Noutăți CoE-RM - Octombrie 2026

28.10.2026

Congresul autorităților locale și regionale își consolidează parteneriatul cu autoritățile locale din Europa de Sud-Est

Președinta Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Gunn Marit Helgesen, și Emil Drăghici, președintele Rețelei Asociațiilor Autorităților Locale din Europa de Sud-Est (NALAS), au semnat un Memorandum de înțelegere, în marja celei de-a 51-a sesiuni a Congresului.

Acordul urmărește consolidarea democrației locale, dezvoltarea capacităților autorităților publice locale, promovarea standardelor Consiliului Europei, încurajarea participării cetățenilor și susținerea implicării autorităților locale în procesele de integrare europeană și de reformă.

Bazându-se pe un parteneriat instituit în anul 2001 și consolidat în 2017, când NALAS a devenit Partener instituțional al Congresului, noul Memorandum va intensifica cooperarea în sprijinul autorităților locale și al rolului acestora în identificarea și soluționarea nevoilor cetățenilor din Europa de Sud-Est.

„Autoritățile locale și regionale sunt parteneri esențiali în consolidarea democrației și în satisfacerea nevoilor cetățenilor. Acest acord ne va ajuta să transformăm prioritățile comune cu NALAS în acțiuni concrete”, a declarat Gunn Marit Helgesen.

La rândul său, Emil Drăghici a subliniat că Memorandumul se bazează pe un parteneriat solid și stabilește priorități comune de cooperare în domenii precum democrația locală, Carta europeană a autonomiei locale, guvernanța pe mai multe niveluri și integrarea europeană.

Rețeaua Asociațiilor Autorităților Locale din Europa de Sud-Est (NALAS – Network of Associations of Local Authorities of South-East Europe) este o organizație regională care reunește asociațiile naționale ale autorităților locale din Europa de Sud-Est. Aceasta reprezintă o platformă de cooperare și schimb de experiență între administrațiile publice locale din regiune, promovând descentralizarea, autonomia locală, buna guvernare și dezvoltarea capacităților administrațiilor locale.

Republica Moldova este reprezentată în cadrul NALAS prin Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), organizația care reunește și reprezintă interesele autorităților administrației publice locale din țară.

Prin intermediul NALAS, autoritățile locale din Republica Moldova participă la dialogul regional privind consolidarea autonomiei locale, îmbunătățirea serviciilor publice, dezvoltarea administrației publice și apropierea de standardele europene.

Memorandumul semnat la 28 octombrie 2026 reconfirmă importanța cooperării dintre Congresul Consiliului Europei și rețelele regionale ale autorităților locale pentru consolidarea democrației și susținerea proceselor de integrare europeană.

Sursa

*     *     *

27-29.10.2026

Democrația începe la nivel local: noi priorități și instrumente europene – cea de-a 51-a sesiune a Congresului Consiliului Europe

Cea de-a 51-a sesiune a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei s-a desfășurat în perioada 27–29 octombrie 2026, la Strasbourg, reunind reprezentanți ai autorităților locale și regionale din statele membre ale Consiliului Europei.

Dezbaterile și documentele examinate au vizat consolidarea democrației locale și regionale, respectarea autonomiei locale, protecția drepturilor omului la nivel comunitar, participarea cetățenilor, reziliența democratică și provocările cu care se confruntă administrațiile publice locale.

Un loc important în cadrul sesiunii l-au ocupat documentele adoptate, prin care Congresul a formulat recomandări adresate guvernelor și a stabilit orientări pentru autoritățile locale și regionale.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale sesiunii a fost adoptarea unor instrumente de avertizare timpurie împotriva regresului democratic la nivel local și regional, ca o contribuție a Congresului la Noul Pact Democratic pentru Europa (New Democratic Pact for Europe).

Au fost aprobate trei instrumente importante:

• Tabloul de bord privind riscurile pentru democrația locală și regională (Risk-alert dashboard on local and regional democracy) – un mecanism de identificare timpurie a amenințărilor la adresa democrației locale. Acesta cuprinde nouă domenii de evaluare, între care autonomia instituțională și financiară, integritatea electorală, participarea civică, statul de drept, libertatea exercitării mandatului ales și independența mass-mediei locale.

• Recomandări privind statutul observatorilor naționali și internaționali la alegerile locale și regionale – documentul solicită garanții juridice și practice pentru observatorii electorali, acces liber la toate etapele procesului electoral, proceduri transparente de acreditare și protecție împotriva intimidărilor.

• Lista de verificare privind prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel local și regional (Checklist on Preventing Corruption and Promoting Integrity at Local and Regional Levels) – instrument practic de autoevaluare pentru administrațiile locale, care abordează strategiile anticorupție, conflictele de interese, achizițiile publice, transparența și implicarea cetățenilor.

