de asociere europeană continuă să fie declarat ca fiind de bază în politica externă a Republicii Moldova, la nivelul clasei politice sunt tot mai vocali politicienii care critică acest parcurs și spun că în rândul populației aderența la acest vector descrește. Asociația pentru Politică Externă a discutat subiectul în cadrul unei dezbateri publice la care au participat experți din țările de la Vișegrad, precum și din țările din Parteneriatului Estic care au semnat Acordul de Asociere cu UE – Ucraina, Georgia și Republica Moldova. La finalul acestei dezbateri l-am întrebat pe expertul polonez Marek Marszalek, manager de Programe pentru România și Moldova din cadrul Institutului de Studii Est-Europene de la Varșovia, cum poate fi menținut vectorul european al Republicii Moldova.

21.02. 2017

Andrei Galbur: „Eu vreau să cred că Rusia nu-și dorește noi focare” 

Ministrul de externe, într-un interviu în exclusivitate pentru EL, cu ocazia Conferinței de securitate de la München: despre reglementarea conflictului transnistrean, ce are de făcut R. Moldova pentru securizarea spațiului european și despre „dihotomia” politicii externe moldovenești după alegerea lui Igor Dodon ca șef al statului.

 16.02.2017

Adrian Lupușor: „Analiza prezidențială este tendențioasă; balanța comercială dintre R. Moldova și UE s-a îmbunătățit în ultimii doi ani”

... Dacă luăm perioada septembrie 2014 - august 2016, o perioadă de 24 de luni, adică doi ani de la semnarea Acordului de Asociere, şi comparăm cu o perioadă de doi ani până la semnarea Acordului observăm că dinamica exporturilor spre UE a crescut cu 5%, în timp ce exporturile spre celelalte destinaţii au scăzut destul de mult, spre CSI au scăzut cu 44%, spre alte state au scăzut cu 15%. Acest lucru confirmă că scăderea exporturilor spre alte regiuni a fost determinată, inclusiv de factori externi, cum ar fi problemele economice din Federaţia Rusă, dar şi din alte state, inclusiv în UE situaţia economică nu a fost foarte benefică în ultimii ani.

Este foarte important să menţionăm că în aceeaşi perioadă de doi ani de implementare a Acordului de asociere nivelul de acoperire a importurilor cu exporturile, adică balanţa comercială, s-a îmbunătăţit de la 46% în perioada de până la semnarea Acordului de Asociere până la 60% în perioada celor doi ani de la semnarea Acordului. În cazul comerțului cu CSI sau alte state balanţa comercială fie că s-a înrăutățit, fie că a rămas la fel de dezechilibrată.”...

 12.02.2017

Despre obstacolele în calea direcţiei pro-europene a R.Moldova 
 Săptămâna trecută la Bruxelles a avut loc o reuniune inițiată de europarlamentara Monica Macovei și, la fel, de cunoscutul think tank, Expert Forum, din România, condus de Sorin Ioniță, care le-au propus mai multor experți, jurnaliști, lideri de opinie din Ucraina, Republica Moldova și România să răspundă la întrebarea dacă guvernele de la Chișinău și Kiev, de bună seamă, încearcă să fie cât mai aproape de Uniunea Europeană. La acest forum au participat și invitații  Europa Libera  -  Igor Munteanu, președintele IDIS Viitorul, și Vitalie Călugareanu, corespondentul DW la Chișinău. 

Igor Munteanu "Nu aş privi ajutorul Uniunii Europene doar ca un gest altruist 100%. Este şi un fel de interes funciar al Uniunii Europene de a întări o zonă de stabilitate la hotarele sale sau la proximitatea sa. Şi, în continuare, principiul ambiguităţii constructive formulat pe parcursul implementării politicii de vecinătate este valabil. Din momentul în care noi vom performa mai bine, noi vom fi mai atraşi şi mai atractivi chiar şi pentru Uniunea Europeană în următorii 15-20 de ani de zile. Sub nicio formă Uniunea Europeană nu lasă să se înţeleagă că ar accepta ideea de spaţiu gri între Uniunea Europeană şi Rusia. Acesta, de asemenea, este un narativ rusesc. Uniunea Europeană prin instituţiile sale, prin ajutorul pe care îl oferă necesităţilor pentru dezvoltare a Republicii Moldova, sugerează şi insistă pe ideea factorilor interni care dezvoltă economia şi societatea şi pe ideea de responsabilitate pe care o are faţă de vecinii săi.”.

