Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Decembrie 2013

 Interviuri, comentarii, opinii
Septembrie 2012/Octombrie 2012Noiembrie 2012 Decembrie 2012
Ianuarie 2013
Februarie 2013
Martie 2013
Aprilie 2013
Mai 2013
Iunie 2013 
Iulie 2013
August 2013
Septembrie 2013 
Octombrie 2013 
Noiembrie 2013 




26.12.2013


Bilanțuri 2013: 

• Rezultatul cel mai important al anului este parafarea Acordului de Asociere cu UE/ I.Boţan
• Reglementarea conflictului transnistrean stagnează/ V.Socor
• Ce cred simplii cetățeni despre nevoia acestei simple modernizări, numită europenizare
• „O reușită incontestabilă este relația noastră cu UE, lucru confirmat la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius” / I.Corman.
• R. Moldova nu are altă cale decât calea europeană.” / M.Ghimpu. 
• Noi avem nevoie de modernizare europeană.../ E.Muşuc

24.12.2013

„Nu avem nici un dubiu referitor la legalitatea propunerilor noastre”: Interviu cu Oleg Efrim, ministrul justiţiei, despre pachetul anti-corupţie adoptat în Parlamentul de la Chişinău.

Adoptarea legilor este un proces sofisticat, complicat, dar nu suficient pentru a obţine rezultate. Pentru a beneficia în continuare de sprijinul UE în implementarea reformei în justiţie, pentru a primi celelalte tranşe din sprijinul bugetar, fiecare autoritate trebuie să-şi facă tema pentru acasă. În situaţia în care nu vom obţine rezultatele dorite, suma se va reduce corespunzător exact pentru acea autoritate care nu şi-a făcut tema.”

19.12.2013

Anul unui pas important pe calea integrării europene: Interciu cu liderul PD, seful fractiunii parlamentare a democratilor, Marian Lupu

Europa Liberă: Bruxelles-ul încurajează R. Moldova pe calea eurointegrării. Pe de altă parte, autorităţile Uniunii Europene avertizează Chişinăul şi cer ireversibilitatea reformelor, mai cu seamă independenţa justiţiei şi lupta cu corupţia.

Marian Lupu: „Eu cred că noi am buimăcit oamenii cu definiţii de reforme. Fiindcă a devenit deja banal, fiindcă noi atât de mult am folosit definiţiile de valori şi principii şi, la un moment dat, ele s-au devalorizat. Este vorba de aplicarea în Republica Moldova a ceea ce numim noi standarde europene. Şi lupta cu corupţia, justiţia, Procuratura, poliţia, în egală măsură, când e vorba şi de aplicarea acestor standarde pentru a face eficiente şi sistemul economic, a atrage investiţii, a forma locuri noi de muncă, agricultura, sănătatea, educaţia, toate ele sunt, în egală măsură, importante. Să nu se primească că vom avea o justiţie bună şi o Procuratură bună, însă nu vor fi oameni în această ţară, pentru care aceste sisteme să lucreze, dacă nu rezolvăm problemele economice, sociale, nu atragem investiţii, nu formăm locuri de muncă şi nu stopăm exodul moldovenilor din ţară, care continuă.

Şi aici vreau să vă zic că, odată cu abolirea regimului de vize, dacă nu se rezolvă anume problema de investiţii, un climat de afaceri potrivit, noi întreprinderi şi noi locuri de muncă, ar putea în continuare Moldova să se pomenească fără de oameni. Iată de ce este o gândire identică. Şi noi, şi UE gândim la fel. Fiindcă noi vorbim de modele, pe care dorim să le vedem aici, în Republica Moldova. Deci, UE ne ajută pe această cale. Nu este decizia şi nu este presiunea Bruxelles-ului. Este decizia noastră.

Statele membre UE vin să ne ajute cu fonduri structurale, cu asistenţă tehnică, cu specialişti, cu expertiză. Şi, în mod evident, că având acest suport şi această susţinere şi Bruxelles-ul, şi autorităţile Republicii Moldova, noi suntem interesaţi ca valorificarea acestor oportunităţi şi acestor fonduri să fie de un randament maximal şi o eficienţă superioară. Evident că sunt transformări, modernizări în sisteme care merg mai greu, dar este şi firesc. Integrarea europeană este, întâi de toate, o schimbare de mentalitate. Dar şi europenii îşi dau foarte bine seama şi susţin aceeaşi reformă a sistemului judecătoresc. Noi am luat 5-6 ani de zile, fiindcă ori noi le spunem poveşti cetăţenilor că, timp de un an de zile, se schimbă totul, ori suntem realişti, responsabili şi muncim, şi oferim acestei munci timpul care este logic necesar pentru aceste schimbări fundamentale.”