Aceste instrumente urmăresc să ajute autoritățile să identifice vulnerabilitățile instituționale înainte ca acestea să se transforme în probleme sistemice și să consolideze încrederea cetățenilor în administrația publică.

Un document de importanță deosebită este Recomandarea „Towards a healthy environment from the local level up” (Spre un mediu sănătos, începând de la nivel local).

Congresul a solicitat elaborarea unui instrument juridic obligatoriu al Consiliului Europei care să recunoască dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil.

Totodată, a propus elaborarea unui Protocol adițional la Carta europeană a autonomiei locale, prin care statele membre să își asume responsabilitatea de a informa și sensibiliza autoritățile locale și regionale cu privire la competențele și obligațiile lor în domeniul protecției mediului.

Recomandarea evidențiază rolul esențial al administrațiilor locale în combaterea poluării, schimbărilor climatice și pierderii biodiversității.

Congresul a adoptat raportul „Contested memories: how local and regional authorities can manage controversial cultural heritage” (Memorii controversate: cum pot autoritățile locale și regionale să gestioneze patrimoniul cultural controversat).

Documentul examinează modul în care monumentele, clădirile istorice, denumirile străzilor și alte simboluri ale memoriei colective pot deveni surse de polarizare, naționalism agresiv și revizionism istoric.

Sunt analizate exemple legate de patrimoniul nazist, fascist, comunist, colonial, genocidar și autoritar.

Raportul subliniază responsabilitatea autorităților locale în gestionarea acestor locuri și simboluri, recomandând:

• consultarea comunităților în luarea deciziilor privind patrimoniul controversat;
• prezentarea contextualizată a monumentelor și a evenimentelor istorice;
• promovarea dialogului între comunități și a unei abordări incluzive a memoriei istorice.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, având în vedere importanța memoriei istorice, a patrimoniului cultural și a dialogului social.

A fost examinat raportul „Regional Exodus in Europe: addressing the causes and creating new opportunities for rural communities” (Exodul regional în Europa: abordarea cauzelor și crearea de noi oportunități pentru comunitățile rurale).

Raportul atrage atenția asupra depopulării regiunilor rurale, în special din Europa de Est și de Sud, unde unele teritorii au înregistrat diminuări ale populației de peste 10% în ultimul deceniu.

Congresul a evidențiat necesitatea unor politici adaptate fiecărei comunități, care să includă:

• dezvoltarea infrastructurii de transport și a accesului la internet de mare viteză;
• menținerea serviciilor educaționale și de formare profesională;
• stimularea investițiilor și crearea locurilor de muncă;
• asigurarea accesului la locuințe și servicii publice esențiale;
• implicarea tinerilor și a comunităților în elaborarea soluțiilor locale.

Documentul are o relevanță aparte pentru comunitățile rurale din Republica Moldova, confruntate cu migrația și declinul demografic.

Un alt document important a fost raportul „Missing out: tackling school absenteeism in Europe’s communities” (Oportunități pierdute: combaterea absenteismului școlar în comunitățile europene).

Raportul semnalează creșterea absenteismului școlar în numeroase state europene după pandemia COVID-19 și consecințele acestuia asupra educației, sănătății mintale, integrării sociale și perspectivelor profesionale ale tinerilor.

Printre măsurile propuse se numără:

• elaborarea unei definiții europene comune a absenteismului școlar;
• monitorizarea sistematică a prezenței elevilor;
• introducerea sistemelor de avertizare timpurie pentru identificarea elevilor aflați în situații de risc;
• cooperarea dintre școli, familii și serviciile publice;
• intervenții de sprijin pentru copiii vulnerabili și prevenirea abandonului școlar.

Documentul pune accent pe responsabilitatea autorităților locale în asigurarea accesului efectiv la educație.

Dincolo de documentele adoptate, agenda sesiunii a inclus dezbateri asupra unor provocări actuale pentru administrațiile locale și regionale:

• Reziliența democratică în perioade de criză – capacitatea regiunilor de a anticipa și gestiona situațiile de criză.
• Cooperarea transfrontalieră – dezvoltarea unor forme mai eficiente de colaborare între comunitățile și regiunile europene.
• Inițiativa de Integrare Carpatică – cooperarea dintre opt state pentru identificarea unor soluții comune la problemele regionale.
• Supraturismul și declinul demografic – menținerea populației și a vitalității economice în regiunile afectate de presiunea turistică sau depopulare.
• Participarea tinerilor – implicarea delegaților de tineret în inițiative pentru democrație locală, incluziune și securitate.

