Cu acest prilej, diplomatul moldovean a reiterat angajamentul ferm al autorităților Republicii Moldova pentru continuarea reformelor întreprinse în vederea consolidării instituțiilor democratice ale țării cu sprijinul și expertiza Consiliului Europei, a statului de drept și respectării drepturilor omului, precum și valorificării proiectelor din Planul de Acțiuni pentru Republica Moldova 2025–2028.
În cadrul discuțiilor, au fost abordate principalele priorități ale dialogului pe axa Chișinău-Strasbourg. Printre acestea se numără obiectivul național de trecere la etapa de post-monitorizare din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, implementarea recomandărilor formulate de mecanismele de monitorizare ale organizației, precum și accelerarea executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. Toate aceste eforturi reprezintă piloni centrali ai sprijinului constant pe care Consiliul Europei îl oferă țării noastre în parcursul său de integrare europeană.
La rândul său, Secretarul General Alain Berset a reafirmat aprecierea pentru reușita Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026) și i-a urat succes domnului Ambasador Victor Lăpușneanu în exercitarea noului mandat.
Cu ocazia debutului mandatului său în Republica Moldova, Natalia Voutova, noua șefă a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a avut o întâlnire inaugurală cu viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi. Discuțiile s-au axat pe parteneriatul solid dintre Republica Moldova și Consiliul Europei, pe reformele democratice în curs de desfășurare și pe prioritățile de cooperare în sprijinul parcursului european al Republicii Moldova.
Natalia Voutova l-a felicitat pe viceprim-ministru pentru președinția Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, deținută cu succes între noiembrie 2025 și mai 2026, și pentru dimensiunea politică puternică pe care aceasta a conferit-o angajamentului țării față de Organizație.
Întâlnirea a reafirmat importanța
Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028 ca principal cadru strategic de cooperare între Consiliul Europei și autoritățile moldovene. Prin sprijinul specific acordat reformelor și capacității instituționale, Planul de acțiune contribuie la consolidarea protecției drepturilor omului, a guvernanței democratice și a statului de drept, ajutând în același timp Republica Moldova să avanseze cu reformele relevante pentru procesul său de aderare la Uniunea Europeană.
S-a acordat o atenție deosebită necesității de a menține ritmul reformelor și de a consolida reziliența instituțiilor democratice și a societății din Republica Moldova. Aceste priorități sunt strâns aliniate la
Noul Pact Democratic pentru Europa al Consiliului Europei, care urmărește să consolideze securitatea democratică pe întreg continentul prin întărirea instituțiilor și proceselor democratice, protejarea libertăților fundamentale, promovarea participării semnificative la viața democratică și creșterea rezilienței societăților față de amenințările la adresa democrației.
Ambele părți au subliniat că standardele Consiliului Europei, mecanismele sale de monitorizare și expertiza sa constituie o bază importantă pentru reformele din domenii care sunt, de asemenea, esențiale pentru aderarea la UE, în special democrația, statul de drept și drepturile fundamentale.
Șea Oficiului a reiterat angajamentul Consiliului Europei de a sprijini Republica Moldova în transpunerea standardelor europene în reforme durabile și îmbunătățiri concrete pentru cetățeni, precum și disponibilitatea Oficiului Consiliului Europei din Chișinău de a menține o cooperare strânsă și activă cu autoritățile, societatea civilă și alți parteneri.
* * *
12.08.2026
„Democrația merită apărată” – mesajul tinerilor de Ziua Internațională a Tineretului.
„Tinerilor li se spune adesea că ei sunt viitorul. Cu toate acestea, mulți dintre noi ne străduim să avem încredere în acest viitor.” Acestea sunt primele rânduri ale manifestului „Viziuni ale tinerilor pentru o democrație europeană în 2049”, elaborat de 120 de participanți la un eveniment dedicat tinerilor, organizat de Noul Pact Democratic pentru Europa și găzduit de Consiliul Europei în iunie 2026, la Strasbourg. Manifestul prezintă o viziune comună a tinerilor asupra democrației de pe continent în anul 2049, când Consiliul Europei va sărbători cea de-a 100-a aniversare.