18.12.2013

Marius Lazurca:  O Moldovă reîntregită cu ambiţii europene : Interviu cu Ambasadorul României în Republica Moldova

Europa Liberă: Cum trebuie valorificată perioada de după Vilnius, în relaţia dintre Chişinău şi Bucureşti, ţinând cont că instituţiile româneşti au sprijinit şi sprijină drumul european al Republicii Moldova?

Marius Lazurca: „După Vilnius, se intră în Republica Moldova, fără îndoială, într-o perioadă de intensitate maximă şi nu numai datorită faptului că perioada de implementare a angajamentelor europene devine de maximă actualitate, ci şi pentru că această perioadă coincide cu perioada ante-electorală. De aceea, în 2014, Republica Moldova va fi în situaţia de a avea nevoie, încă mai mult, de parteneri loiali, de parteneri atenţi, de parteneri realişti, decât a avut-o până acum, iar România este gata să fie un asemenea partener pentru Republica Moldova. Şi noi, România, şi noi, statele membre ale Uniunii Europene, şi noi, instituţiile comunitare de la Bruxelles,vom avea la îndemână câteva instrumente foarte simple. Iar unul dintre aceste instrumente este agenda de asociere care este un plan de acţiuni, cu proiecte concrete, cu surse de finanţare, cu termene de implementare, cu responsabili. România este gata să asume ca un document propriu acest instrument, agenda de asociere, şi să ofere sprijinul de care Republica Moldova va avea nevoie şi pe care Republica Moldova îl va solicita. Noi întotdeauna suntem în construcţia asistenţei pe care o oferim Republicii Moldova, mânaţi de solicitările pe care le primim explicit de la guvernul Republicii Moldova.”

 15.12.2013

„Avem nevoie de UE pentru a obţine un stat viabil, funcţional...”

Interviu cu directorul executiv al Asociaţiei de Politică Externă, Victor Chirilă şi istoricul Octavian Țîcu,

 Europa Liberă: Da. Cât de important este să fie această promisiune că neapărat Europa ne va chema la masa de gală?

Victor Chirilă: „Este importantă, pentru că această perspectivă de aderare la Uniunea Europeană a făcut politicienii din statele Europei Centrale şi de Est să implementeze reforme destul de dure pentru societăţile de atunci ale respectivelor state. Şi a dat posibilitatea politicienilor să facă nişte sacrificii. Sacrificii care au fost remunerate de această perspectivă de aderare.

Dar, în cazul nostru, trebuie să înţelegem că contextul s-a schimbat foarte mult, după două extinderi, apoi criza economico-financiară a Uniunii Europene şi a zonei Schengen. Cetăţenii Uniunii Europene, statele-membre ale Uniunii Europene nu mai sunt atât de dornice să se extindă la infinit spre Est. Acum, din partea acelor state care doresc să adere la Uniunea Europeană, se cer mai multe rezultate, mai mult angajament, voinţă politică, mai multă chiar şi implicare.

De aceea, cred că cerinţele faţă de noi au crescut foarte mult şi trebuie să reieşim din această situaţie. Trebuie să mergem, pas cu pas, obţinând ceea ce Uniunea Europeană deja ne oferă. Şi cred că actualul cadru al Parteneriatului Estic ne oferă îndeajuns, pentru această perioadă, pentru a merge înainte şi ne apropia de acea luminiţă de la capătul tunelului care deocamdată nu se vede.”

13.12.2013

Cum poate susţine UE în continuare traiectoria europeană a Republicii Moldova

Interviu cu Cristian Ghinea, directorul Centrului de Politici Europene de la București.

Cred că trebuie să fim foarte atenţi la agenda de asociere care este negociată chiar acum, între oficialii din Moldova şi cei din Uniunea Europeană. Şi această agendă de asociere, ..., ,va avea cinci capitole importante. Primele două capitole sunt justiţie şi anticorupţie. Un alt capitol va fi libertatea presei. Un alt capitol va fi drepturile omului. Deci sunt chestiuni care ţin de democraţie şi de funcţionarea instituţiilor şi care vor fi în centrul atenţiei în relaţia dintre Moldova şi Uniunea Europeană anul ce vine. Deci atenţie mare la aceste capitole.”

 
12.12.2013

„Eu nu văd Moldova fără regiunea transnistreană. Noi luăm graniţele aşa cum le-am găsit.”