Sursa

*     *      *

30.10.2026

Cea de-a patra reuniune a Comitetului Local de Coordonare a programului „Parteneriatul pentru Buna Guvernare”

Ministerul Afacerilor Externe a găzduit cea de-a patra reuniune a Comitetului Local de Coordonare a programului „Parteneriatul pentru Buna Guvernare” – Faza a III-a (2023–2027), dedicată evaluării progreselor înregistrate, identificării provocărilor și stabilirii priorităților pentru etapa finală de implementare.

În deschiderea reuniunii, secretarul de stat Corina Călugăru a mulțumit Uniunii Europene și Consiliului Europei pentru sprijinul constant acordat Republicii Moldova în realizarea reformelor și consolidarea instituțiilor democratice, subliniind relevanța acestui parteneriat în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană.

„Parteneriatul pentru Buna Guvernare reprezintă un instrument important de cooperare între Republica Moldova, Uniunea Europeană și Consiliul Europei, care contribuie la consolidarea statului de drept, buna funcționare a instituțiilor democratice și protejarea drepturilor fundamentale. Valoarea programului constă nu doar în expertiza și asistența oferite, ci și în capacitatea sa de a sprijini instituțiile naționale în identificarea unor soluții durabile. Impactul reformelor trebuie să se reflecte în calitatea actului de justiție, transparența deciziilor și încrederea cetățenilor în instituțiile statului”, a subliniat secretarul de stat.

Corina Călugăru a evidențiat, totodată, necesitatea intensificării eforturilor în perioada rămasă până la încheierea actualei faze a programului, astfel încât reformele să genereze rezultate concrete și durabile, inclusiv printr-o coordonare interinstituțională eficientă și valorificarea expertizei europene.

La reuniune au adresat mesaje de deschidere șefa Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Natalia Voutova, șefa Echipei pentru Guvernanță din cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Martina Spernbauer, și șeful de departament din cadrul Direcției de Coordonare a Programelor a Consiliului Europei, Schnutz Dürr.

Schnutz Dürr a apreciat implicarea autorităților naționale în implementarea programului și a evidențiat importanța valorificării expertizei Comisiei de la Veneția, inclusiv prin intermediul Mecanismului de Răspuns Rapid, pentru alinierea legislației naționale la standardele europene. De asemenea, a salutat disponibilitatea Ministerului Afacerilor Externe de a găzdui, în ianuarie 2027, la Chișinău, conferința regională a programului, care va oferi oportunitatea evaluării rezultatelor obținute și conturării priorităților pentru următoarea etapă de cooperare.

Reuniunea a reunit reprezentanți ai Consiliului Europei, ai Uniunii Europene, ai instituțiilor beneficiare din Republica Moldova și ai societății civile. Discuțiile s-au concentrat asupra celor cinci domenii tematice ale programului, care vizează modernizarea sistemului judecătoresc, prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, combaterea discriminării, a discursului de ură și a infracțiunilor motivate de ură, precum și promovarea accesului femeilor la justiție și combaterea violenței împotriva femeilor.

Participanții au subliniat importanța continuării cooperării dintre instituțiile naționale, Uniunea Europeană și Consiliul Europei pentru consolidarea rezultatelor obținute și susținerea reformelor asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană.

Sursa

*     *     *

23.10.2026

Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei și-a încheiat vizita în Republica Moldova și a prezentat constatările preliminare

Îmbunătățirea asistenței medicale în penitenciare și a condițiilor materiale de detenție se numără printre evoluțiile pozitive constatate de delegația Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei în urma vizitei efectuate în Republica Moldova, în perioada 13 - 23 octombrie.

În debutul ședinței organizate la Ministerul Justiției, delegația CPT a apreciat cooperarea cu autoritățile Republicii Moldova și deschiderea manifestată de acestea. Pe parcursul celor zece zile, reprezentanții CPT au vizitat șapte penitenciare din țară, unde au discutat cu personalul și cu persoanele deținute.

Membrii delegației au remarcat îmbunătățirile înregistrate de la vizita din iunie 2025, dar și față de situația constatată în cadrul vizitei de monitorizare din 2023, în special în ceea ce privește calitatea asistenței medicale, renovarea spațiilor de detenție și lipsa plângerilor depuse de persoanele deținute cu privire la relele tratamente. Totodată, au subliniat necesitatea continuării eforturilor pentru ameliorarea condițiilor materiale de detenție, reducerea supraaglomerării din unele penitenciare, diversificarea activităților la care au acces persoanele deținute, soluționarea deficitului de personal și combaterea eficientă a subculturii criminale din penitenciare.