Cu aproape un sfert de secol înainte de această aniversare, să privim modul în care Consiliul Europei s-a implicat în sprijinirea tinerilor încă de la înființarea sa, în 1949.
Colaborarea cu tinerii: principalele etape
Punctul de pornire al implicării Consiliului Europei alături de tineri și de organizațiile de tineret, în vederea promovării cooperării europene și a sprijinirii experiențelor de învățare din afara sistemului formal de educație, l-a constituit Convenția Culturală Europeană, adoptată în 1954.
În anii 1960 a fost lansat, în apropiere de Strasbourg, un Centru European de Tineret experimental. Această inițiativă a condus la crearea unor resurse unice pentru tineri la nivel internațional: Fundația Europeană pentru Tineret (1972), precum și Centrele Europene de Tineret permanente de la Strasbourg (1972) și Budapesta (1995).
Au urmat numeroase alte realizări în domeniul politicilor de tineret: prima Conferință europeană a miniștrilor responsabili de tineret (1985), Carta europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională (1993, actualizată în 2026), lansarea Mișcării „No Hate Speech” – Fără discurs de ură (2013), implicarea delegaților de tineret în Congresul Autorităților Locale și Regionale (2014) și Declarația de la Reykjavík (2023). Toate aceste inițiative au contribuit la consolidarea rolului tinerilor în conturarea viitorului democratic al Europei.
La cea de-a 10-a conferință, desfășurată în Malta în octombrie 2025, miniștrii responsabili de tineret au confirmat că Consiliul Europei este un partener esențial în capacitarea tinerilor de a răspunde provocărilor comune, de a susține și apăra drepturile omului și de a participa pe deplin la viața democratică. Aceștia au solicitat Consiliului Europei să rămână un actor de prim-plan în domeniul politicilor de tineret, în cadrul mai larg al organizațiilor internaționale și al instituțiilor europene.
În centrul activității Consiliului Europei: participarea tinerilorDin 1972, Consiliul Europei le oferă organizațiilor de tineret și guvernelor un cuvânt egal de spus în procesul decizional. În cadrul sistemului de co-management, prin intermediul Consiliului mixt pentru tineret, 30 de tineri și reprezentanți ai ministerelor responsabile de tineret din 48 de țări iau împreună decizii privind politicile și programele pentru tineret. Acest sistem este conceput pentru a garanta că nevoile și interesele tinerilor se reflectă în prioritățile Consiliului Europei.
Pentru perioada 2024–2027, aceste priorități strategice, stabilite în cadrul Strategiei pentru tineret 2030, sunt:
-
Revitalizarea democrației pluraliste;
-
Accesul tinerilor la drepturi;
-
Conviețuirea în societăți pașnice și favorabile incluziunii;
-
Activitatea de tineret;
-
Dezvoltarea și consolidarea politicilor de tineret, bazate pe standardele Consiliului Europei.
Obiectivul final este de a garanta că tinerii din toate categoriile societății europene – tineri din mediul rural, tineri cu origini migratorii, romi și nomazi, persoane aparținând minorităților naționale și altor minorități, inclusiv tineri LGBTIQ, tineri din cartiere defavorizate și tineri cu dizabilități – pot participa la democrația pluralistă și că guvernele europene elaborează și aplică politici pentru tineret care facilitează accesul acestora la drepturi.
Centrul European de Tineret, cu sedii la Strasbourg și Budapesta, îi aduce astăzi, în mod direct, pe tineri împreună pentru reuniuni, sesiuni de educație nonformală și activități de formare. Prin intermediul Fundației Europene pentru Tineret, Consiliul Europei sprijină cooperarea în domeniul tineretului prin acordarea de finanțare pentru activități inițiate și coordonate de tineri, la care participă cel puțin șapte state membre.
Ce își doresc tinerii către anul 2049?„Ni se cere să ne pregătim pentru un viitor care încă nu a prins contur, pentru locuri de muncă ce încă nu există și pentru tehnologii ale căror consecințe sunt încă în curs de manifestare”, afirmă tinerii în manifestul lor pentru 2049.