Un interviu, în exclusivitate, cu Graham Watson, europarlamentar britanic, raportor al PE în dosarul Acordului de Asociere UE-R. Moldova.

Pe fondul marilor proteste din Ucraina împotriva amânării semnării Acordului de Asociere la UE, europarlamentarul Graham Watson, lider al Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, i-a acordat corespondentei noastre la Strasbourg, Iolanda Bădiliță, un interviu pe tema relațiilor UE cu țările Parteneriatului Estic și cu Federația Rusă. 

06.12.2013


Țările din OSCE doresc ferm găsirea unei soluţii cuprinzătoare, echitabilă şi viabilă, la conflictul transnistrean: Interviu cu Natalia Gherman

Natalia Gherman: „Reuniunea a fost rezultativă, sub aspectul adoptării mai multor documente ministeriale. Şi documentele au fost adoptate, din cele 3 dimensiuni de activitate a OSCE-ului. Însă, pentru Republica Moldova, contează foarte mult declaraţia cu privire la procesul de soluţionare a conflictului transnistrean care a fost adoptată în unanimitate de toate statele participante ale OSCE-ului. Documentul a reafirmat determinarea fermă a statelor participante ale OSCE de a identifica o soluţie cuprinzătoare, echitabilă şi viabilă a conflictului, bazată pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi elaborarea unui statut special al regiunii transnistrene, ce va garanta drepturile populaţiei din regiune. De asemenea, documentul foarte clar a specificat că negocierile trebuie avansate pe cele trei coşuri tematice incluse în agenda formatului „5+2” şi declaraţia îndeamnă părţile în procesul de negocieri de a intensifica eforturile privind promovarea măsurilor de consolidare a încrederii şi securităţii, şi de a se abţine de la acţiuni unilaterale, care ar putea submina securitatea în regiune. De asemenea, este specificată şi încurajată activitatea, îndreptată spre eliminarea obstacolelor în calea liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor şi serviciilor. Şi mediatorii, şi observatorii, în procesul de negocieri, sunt chemaţi să intensifice eforturile, ca să utilizeze tot potenţialul de care dispun, pentru a înregistra progrese, în atingerea unei soluţii cuprinzătoare a conflictului transnistrean. Deci un element nou care a apărut, pentru prima dată, în textul declaraţiei, pe lângă faptul că se menţionează toate realizările sectoriale, obţinute, în anul curent, părţile au fost încurajate să valorifice oportunităţile noi care se deschid în domeniul comerţului şi în domeniul investiţiilor. Deci, în declaraţia finală, pe care am prezentat-o la Reuniunea Consiliului Ministerial, am specificat că pentru noi aceasta ar însemna şi o referinţă la oportunităţile pe care le va aduce implementarea prevederilor Zonei de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Deci, se face referinţă la aranjamentele noi în domeniul economico-comercial, care sunt salutate de statele-membre.”

05.12.2013

Vor călători moldovenii liber în Uniunea Europeană în 2014?

Interviu cu Gerald Knaus, președintele organizației Inițiativa de Stabilitate Europeană, cu sediul la Berlin.

Gerald Knaus este președintele organizației Inițiativa de Stabilitate Europeană cu sediul la Berlin care cercetează și popularizează extinderea Uniunii Europene către estul și sud-estul Europei. Săptămâna acesta, el a publicat un articol întitulat „Un fruntaș surprinzător – Moldova până la și după summit-ul de la Vilnius”. (Moldova after Vilnius – the surprising front-runner) Articolul ia în discuție avansul rapid al Moldovei către liberalizarea vizelor europene, sugerând că vizele pot fi ridicate cândva anul viitor.

 03.12.2013

„Moldova a făcut un prim pas, fără precedent, pe calea integrării europene”

Interviu  cu analistul politic Vladimir Socor despre rezultatele summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius.

Vladimir Socor: „Eu aş spune că este o evaluare realistă a rezultatului obţinut. Şi e foarte bine că guvernarea împărtăşeşte această evaluare cu cetăţenii Republicii Moldova. E un lucru firesc. Succesul este foarte mare din simplul motiv că Moldova a făcut un prim pas, un pas fără precedent, pe calea integrării europene. Republica Moldova fusese, multă vreme, uitată, neglijată, marginalizată, în parte, şi din cauza împrejurărilor interne din Republica Moldova. Uniunea Europeană nu prea avea timp şi suficiente resurse, şi preocupare pentru Republica Moldova. Situaţia aceasta s-a schimbat, în parte, datorită reformelor din Republica Moldova, în parte, şi din cauza procesului dinamicii fireşti a extinderii Uniunii Europene către Răsărit. De asemenea, Republica Moldova are avantajul foarte mare, unic în comparaţie cu alte ţări foste sovietice, de a nu se mărgini direct cu Rusia. Acest lucru reduce mizele geopolitice ale implicării Uniunii Europene în Republica Moldova ...