Vitalie Călugăreanu: „Uniunea Europeană nu este un prieten supărăcios în raport cu Republica Moldova. Tocmai pentru că Uniunea Europeană nu ajută un guvern sau un preşedinte care strigă la Uniunea Europeană. Uniunea Europeană ajută cetăţenii Republicii Moldova şi acesta este mesajul pe care ar trebui să-l înţeleagă, de fapt, oamenii care locuiesc în Republica Moldova, ca să-şi dea seama cine sunt, într-adevăr, prietenii şi cine ne-a sărit în ajutor, atunci când ne-am pomenit cu embargouri din partea Federaţiei Ruse. Cine a deschis atunci piaţa? Sunt o mulţime de nuanţe de genul acesta, pe care cetăţenii Republicii Moldova nu le înţeleg, din păcate, din cauza propagandei interne şi externe la care sunt supuşi, la mediul mediatic mă refer, în primul rând.”

10.02.2017


Dicționar European :Acordurile de asociere cu Uniunea Europeană 

Moldova a obținut unul foarte bun, mai bun chiar decât al Georgiei sau Ucrainei.

Acordurile de asociere nu reprezintă formulare standardizate de aplicat mecanic țărilor asociate, ci sînt calibrate, cel puțin în partea lor comercială și economică, să corespundă situației reale a fiecărei țări.

Primul asemenea acord de asociere a fost de altfel semnat cu Marea Britanie, care, în 1955, refuzase să intre în Comunitatea Europeană.

În mare, țările ne-europene semnatare trebuie să aplice o parte importanță a ceea ce se numește acquis communautaire, masa de legislație comună a țărilor Uniunii Europene. Cu toate acestea, gradul de aplicare de la o țară la alta variază foarte mult, după cum variază și voleul comercial. Continuare

09.02.2017

Siegfried Mureșan: „Voi insista ca între condiții să fie combaterea corupţiei şi anchetarea fraudei bancare”. Interviu cu eurodeputatul român, raportor al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului european, după vizita președintelui Dodon la Bruxelles. 

Europa Liberă: Pentru că percepţia cetăţeanului Republicii Moldova mai rămâne să fie că din fondurile europene o bună parte din bani se spală sau se duc în alte buzunare, ale funcţionarilor, ale guvernanţilor, cum spulberaţi această percepţie?
Siegfried Mureșan: „În primul rând, trebuie întărite controalele şi trebuie puse mai multe condiţii, şi trebuie vegheat la aplicarea acestor condiţionalităţi. Eu am spus foarte clar în urmă cu trei-patru luni de zile deja condiţionalitatea ca principiu, adică, vom ajuta în continuare cetăţenii Republicii Moldova, dar la schimb cu implementarea de către guvern a reformelor agreate în Acordul de Asociere. Acest principiu al condiţionalităţii va fi mai important, cum îl implementăm concret.
Fondurile, atât aceste 100 de milioane, cât şi alte fonduri care vin de la Uniunea Europeană, avem 746 de milioane alocate pentru şapte ani, între 2014 şi 2020, vor veni, dacă reformele din Acordul de Asociere sunt implementate. Şi anume, nu doar dacă legilesunt adoptate, ci dacă reformele, chiar dacă sunt implementate concret, reforma Procuraturii, la concret, independenţa procurorului. La momentul la care aceasta se face, se legiferează şi se întâmplă în practică, atunci fondurile vor veni. Deci, nu pe texte, nu pe vorbe, nu pe promisiuni, ci pe adoptarea reformelor, pe care, de altfel, de comun acord le-am agreat noi, Uniunea Europeană şi Republica Moldova.”

08.02.2017

Monica Macovei: „Noi nu negociem cu Rusia, noi negociem cu Moldova. Rusia nu este parte în acest proces”. Un interviu cu europarlamentara română în marginea vizitei efectuate de președintele Dodon la Bruxelles.

Europa Liberă: Cu excepţia reformei justiţiei, ce mai aşteptaţi de la autorităţile Republicii Moldova să facă, ca să fie un parteneriat adevărat între UE şi Moldova?

Monica Macovei: „Trebuie să pună în aplicare tot ce scrie în Acordul de Liber Schimb. Acordul de Asociere are şi o parte economică, DCFTA. Şi trebuie să aibă o piaţă comună, trebuie să aibă achiziţii publice clare şi transparente, fără hoţie şi corupţie. Investitorii nu vin, dacă achiziţiile publice nu sunt corecte...