De la cea mai recentă vizită a CPT, a fost aprobat și documentul de politici privind transferul serviciilor medicale din penitenciare în responsabilitatea Ministerului Sănătății. Această schimbare va îmbunătăți accesul persoanelor private de libertate la asistență medicală și va contribui la asigurarea unor standarde de îngrijire comparabile cu cele din sistemul public de sănătate. Tot în această perioadă, Ministerul Justiției a elaborat un nou cadru de reglementare pentru implementarea sistemului progresiv de detenție în penitenciare. Proiectul, care a parcurs etapa de avizare, prevede inclusiv posibilitatea trecerii persoanelor deținute de la un regim de detenție la altul, în funcție de comportamentul și evoluția acestora pe parcursul executării pedepsei.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a subliniat importanța recomandărilor CPT pentru continuarea reformelor în sistemul penitenciar. Ministrul a declarat că observațiile și concluziile delegației vor fi analizate inclusiv în contextul definitivării noului document de politici publice în domeniul justiției, astfel încât măsurile planificate să răspundă nevoilor identificate.

La întrevedere au participat reprezentanți ai Ministerului Justiției, conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor și directori ai instituțiilor penitenciare.

Sursa

*     *     *

21.10.2026

Evaluarea garanțiilor sociale ale procurorilor prin prisma standardelor europene

Recrutarea și menținerea în funcție a judecătorilor și procurorilor calificați și integri a devenit o provocare în Republica Moldova, inclusiv cauza procesului de evaluare externă aflat în desfășurare. La fel ca în cazul judecătorilor, creșterea numărului de posturi vacante în procuratură, pensionările și demisiile au dus la un volum de muncă mai mare și la întârzieri în examinarea cauzelor în instanță.

Acest lucru este important deoarece creșterea numărului de procurori și judecători calificați și integri ar contribui la reducerea restanțelor din instanțe, ceea ce, la rândul său, ar trebui să îmbunătățească performanța și independența sistemului de justiție — un reper important în parcursul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană.

În acest context, Consiliul Europei și Uniunea Europeană au sprijinit o serie de inițiative ale Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), menite să atragă procurori și judecători calificați în sistemul de justiție penală.

În ceea ce privește sistemul procuraturii, a fost elaborat un studiu de evaluare a garanțiilor sociale ale procurorilor prin prisma standardelor europene, aprobat de CSP în luna mai 2026.

Studiul, prezentat la Ministerului Justiției, la 21 octombrie 2026, descrie evoluția cadrului normativ național privind beneficiile și garanțiile sociale acordate procurorilor. De asemenea, acesta include recomandări pentru alinierea reglementărilor la standardele europene, cum ar fi revizuirea salariilor procurorilor, astfel încât acestea să reflecte complexitatea și riscurile asociate rolului lor esențial în sistemul de justiție penală.

Dialogul dintre actorii din domeniul justiției, care a urmat prezentării studiului, a evidențiat importanța garanțiilor sociale pentru consolidarea statutului profesional al procurorilor și relevanța acestora pentru promovarea independenței funcționale, a stabilității profesionale și a atractivității sistemului procuraturii. Discuțiile au oferit, de asemenea, prilejul de a analiza inițiative viitoare pentru consolidarea statutului procurorilor, ceea ce ar contribui, la rândul său, la modernizarea sistemului de justiție.

În acest context, președintele CSP a făcut referire la îndrumările cuprinse în Avizul nr. 21 al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni, privind sprijinul și garanțiile care trebuie acordate procurorilor pentru a asigura funcționarea eficientă a serviciului de urmărire penală, adoptat la 16 octombrie 2026. Studiul reamintește importanța sprijinirii procurorilor pentru a le permite să își desfășoare activitatea în mod eficient, să răspundă așteptărilor publicului și să servească statul de drept.

Studiul și evenimentul de prezentare al acestuia în fața actorilor din domeniul justiției au beneficiat de sprijinul Proiectului Comun al Consiliului Europei și al Uniunii Europene „Suport pentru reforma justiției în Republica Moldova”, care contribuie la punerea în aplicare a Planului de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028 și la realizarea obiectivelor Noului Pact Democratic pentru Europa.

Sursa

Studiul

*     *     *

18.10.2026

Mesajul viceprim-ministrului, ministrului afacerilor externe Mihai Popșoi cu ocazia Zilei europene luptă împotriva traficului de ființe umane

Cu ocazia Zilei Europene de Luptă Împotriva Traficului de Persoane, Ministerul Afacerilor Externe își reafirmă angajamentul de a contribui activ la eforturile naționale și internaționale de prevenire și combatere a acestui fenomen, precum și de protejare a victimelor.

Traficul de ființe umane reprezintă o încălcare gravă a drepturilor și demnității umane, afectând în mod disproporționat persoanele aflate în situații de vulnerabilitate, inclusiv copiii, migranții, refugiații, persoanele cu dizabilități și cele aparținând minorităților.