Documentul propune 15 măsuri care ar trebui adoptate de guverne, organizații internaționale – inclusiv Consiliul Europei – și societatea civilă. Aceste măsuri vizează toate problemele care îi preocupă pe tineri, inclusiv participarea tinerilor la nivel local, responsabilitatea democratică, educația, sănătatea, piața muncii și venitul de bază, participarea democratică incluzivă, împărțirea puterii între generații și accesul la locuințe.
Tinerii continuă să creadă că democrația merită apărată, nu abandonată, aceasta fiind una dintre ideile centrale ale manifestului. Ei transmit acest mesaj chiar prin titlul său introductiv: „Dragă democrație, tinerii noștri îți aparțin.”
Sursa
Manifest: Viziuni ale tinerilor pentru o democrație europeană în 2049Cartă Europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională* * *
06.08.2026
Consolidarea procesului electoral: Moldova evaluează progresele în implementarea recomandărilor misiunilor internaționale de observare a alegerilor
Actualizarea și implementarea recomandărilor emise de misiunile internaționale de observare a alegerilor, Comisiei de la Veneția și Curții Constituționale a Republicii Moldova s-au aflat în centrul unei discuții organizate de Consiliul Europei și Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.
Discuția a prezentat principalele constatări și recomandări strategice ale unei evaluări cuprinzătoare realizate de consultanții locali ai Consiliului Europei din cadrul Asociației ADEPT. Evaluarea s-a referit la trei cicluri electorale – alegerile locale generale din 2023, alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 2024 și alegerile parlamentare din 2025 – și a analizat aproximativ 155 de recomandări aferente alegerilor emise de OSCE/BIDDO, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Comisia de la Veneția și Curtea Constituțională a Republicii Moldova.
Evaluarea arată că aproximativ o treime dintre recomandări au fost implementate integral sau substanțial, în timp ce o altă parte se află în curs de implementare parțială, iar aproximativ o treime sunt încă în proces de examinare, reflectând un proces continuu de modernizare și ajustare a cadrului și practicilor electorale.
Evaluarea a identificat câteva domenii-cheie care necesită o atenție sporită, inclusiv drepturile electorale, soluționarea litigiilor electorale, accesibilitatea, secretul votului și monitorizarea campaniilor online. Aceasta oferă, de asemenea, o bază practică pentru îmbunătățirea în continuare a legislației electorale, implementarea reformei electorale în Republica Moldova, precum și pentru avansarea pe agenda de integrare europeană a țării.
* * *
01.08.2026
Natalia Voutova – noua șefă a Oficiului Consiliului Europei din Chișinău
Natalia Voutova preia, din 1 august 2026, poziția de șefă a Oficiul Consiliului Europei din Chișinău. Cu o experiență de peste 30 de ani în funcții politice de nivel înalt și o vastă experiență în domeniul asistenței pentru dezvoltare, Natalia vine cu o expertiză mare în diplomație, elaborare de politici, sprijin internațional și cercetare.
Parcursul profesional al Nataliei include activitatea în calitate de avocat specializat în drepturile omului și specialist în elaborarea politicilor la Consiliul Europei, OSCE și „Medici fără frontiere”. Ea a fost detașată în Franța, Cecenia, Bosnia și Herțegovina, Ucraina, Armenia și Georgia.
Înainte de a prelua noul post la Chișinău, Natalia a ocupat funcția de șefă a Oficiului Consiliului Europei din Tbilisi, unde a condus o echipă de peste 50 de colegi și a supervizat punerea în aplicare a Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Georgia.
Natalia a fost o pionieră în integrarea științei comportamentale și a schimbării sociale și comportamentale (SBC) în asistența acordată de Consiliul Europei statelor membre, sporind eficacitatea și impactul muncii noastre comune. De asemenea, a dezvoltat un sistem cuprinzător de colectare a datelor și a consolidat raportarea proiectelor bazată pe rezultate, în cadrul organizației.
Ea cercetează stereotipurile de gen, sexismul și utilizarea inovatoare a teatrului pentru schimbare socială, toate acestea având ca scop găsirea de soluții noi pentru combaterea discriminării de gen și a altor forme de discriminare.
Natalia are cetățenie bulgară și franceză. Este căsătorită și e mamă a două fiice tinere adulte.
Postări