08.02.2017

Gheorghe Gaberi: „Trebuie să decidem exact cu ce vrem să ajungem pe piața rusă, și care sunt produsele ce au loc pe piața UE”. Interviu cu Gheorghe Gaberi, directorul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor. 

Europa Liberă: Înțelegem corect, în prezent în Republica Moldova sunt produse acceptate pe piața Uniunii Europene dar care nu sunt acceptate în Rusia?

Gheorghe Gaberi: „Păi nu sunt acceptate nu din motiv de siguranță și din motiv de calitate. Nu sunt acceptate din nesoluționarea acestor divergențe care au alte nuanțe, sau anul acesta am avut o majorare a exporturilor mai ales în UE. Cu peste 20% au crescut exporturile de vinuri. Am văzut o informație recentă despre numărul de medalii câștigate de vinurile noastre la cele mai prestigioase concursuri. Calitatea a fost ridicată, la nivelul exigențelelor europene. Din păcate, nivelul de prețuri, care astăzi este oferit în Federația Rusă, nu întodeauna este convenabil pentru producătorii de vinuri de înaltă calitate. Aceasta este o problemă, și din discuțiile pe care le-am avut cu mai mulți producători, taxele vamale impuse de Federația Rusă pun mărfurile noastre într-o condiție nefavorabilă față de concurenții de acolo.”

 Europa Liberă: Datele cu care operează Ministerul Economiei arată că din 2013, volumul mărfurilor livrate în CSI și Rusia s-a redus în jumătate din cauza restricțiilor. Chiar și dacă exporturile moldovenești vor fi reluate în Rusia, va fi ponderea lor la nivelul anilor anteriori, sau totuși s-au reorientat unii dintre producători?

Gheorghe Gaberi: „Tot timpul m-am adresat către producătorii noștri pentru a evalua foarte minuțios situația din piață. La capitolul fructe, spre exemplu, exportul de miez de nucă și nuci în coajă, a adus țării peste 100 de milioane de dolari. Tot timpul exportul cumulativ al fructelor proaspete se echivala la aceeași sumă. Și miezul de nucă, și alte produse procesate din fructe, merg 95% pe piața UE. Anul trecut, pentru prima dată, noi am exportat pe piața României doar 6900 de tone de prune proaspete. Acest fruct, care din volumul total de export de 38000 de tone, deja a început să-și găsească loc și pe piața Uniunii Europene. Situația cu strugurii de masă, care este de asemenea un produs important pentru export, noi nu am făcut față la toate cererile care au existat din partea Uniunii Europene. Am valorificat cota până la finele anului de zece mii de tone. Acum, Ministerul Economiei s-a adresat de a fi majorat pentru anul viitor. Adică, acest produs de asemenea are șanse de a fi prezent pe piața UE, inclusiv în Spania. Spaniolii nu credeau că la ei au ajuns struguri din Republica Moldova. Trebuie să decidem exact cu ce vrem să ajungem pe piața Federației Ruse, și care sunt produsele ce au loc pe piața Uniunii Europene, și există aceste produse care sunt solicitate și aduc un plus valoare, pentru că acolo prețurile sunt mai bune.” 

  
30.01.2017

Stefan Schennach: „Decizia APCE este aducătoare de speranțe”. Un interviu la Strasbourg cu deputatul austriac socialist despre crearea unui Subcomitet permanent pentru conflicte între statele membre în cadrul Consiliului Europei.

Avantajul noului subcomitet permanent este că este deschis membrilor APCE din statele cu conflicte înghețate, care se vor alătura raportorilor APCE din țările unde există conflicte înghețate. De asemenea, vor mai participa membrii APCE din țări care au graniță cu conflicte înghețate.

„Faptul că s-a decis constituirea acestui subcomitet permanent va avea multe urmări pozitive. Considerăm conflictul din Transnistria cel căruia îi putem găsi cel mai lesne rezolvarea. I-am invitat la discuții pe noii așa-ziși lideri de la Tiraspol. Continuăm să încercăm să găsim soluții impreună. După două decenii de conflict sperăm să putem oferi în cadrul acestei noi platforme o serie de propuneri, pe care să le discutăm împreună”, mai adaugă deputatul austriac. Este evident că problemele sunt cu adevărat grave.