La nivel global, unul din patru supraviețuitori ai traficului de persoane este copil, iar 71% dintre victime sunt femei și fete. Veniturile anuale generate de această infracțiune sunt estimate la 236 de miliarde de dolari, aproximativ 73% provenind din exploatarea sexuală. Aceste cifre evidențiază amploarea fenomenului și necesitatea unui răspuns ferm și coordonat.

În Republica Moldova, în primele nouă luni ale anului 2026, au fost identificate 47 de victime ale traficului de persoane, dintre care nouă copii și 13 femei. Exploatarea prin muncă a reprezentat principala formă de exploatare, cu 22 de victime, urmată de exploatarea sexuală, care a afectat nouă femei. În spatele acestor cifre se află destine și vieți profund afectate, care necesită protecție, sprijin și acces la justiție.

Republica Moldova implementează Programul pentru prevenirea și combaterea traficului de ființe umane pentru anii 2024–2028, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 715/2023. Acesta urmărește consolidarea capacităților de prevenire și intervenție, inclusiv în raport cu riscurile amplificate de instabilitatea regională și de utilizarea abuzivă a tehnologiilor informaționale și a inteligenței artificiale. Eforturile instituționale sunt completate de acțiuni de informare și sensibilizare a populației, precum și de implicarea societății civile și a comunităților în prevenirea și semnalarea cazurilor de trafic.

Combaterea acestui fenomen nu se poate limita la frontierele naționale. Ea necesită cooperare internațională susținută, schimb de informații și acțiuni coordonate pentru identificarea rețelelor infracționale, tragerea la răspundere a făptuitorilor și protejarea victimelor.

Sursa

*     *     *

16.10.2026

Consolidarea justiției electorale în Republica Moldova: lecții din alegerile precedente

Aproximativ 30 de judecători, procurori, precum și funcționari electorali specializați din cadrul Comisiei Electorale Centrale și-au consolidat capacitatea de a soluționa litigiile electorale în mod echitabil, consecvent și prompt, protejând astfel drepturile alegătorilor. Instruirea, desfășurată la Chișinău, s-a axat pe provocările practice și lecțiile învățate în urma alegerilor din 2024 și 2025.

Participanții au examinat modificările recente ale Codului electoral, adoptate până în august 2026, dreptul partidelor politice de a participa la alegeri, înregistrarea și excluderea candidaților, precum și competența Comisiei Electorale Centrale de supraveghere și control ai organelor electorale inferioare.

Tema centrală a instruirii a fost modul în care instanțele examinează în practică litigiile electorale. Participanții au discutat procedurile prealabile, proporționalitatea măsurilor adoptate de autoritățile electorale, limitele controlului judecătoresc și repartizarea responsabilităților între Comisia Electorală Centrală, consiliile electorale și instanțe. De asemenea, s-a examinat admisibilitatea și aprecierea probelor, sarcina probei și studii de caz.

Participanților le-a fost prezentat și un nou modul al unui curs de formare online pentru judecători privind soluționarea litigiilor electorale, elaborat cu sprijinul Consiliului Europei. Modulul se bazează pe legislația națională și pe jurisprudența aferentă alegerilor naționale din Republica Moldova din 2024 și 2025. Acesta va fi găzduit pe platforma ILIAS a Institutului Național al Justiției.

Atât instruirea, cât și cursul de formare online urmăresc să promoveze o abordare consecventă a soluționării litigiilor electorale în rândul magistraților și al funcționarilor electorali specializați din Republica Moldova, în conformitate cu standardele internaționale și europene, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și practica națională relevantă.

Sursa

*     *      *

15.10.2026

Republica Moldova și Consiliul Europei au evaluat progresele în implementarea Planului de acțiuni pentru perioada 2025–2028

Ministerul Afacerilor Externe a găzduit reuniunea Comitetului director privind implementarea Planului de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028. Discuțiile s-au concentrat asupra progreselor înregistrate în realizarea proiectelor, impactului acestora asupra proceselor de reformă și priorităților de cooperare pentru perioada următoare.

Evenimentul a fost deschis de viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, și directorul Direcției de coordonare a programelor din cadrul Consiliului Europei, Claus Neukirch. Reuniunea a fost coprezidată de secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Corina Călugăru, și directorul Claus Neukirch, cu participarea reprezentanților instituțiilor naționale beneficiare, ai Consiliului Europei și ai societății civile.

În intervenția sa, ministrul Mihai Popșoi a evidențiat contribuția esențială a Consiliului Europei la consolidarea instituțiilor democratice, promovarea drepturilor omului și susținerea reformelor în contextul procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.

„Cooperarea cu Consiliul Europei reprezintă un sprijin esențial pentru consolidarea instituțiilor democratice și avansarea reformelor necesare integrării europene. Este important ca resursele mobilizate prin Planul de acțiuni să fie valorificate eficient, iar proiectele implementate să genereze rezultate concrete și durabile pentru instituții și cetățeni. Obiectivul nostru este să construim instituții tot mai puternice, capabile să răspundă provocărilor și să asigure continuitatea reformelor”, a declarat ministrul Mihai Popșoi.