03.12.2013

Euro-integrarea: lecția ucraineană 

Cum ar putea să se răsfrângă cele întâmplate în ţara vecină asupra Republicii Moldova? Şi ce atitudine pot adopta oficialităţile moldovene sau ce măsuri ar trebui să aibă în vedere în contextul evenimentelor din Ucraina? O convorbire la această temă cu istoricul Octavian Ţîcu, cercetător la Institutul de Istorie al Academiei de ştiinţe.

01.12.2013

Arhitectura vizionară a Parteneriatului Estic Dialog Directorului Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie  cu  directorul Asociației pentru Democrație Participativă, Igor Boțan.

 Europa Liberă: Arhitectura iniţială a Parteneriatului presupunea luminiţa în capătul tunelului, adică bonusul principal – intrarea în Uniunea Europeană? Sau din start aceasta a fost o chestie separată, articolul 49 inaplicabil pentru membrii Parteneriatului?

Igor Boţan: „Cu certitudine, putem spune că această promisiune finală nu a existat. Parteneriatul Estic a preluat formula din 2002 a lui Romano Prodi, care pe atunci era preşedinte al Comisiei Europene, care spunea că, lansând politica de vecinătate, Uniunea Europeană este pregătită să deschidă pentru vecini, pentru partenerii din vecinătate totul, cu excepţia instituţiilor. Deci deja atunci, în 2002, au fost formulate foarte clar limitele în care suntem acceptaţi noi. Pentru noi oricum, înţelegând că există cinci trepte de integrare economică şi politică, pentru noi, care deocamdată suntem, şi începând cu, să zicem 2005, am intrat pe prima treaptă de integrare economică cu UE, prin acorduri preferenţiale în comerţ, era foarte important să ne cramponăm, dacă pot spune aşa, de orice proiect care vine din partea UE, pentru a mai ridica o treaptă. Iar ridicând o nouă treaptă, să ne facem spaţiu pentru a negocia posibilitatea de a merge ulterior şi pe cealaltă treaptă. Prin aceasta se deosebeşte aceste oferte de acorduri de asociere, în cadrul Parteneriatului Estic, de acordurile de asociere şi stabilizare care au fost oferite Balcanilor de Vest, într-un context foarte clar. Balcanilor de Vest, după războiul din Serbia, li s-a oferit, din start, această promisiune la care vă referiţi dumneavoastră, că veţi trece toate treptele, vă promitem că veţi trece toate treptele, până la integrarea plenară cu statut de ţară-membră în Uniunea Europeană. Şi dacă Uniunea Europeană înţelegea că nu poate încadra Balcanii de Vest cu Iugoslavia întreagă în Uniunea Europeană, atunci le-a transmis un mesaj că poate face ca pe părţi, state separate, aceste entităţi să intre în UE şi să se regăsească împreună acolo, cu tot bagajul lor istoric, dar cu problemele soluţionate, cu conflictele soluţionate între ei.”
Arcadie Barbăroşie: „Sigur că aşa a fost. Absolut de acord cu dumneavoastră. Îmi amintesc formula foarte exactă – o politică de a-i păstra afară – to keep them out. Aşa se traducea politica de vecinătate încă inventată atunci. Şi invoca aici două zicale româneşti: „Nu aduce anul cât aduce ceasul” şi „Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de la târg”. Haideţi să ne amintim de Pactul de Stabilitate, fiindcă tot l-aţi pomenit aici, cum a fost acceptată Moldova în Pactul de Stabilitate. A existat presiune, în special, din partea americanilor pentru ca şi Moldova să intre în acest pact. Eu îmi amintesc foarte bine câtă muncă a depus George Soros pentru aceasta. Republica Moldova a fost acceptată în Pactul de Stabilitate cu două condiţii, pe care le-a impus UE. Prima condiţie – Republica Moldova nu va insista asupra semnării Acordului de Stabilitate şi Asociere. A doua condiţie, care se cunoaşte mai puţin, dar care a fost, de asemenea, formulată explicit, nu şi în scris, dar explicit – Republica Moldova nu va insista asupra implicării Uniunii Europene în soluţionarea conflictului transnistrean. Aşa este. Aceasta a fost 2000-2001.