Înființarea, în 2014, a subcomitetului adhoc a fost în sine o decizie istorică. Pentru prima dată de la înfiintarea organizației, prima dată după Cel de-al doilea Război Mondial, APCE a luat act că există conflicte între statele sale membre și că trebuie să facă ceva pentru asta. Acum am stabilit acest subcomitet, care este gândit pe termen lung. Aceasta înseamnă că înțelegem că toate aceste conflicte, pentru care există de multă vreme mecanisme internaționale, nu pot fi rezolvate doar prin intermediul acestora

27.01.2017

Monica Macovei: „Vrem ca R.Moldova să continue parcursul european, pentru că e singurul drum care aduce democraţie”

...faptul că avem probleme interne nu înseamnă că neglijăm politica externă şi nu neglijăm Republica Moldova. Da, suntem îngrijoraţi de ce se întâmplă acolo şi vom tot pune condiţii, şi vom cere să facă lucruri, repet, în beneficiul cetăţenilor. Şi aş vrea să le transmit şi un mesaj, că lor li se datorează toate aceste reforme care s-au făcut până acum cu greu. Avem aproape trei ani de la semnarea Acordului de Asociere, pentru ei este făcut şi lor li se datorează toţi aceşti paşi. Ştiu că e greu, că nu văd încă rezultate, dar rezultatele fiind mai încete. Aşa a fost în toate statele postcomuniste, nu vin imediat rezultatele.

 
 25.01.2017

Economia va beneficia tot mai mult de pe urma acestui acord şi apropierii de Uniunea Europeană: Interviu cu europarlamentarul român Siegfried Mureșan

..Cât despre Acord, inclusiv despre latura economică, comercială este categoric bun pentru Republica Moldova. Şi am văzut: schimburile comerciale sunt în creştere şi, mai mult, pe măsură ce acest acord este implementat, mai multe produse moldoveneşti vor fi exportate spre Uniunea Europeană.

Acest acord e bun pentru Republica Moldova, dar trebuie să fim corecţi, nu există miracole peste noapte. Acest acord, pe măsură ce va fi implementat, pe măsură ce angajamentele vor fi îndeplinite, beneficiile vor fi tot mai numeroase. Nu vor fi miracole peste noapte, dar pe măsură ce se implementează. Tot ce am agreat oamenilor le va merge mai bine şi economia va beneficia tot mai mult de pe urma acestui acord şi apropierii de Uniunea Europeană.”..

24.01.2017

Carolina Lasen-Diaz: „Milităm ca bărbații și femeile să aibă aceeași vizibilitate, putere, responsabilitate și participare în societate”. Un interviu cu șefa Departamentului de egalitate de gen din cadrul Consiliului Europei.

Europa Liberă: Experții au indicat nu o dată că între femei, mai ales între cele de carieră, nu prea există solidaritate. De cele mai multe ori, femeile ajunse în poziții de răspunere în politică sau în mediul privat, aleg barbați, atunci cand fac angajări și au de ales între femei și bărbați. Motivațiile sunt, pe de o parte, tocmai faptul că bărbații sunt mai liberi de griji casnice, iar pe de alta, că femeile își fac echipe cât mai competitive, pentru a livra rapid performanță și rezultate.

Carolina Lasen-Diaz: „Sunt mai multe aspecte aici. Pe de o parte, este nevoie să avem femei în domeniul public, în justiție, in politică, în administrație. Este o chestiune de justiție, egalitate socială și de șanse, democrație și drepturile omului, pentru că femeile reprezintă jumătate din populație. Există păreri diferite în rândul bărbaților și exact așa este și în cazul femeilor. Unele femei sunt feministe, altele nu, unii barbați sunt feminiști, altii nu. Avem nevoie de femei în tot spectrul politic. Este democratic să avem femei in toate straturile societății. Atunci cand o femeie ajunge într-o poziție de top într-o societate, companie, organizație, ea lucrează într-un mediu dominat de bărbați. Multe au ajuns în aceste poziții sportând remarci nu tocmai amabile despre felul în care arată sau comentarii despre cum ar trebui să se comporte o femeie într-un parlament sau într-un partid politic. Bărbații și femeile trebuie să elimine aceste stereotipuri. ”

 24.01.2017

În R.Moldova a început Săptămâna Europeană de prevenire a cancerului de col uterin

În perioada 23-29 ianuarie în Republica Moldova este marcată Săptămâna Europeană de prevenire a cancerului de col uterin. Pentru aceste zile sunt programate un șir de evenimente publice care ar urma să crească nivelul de informare a femeilor despre importanța depistării precoce a cancerului de col uterin. Datele cu care operează Ministerul Sănătății arată că în fiecare săptămână, în Republica Moldova, șase femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin și trei femei decedează din cauza acestei maladii. O discuție la această temă cu Diana Valuța, expertă în screening-ul cancerului de col uterin.