Șeful diplomației moldovenești a subliniat, de asemenea, importanța fortificării capacităților instituționale și societale în fața ingerințelor externe, dezinformării și amenințărilor hibride. În acest context, ministrul a evidențiat rolul educației și al dezvoltării gândirii critice în consolidarea rezilienței democratice pe termen lung. Totodată, Mihai Popșoi a reiterat obiectivul Republicii Moldova de a avansa către etapa de post-monitorizare în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

La rândul său, directorul Direcției de coordonare a programelor din cadrul Consiliului Europei, Claus Neukirch, a apreciat angajamentul autorităților Republicii Moldova și cooperarea eficientă în implementarea proiectelor comune.

„Consolidarea securității democratice presupune nu doar instituții puternice, ci și o societate rezilientă, capabilă să facă față amenințărilor hibride, dezinformării și ingerințelor externe. Consiliul Europei va continua să sprijine Republica Moldova în promovarea valorilor democratice, consolidarea statului de drept și protejarea drepturilor omului”, a subliniat Claus Neukirch.

În cadrul reuniunii, reprezentanții instituțiilor beneficiare au prezentat principalele rezultate obținute în implementarea proiectelor, impactul acestora asupra reformelor sectoriale, precum și provocările și prioritățile pentru etapa următoare. Discuțiile au evidențiat necesitatea unei coordonări eficiente între instituțiile naționale și partenerii internaționali, astfel încât asistența oferită să răspundă necesităților concrete ale Republicii Moldova.

În sesiunea de concluzii, secretarul de stat Corina Călugăru a subliniat importanța valorificării rezultatelor obținute și a adaptării cooperării la noile provocări. În acest sens, au fost evidențiate oportunitățile de extindere a proiectelor comune în domenii precum inteligența artificială și protecția drepturilor omului, combaterea dezinformării și a manipulării informațiilor și ingerințelor străine (FIMI), precum și protecția drepturilor și bunăstării copiilor în mediul digital.

Secretarul de stat a reiterat angajamentul Ministerului Afacerilor Externe de a asigura coordonarea eficientă a implementării Planului de acțiuni, în strânsă cooperare cu instituțiile naționale și Consiliul Europei, pentru a transforma asistența acordată în rezultate durabile și beneficii concrete pentru cetățeni.

Planul de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028, cu un buget total estimat la 43,6 milioane de euro, constituie principalul cadru strategic de cooperare dintre Republica Moldova și Consiliul Europei. Documentul urmărește susținerea reformelor în domeniile drepturilor omului, democrației și statului de drept, contribuind la alinierea instituțiilor și a cadrului normativ național la standardele europene și la avansarea procesului de integrare europeană.

Sursa

*    *     *

15.10.2026

Consolidarea cunoștințelor și competențelor funcționarilor electorali privind procedurile administrative

Reprezentanții autorităților electorale centrale și-au consolidat cunoștințele privind gestionarea litigiilor administrative și efectuarea verificărilor financiare atât în perioadele electorale, cât și între acestea, în conformitate cu regulile stabilite de Codul electoral și Codul administrativ. Evenimentul – la care au participat circa 25 de persoane - a vizat în mod special personalul Direcțiilor juridice și cea de supraveghere și control al finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale.

În cadrul atelierului a fost analizată aplicarea Codului administrativ, în raport cu Codul electoral, în activitatea organelor electorale, precum și formele activității administrative în dreptul electoral. Participanții au examinat, de asemenea, etapele procedurii administrative, de la stabilirea stării de fapt și colectarea probelor până la elaborarea actelor administrative individuale și normative.

Discuțiile s-au axat și pe legalitatea și valabilitatea actelor administrative emise de Comisia Electorală Centrală, limitele controlului judecătoresc, precum și exercitarea dreptului de apreciere și aplicarea principiului proporționalității. Agenda a inclus și exerciții privind procedurile administrative și calificarea juridică a faptelor în cadrul verificărilor financiare efectuate de funcționarii CEC în calitate de agenți constatatori.

Sursa

*     *     *

15.10.2026

Societăți incluzive, democrații mai puternice: Consiliul Europei a lansat cele 10 principii la Madrid

Cum poate Europa să consolideze democrația în societăți tot mai diverse și aflate într-o continuă schimbare? În ce mod incluziunea, participarea și sentimentul de apartenență pot contribui la dezvoltarea unor democrații mai reziliente și mai coezive?

