Raport final
Studiul analizează punerea în aplicare a principiului parteneriatului în nouă țări candidate: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Türkiye și Ucraina.
Analiza se bazează pe examinarea a 12 programe Interreg
- 8 programe de cooperare transfrontalieră
- 3 programe de cooperare transnațională
- un program de cooperare interregională – pentru perioada de programare 2021–2027.
Pentru a asigura o evaluare cât mai cuprinzătoare, au fost luate în considerare toate programele Interreg care acoperă țările candidate. Studiul se bazează pe o combinație de analiză documentară, 85 de interviuri cu reprezentanți ai structurilor responsabile de programele Interreg, cu părți interesate din țările candidate și cu funcționari ai Comisiei Europene responsabili de monitorizarea dosarelor, precum și pe un sondaj dedicat organizațiilor societății civile, la care au fost înregistrate 116 răspunsuri.
Obiectivul general al studiului este de a sprijini țările candidate în aplicarea principiului parteneriatului în cadrul politicii de coeziune a UE. În acest scop, studiul se concentrează asupra programelor Interreg care acoperă țările candidate, pornind de la premisa că acestea constituie experiențe valoroase pentru pregătirea terenului în vederea unor eventuale viitoare programe de politică de coeziune regionale/naționale.
Principiul parteneriatului ocupă un loc central în punerea în aplicare a politicii de coeziune a UE și reprezintă o cerință esențială în cadrul Capitolului 22 al negocierilor de aderare.Articolul 8 din Regulamentul (UE) 2021/1060 prevede că parteneriatele trebuie să includă autoritățile regionale, locale și urbane și alte autorități publice; partenerii economici și sociali; organismele relevante care reprezintă societatea civilă; precum și organizațiile de cercetare și universitățile, după caz.
Pentru țările candidate, aplicarea eficientă a principiului parteneriatului îndeplinește mai multe obiective: demonstrează capacitatea acestora de a răspunde cerințelor privind guvernanța pe mai multe niveluri, contribuie la consolidarea capacității instituționale necesare pentru gestionarea viitoare a politicii de coeziune și asigură procese decizionale incluzive, care reflectă valorile și standardele UE.
Implementation of the partnership principle of the EU cohesion policy in enlargement countries Annex I - Supporting evidence and methodological documentation / Dea Hrelja, Arianna Mori, Pietro Celotti [et al.]; European Commission, Directorate-General for Regional and Urban Policy. - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2026. – 84 p. - ISBN 978-92-68-40858-2 (PDF). - URL: https://data.europa.eu/doi/10.2776/7884236 (accesat: 12.08.2026).
Implementarea principiului parteneriatului în cadrul politicii de coeziune a UE în țările candidate la aderare Anexa I –Elemente justificative și documentație metodologică.
În cadrul programelor Interreg VI-B Dunărea și Interreg NEXT Bazinul Mării Negre, au fost integrate mai multe propuneri formulate de partea moldovenească, inclusiv în domenii prioritare precum protecția biosferei, identificarea unor surse suplimentare de finanțare și propuneri privind noi tipuri de parteneri.
În cazul programului Interreg NEXT România–Republica Moldova, contribuțiile partenerilor au vizat atât aspecte majore, cât și aspecte tehnice, referitoare la domeniile prioritare, alocarea bugetului, strategie și metodologie. Cu toate acestea, unele propuneri nu au fost integrate în totalitate, în anumite cazuri deoarece punerea lor în aplicare ar fi presupus modificări semnificative ale programului.
În ansamblu, decalajul este redus și nu au fost identificate probleme de capacitate în ceea ce privește monitorizarea sistematică a modului în care contribuțiile partenerilor sunt integrate. Pentru îmbunătățirea în continuare a acestui aspect, se recomandă monitorizarea și publicarea modului în care contribuțiile partenerilor influențează conținutul programelor, precum și promovarea exemplelor de succes, în vederea încurajării participării continue a acestora.
Programele Interreg ar trebui să instituie mecanisme formale, în formate accesibile, precum runde periodice de consultări sau instrumente online pentru transmiterea feedbackului, prin intermediul cărora toate categoriile de parteneri, inclusiv organizațiile societății civile și autoritățile locale, să poată contribui la evaluarea performanței și la elaborarea viitoarelor modificări.
Implementation of the partnership principle of the EU cohesion policy in enlargement countries Annex II - Good practices report / Dea Hrelja, Arianna Mori, Pietro Celotti [et al.]; European Commission, Directorate-General for Regional and Urban Policy. - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2026. - 54 p. - ISBN 978-92-68-40859-9 (PDF). - URL: https://data.europa.eu/doi/10.2776/6507347 (accesat: 12.08.2026).
Implementarea principiului parteneriatului din cadrul politicii de coeziune a UE în țările candidate la aderare – Anexa II – Raport privind bunele practici
Clusterul nr. 3 – Consultări structurate cu părțile interesate, care depășesc cerințele de reglementare (Cluster No. 3 - Structured stakeholder consultations beyond regulatory requirements)3.2. Interreg NEXT Romania-Moldova 2021-2027 p 30-31
Programul Interreg NEXT România-Republica Moldova 2021–2027 este un program de cooperare teritorială europeană transfrontalieră, care cuprinde întregul teritoriu al Republicii Moldova și patru teritorii NUTS III din România, și anume județele Botoșani, Galați, Iași și Vaslui. Bugetul total al programului se ridică la 108,1 milioane EUR.
În urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei în 2022, importanța Programului Interreg NEXT România-Republica Moldova pentru consolidarea cooperării transfrontaliere dintre cele două țări a crescut semnificativ, în vederea abordării nevoilor urgente ale regiunilor de frontieră și ale populației Republicii Moldova, care au fost puternic afectate de consecințele războiului , precum afluxul constant de refugiați ucraineni, perturbările în aprovizionarea cu energie și presiunile economice.
Programul se remarcă, de asemenea, prin legăturile culturale și lingvistice strânse dintre cele două țări. De fapt, acesta este unul dintre puținele programe Interreg (dintre cele analizate în cadrul studiului) care nu utilizează limba engleză ca limbă a programului, ci o limbă națională, și anume limba română.
În acest compartiment al anexei sunt analizate și următoarele aspecte: exemplul de bună practică, posibilitatea de transfer și lecțiile desprinse.