 20.01.2017

Președinția austriacă a OSCE și chestiunea transnistreană

 Ca președintă a OSCE, Austria va încerca să continue, în chestiunea transnistreană, anul acesta, politica trasată de președinția germană a organizației anul trecut, adică așa-numita politică a pașilor mici pentru apropierea malurilor Nistrului. Declarația a fost făcută de reprezentantul președinției austriece a OSCE, Wolf Dietrich Heim, în urma unei vizite de câteva zile la Tiraspol și Chișinău. 

Ambasadorul Wolf Dietrich Heim a spus că deocamdată se discută despre o posibilă agendă a discuțiilor în formatul 5+2 și nu despre reluarea în termeni concreți a negocierilor. Acesta a precizat că președinția austriacă a OSCE va menține aceeași abordare, urmând ca de la acțiuni simple să se ajungă la soluționarea unor probleme complexe:

19.01.2017


Octavian Calmîc: „Statisticile demonstrează că avem o reorientare masivă a exporturilor de la pieţele tradiţionale, cele din spaţiul CSI, spre piaţa europeană”

Ministrul economiei, Octavian Calmîc, se declară dezamăgit de faptul că vizita preşedintelui moldovean Igor Dodon la Moscova nu a adus după sine şi anularea restricţiilor comerciale pe care Rusia le aplică în raport cu exporturile moldovene începând cu 2014. Fiind cel care a negociat timp de aproape un an o înţelegere moldo-rusă care ar permite anularea acestor restricţii, ministrul moldovean spune că s-a aşteptat ca întâlnirea dintre cei doi preşedinţi să fi pus punct în această problemă. Într-un interviu la Europa Liberă, Octavian Calmîc a ţinut, de asemenea, să-l contrazică pe preşedintele moldovean, care a spus la Moscova că Acordul de Asociere cu UE nu ar fi adus beneficii Republicii Moldova şi ar trebui anulat.

Octavian Calmîc: „Statisticile demonstrează altceva. În ultimii ani de zile, de la momentul semnării Acordului de Asociere şi Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană, avem o diversificare a exporturilor şi o reorientare masivă a exportului din Republica Moldova, din pieţele tradiţionale, cele din spaţiul CSI, spre piaţa europeană. Astfel, am reuşit în ultimii doi ani de zile ca exporturile noastre, ca ponderea semnificativă a exporturilor noastre să fie orientată pe piaţa europeană. Astfel, în anul 2016 am atins nivelul de 65% de exporturi orientate pe piaţa europeană, pe când acum câţiva ani această pondere era de până la 50%. Deci, practic, avem o creştere de peste 15% a exporturilor pe piaţa europeană.”

 
 17.01.2017

Cum se explică decizia Comisiei Europene de a ajuta acum financiar Moldova: Interviu cu  analistul Paul Ivan de la Centrul de Politici Europene, un think tank de la Bruxelles,

 Comisia Europeană a spus săptămâna trecută că oferă Republicii Moldova 100 de milioane de euro 

 pentru a o ajuta „să facă față celor mai stringente nevoi de finanțare”. Ar fi primele ajutoare europene pentru bugetul moldovean de la suspendarea asistenței din cauza furtului bancar.

De ce ajutoarele, care mai trebuie aprobate de Parlamentul European și țările membre, au fost anunțate tocmai acum?

Paul Ivan: „Anunţul şi propunerea Comisiei vin ca urmare a unor cereri ale guvernului Republicii Moldova şi în urma analizei situaţiei financiare în care se află Republica Moldova. Nu este o decizie luată peste noapte, nu este o decizie-surpriză. Evident, putem analiza ce însemnă din punct de vedere politic, putem vedea cine ajută Moldova, cine îi oderă un astfel de ajutor, este unul important. Nu este în niciun fel o reacţie disperată a Uniunii Europene la faptul că domnul Dodon se duce la Moscova şi face declaraţii mai mult sau mai puţin iresponsabile. Nu aş pune anunțul în legătură cu aceasta.”

17.01.2017

Iulian Groza: Piaţa Uniunii Europene este o piaţă importantă pentru Republica Moldova, cu potenţial mare

Promisiunea de a denunța Acordul de Asociere UE-Moldova în 2018, când socialiștii vor avea majoritate în Parlament, făcută de președintele Igor Dodon la Moscova, este o declarație care nu-l avantajează, dacă va avea intenția să facă o vizită și la Bruxelles, crede Iulian Groza, director executiv la Institutul de Politici şi Reforme Europene din Chișinău, fost ministru de externe adjunct.