Aceste întrebări s-au aflat în centrul evenimentului de nivel înalt „Societăți incluzive, democrații mai puternice – Construirea unui viitor comun în care fiecare poate contribui, se poate simți parte a societății și se poate dezvolta”, desfășurat la 15 octombrie 2026, la Madrid, Spania.

Evenimentul a fost organizat de Comitetul de experți privind incluziunea interculturală (ADI-INT) al Consiliului Europei, în cooperare cu Observatorul spaniol privind rasismul și xenofobia (OBERAXE). Acesta a reunit reprezentanți ai autorităților europene, naționale, regionale și locale, factori de decizie, experți, reprezentanți ai tinerilor, ai societății civile și practicieni, pentru a analiza modul în care incluziunea interculturală poate contribui la consolidarea unor democrații mai puternice și mai reziliente.

Un moment central al evenimentului l-a constituit prezentarea și lansarea documentului „10 principii pentru societăți incluzive și democrații mai puternice”, elaborat în comun de ADI-INT și OBERAXE. Cele 10 principii oferă un cadru practic pentru consolidarea incluziunii, a participării și a sentimentului de apartenență în societățile tot mai diverse, precum și pentru transpunerea valorilor democratice comune în politici și acțiuni concrete la diferite niveluri de guvernare.

Principiile se bazează pe abordarea Consiliului Europei privind incluziunea interculturală și pe experiența acumulată în cadrul Programului „Orașe interculturale” (Intercultural Cities). Elaborate în urma consultărilor cu reprezentanți ai diferitelor sectoare și niveluri de guvernare, acestea urmăresc să sprijine factorii de decizie și practicienii în crearea condițiilor necesare pentru ca fiecare persoană să poată participa pe deplin la viața societății și să contribuie la dezvoltarea democratică.

Evenimentul a contribuit, de asemenea, la reflecțiile privind Noul Pact Democratic pentru Europa al Consiliului Europei, oferind un cadru pentru corelarea principiilor și practicilor incluziunii interculturale cu dezbaterile mai ample despre viitorul democrației europene. Discuțiile au abordat transformările demografice, sociale, culturale, tehnologice și economice și au examinat modalitățile prin care societățile europene se pot pregăti pentru viitor, recunoscând diversitatea drept o resursă valoroasă și asigurând tuturor oportunități de participare și un autentic sentiment de apartenență.

După lansarea celor 10 principii, dezbaterile au reunit perspective din domeniul anticipării strategice, al politicilor naționale și al implicării tinerilor, fiind urmate de prezentarea unor experiențe practice privind incluziunea, participarea și sentimentul de apartenență la nivel local.

Evenimentul s-a încheiat cu un dialog de nivel înalt dedicat priorităților și recomandărilor pentru promovarea unor democrații incluzive și reziliente, inclusiv contribuțiilor la dezbaterile aflate în desfășurare în cadrul Noului Pact Democratic pentru Europa.

Prin urmare, reuniunea de la Madrid a oferit o platformă atât pentru prezentarea celor 10 principii, cât și pentru examinarea modalităților de aplicare a acestora și de asumare a lor de către actorii relevanți din întreaga Europă. Participanții au fost invitați să analizeze modul în care principiile pot inspira acțiuni concrete în propriile contexte și pot contribui la realizarea unei viziuni comune asupra unor societăți democratice în care fiecare persoană poate contribui, se poate simți parte a comunității și își poate valorifica potențialul.

Sursa

*     *     *

14.10.2026

Consiliul Europei a deschis spre semnare un nou tratat pentru consolidarea recuperării bunurilor provenite din infracțiuni

La Strasbourg, Consiliul Europei a deschis spre semnare un nou instrument juridic internațional menit să consolideze capacitatea autorităților de a identifica, indisponibiliza, confisca și recupera bunurile provenite din activități infracționale, inclusiv criptoactivele. Cu această ocazie, opt state membre – Georgia, Grecia, Ungaria, Luxemburg, Monaco, Muntenegru, San Marino și Regatul Unit – precum și Uniunea Europeană au semnat documentul, în prima zi a Conferinței Octopus 2026 privind criminalitatea informatică.

Noul instrument, Protocolul adițional la Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului (Convenția de la Varșovia, CETS nr. 198), a fost adoptat de miniștrii afacerilor externe ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei la 15 mai 2026, în cadrul sesiunii Comitetului de Miniștri desfășurate la Chișinău. Deschiderea sa spre semnare a reprezentat un nou pas în modernizarea cadrului juridic european de combatere a criminalității organizate, a spălării banilor și a finanțării terorismului.

Protocolul introduce instrumente consolidate pentru identificarea și urmărirea bunurilor de origine infracțională, inclusiv posibilitatea confiscării extinse și, în anumite condiții, a confiscării fără condamnare penală. Acesta prevede măsuri urgente de înghețare sau sechestrare a activelor, îmbunătățește accesul autorităților competente la informații financiare și privind activele virtuale și consolidează cooperarea transfrontalieră prin schimbul de informații și investigații comune. De asemenea, statele vor trebui să desemneze sau să instituie oficii specializate în recuperarea și gestionarea bunurilor provenite din infracțiuni.