Europa Liberă: Acest mesaj e pe placul Moscovei, de aceasta a şi fost transmis?

Iulian Groza: „Aşa pot să-mi explic o astfel de intervenţie. Fiindcă, dacă analizăm Acordul de Asociere, având în vedere că este un document cuprinzător, care stabileşte o foaie de parcurs pentru dezvoltarea şi modernizarea Republicii Moldova, să spui că vei opta pentru anularea Acordului de Asociere, dacă Partidul Socialiştilor va câştiga alegerile parlamentare în 2018, fiind preşedinte al Republicii Moldova, astăzi, este o declaraţie, cel puţin, ieşită din luarea retoricii aşteptabile de la un preşedinte. Având în vedere că Republica Moldova are acest acord, care stabileşte nu doar dimensiunea de suport în domeniul reformelor, pe justiţie, pe anticorupţie, stabileşte un angajament din partea Uniunii Europene de a susţine aceste procese financiar, stabileşte şi cadrul care ţine de comerţul liber aprofundat şi cuprinzător cu Uniunea Europeană. Şi astăzi, dacă să analizăm, cel puţin, din punct de vedere statistic, după doi ani şi ceva de implementare a Acordului de Asociere, constatăm că Republica Moldova la moment exportă pe piaţa Uniunii Europene peste 65% din produsele din Republica Moldova. Deci, piaţa Uniunii Europene este o piaţă importantă pentru Republica Moldova, cu potenţial mare, care trebuie valorificat de către producătorii şi de către exportatorii noştri. Şi nicidecum nu trebuie să auzim îndemnuri de la persoane oficiale din Republica Moldova care ar presupune anularea unui astfel de avantaj pe care îl are Republica Moldova şi din punct de vedere al dezvoltării economice.”

12.01.2016

Bani europeni pentru monumente și instituții culturale moldovene

Peste câteva săptămâni ar urma să fie lansat un nou concurs de proiecte transfrontaliere România-Republica Moldova. În trecut, din fonduri europene au fost restaurate cetatea Sorocii, conacul Manuc-Bey şi beciurile medievale de la Lăpuşna. Reprezentanții autorităților locale şi responsabili din domeniul patrimoniului îşi pun speranțe în fondurile europene pentru reconstrucția clădirilor istorice. Drept exemplu poate servi şi o finanţare de 2,8 milioane de euro alocată în urmă cu doi ani de România pentru restaurarea Muzeului de Arte, a Sălii cu Orgă şi construcţia unui sediu nou pentru teatrul din Cahul.

Proiectul Muzeului Naţional de Arte din Chişinău, finalizat în octombrie anul trecut, a dus la majorarea numărului de vizitatori, prin urmare, au crescut şi veniturile instituției, spune şefa Serviciului investiţii capitale al Ministerului Culturii, Emilia Ristic. O situaţie similară s-a înregistrat şi la Cetatea Soroca, în 2015.

5.01.2016

Victoria Bucătaru: „Pentru Republica Moldova este foarte important să aleagă o singură cale de dezvoltare, nu mesaje duplicitare”:Interviu cu cu Victoria Bucătaru, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă.

Victoria Bucătaru: „Ţin să înclin spre faptul că totuşi parcursul european al Republicii Moldova este ireversibil. În prezent nu văd un alt model de dezvoltare pentru ţară. În acelaşi timp aş vrea să revin la faptul că UE, dar şi statele membre ale UE acordă asistenţă financiară maximă atât de necesară pentru noi ca să nu putem dezvolta şi pentru a putea efectua reformele pe calea democratică. Suntem susţinuţi şi din punct de vedere economic.

În 2015 exporturile către UE au crescut şi datorită faptului că am început să implementăm Acordul de Asociere şi zona de liber schimb. Republica Moldova beneficiază şi de regimul liberalizat de vize, ceea ce oferă oportunităţi majore cetăţenilor noştri de a călători în statele zonei Schengen. Republica Moldova beneficiază şi de un parteneriat de mobilitate.

UE investește foarte mult în dezvoltarea educaţiei, dar şi în posibilităţile pe care le au tinerii Republicii Moldova pentru a studia în exterior. Deci această susţinere este foarte importantă şi indiferent de viziunea politică pe care o ai nu poţi să nu-i acorzi atenţie acestei susţineri, altfel cetăţenii cu siguranţă vor observa acest lucru şi vor reacţiona.”