Un element important al noului instrument îl constituie protejarea victimelor și valorificarea în interes public a bunurilor confiscate. Acestea vor fi restituite cu prioritate victimelor sau proprietarilor legitimi, iar statele sunt încurajate să utilizeze activele confiscate în scopuri sociale sau de interes public, transformând astfel resursele provenite din criminalitate în beneficii pentru comunitate.

Protocolul va intra în vigoare după depunerea a cinci ratificări, dintre care cel puțin trei trebuie să provină de la state membre ale Consiliului Europei. Prin consolidarea cooperării internaționale și adaptarea instrumentelor juridice la evoluția criminalității transnaționale și digitale, noul document urmărește să facă recuperarea bunurilor infracționale mai eficientă, mai rapidă și mai echitabilă.

Sursa

*     *     *

14.10.2026

Consiliul Europei promovează transparența, integritatea și recunoașterea calificărilor în învățământul superior

Platforma Consiliului Europei privind etica, transparența și integritatea în educație (ETINED) și-a desfășurat cea de-a zecea reuniune plenară la Strasbourg, marcând un deceniu de activitate dedicată promovării standardelor etice și combaterii practicilor frauduloase în educație. Reuniunea a fost urmată, în perioada 15–16 octombrie, de primul Forum internațional privind transparența în guvernanța instituțiilor de învățământ superior. În paralel, Consiliul Europei a continuat elaborarea unui nou instrument juridic destinat consolidării transparenței și asigurării calității în recunoașterea automată a calificărilor universitare.

Zece ani de promovare a eticii și integrității în educație

În cadrul reuniunii plenare ETINED, participanții au evaluat progresele înregistrate în ultimul deceniu și au stabilit prioritățile pentru perioada următoare. Discuțiile au vizat prevenirea și combaterea fraudei în educație, elaborarea unor orientări privind politicile referitoare la datele deschise în sistemele educaționale europene și dezvoltarea unei metodologii de raportare în cadrul inițiativei Centrului pentru prevenirea și combaterea fraudei în educație.

De asemenea, au fost analizate prioritățile programului de lucru al platformei pentru perioada 2028–2031 și contribuția viitoarei convenții a Consiliului Europei privind recunoașterea automată a calificărilor la promovarea integrității academice.

Transparența în guvernanța universitară

În perioada 15–16 octombrie 2026, primul Forum internațional privind transparența în guvernanța instituțiilor de învățământ superior a reunit factori de decizie, reprezentanți ai universităților, organizații internaționale, cercetători, studenți și experți din Europa și din alte regiuni ale lumii.

Pornind de la cooperarea Consiliului Europei cu Institutul Internațional de Planificare a Educației al UNESCO (IIEP-UNESCO) în domeniul datelor deschise, forumul a examinat modul în care transparența poate consolida responsabilitatea instituțională, încrederea publică, implicarea studenților și guvernanța democratică a învățământului superior.

Dezbaterile au abordat politicile și practicile de colectare, gestionare și partajare a datelor privind învățământul superior, cercetarea și guvernanța instituțională, urmărindu-se identificarea unor principii comune care să asigure accesibilitatea, relevanța și utilitatea informațiilor pentru diferitele categorii de beneficiari.

Progrese în elaborarea unei noi convenții privind recunoașterea calificărilor

Un alt demers important al Consiliului Europei l-a constituit continuarea elaborării Convenției privind condițiile de transparență și de asigurare a calității pentru recunoașterea automată a calificărilor din învățământul superior. Grupul interguvernamental responsabil de redactarea documentului s-a reunit la Strasbourg, la 23 septembrie 2026, pentru cea de-a patra ședință de lucru.

Discuțiile s-au concentrat asupra condițiilor necesare pentru aplicarea eficientă a recunoașterii automate, inclusiv transparența, asigurarea calității, accesul la informații fiabile și utilizarea instrumentelor esențiale ale Procesului de la Bologna.

Viitoarea convenție urmărește să consolideze încrederea reciprocă între sistemele europene de învățământ superior, să reducă sarcinile administrative și să faciliteze mobilitatea persoanelor care dețin calificări academice. Documentul va aborda, de asemenea, importanța cadrelor naționale ale calificărilor raportate la Cadrul calificărilor pentru Spațiul european al învățământului superior, precum și protejarea libertății academice, a autonomiei instituționale și a integrității.

Proiectul convenției și raportul său explicativ urmau să fie finalizate în 2026, în vederea adoptării în 2027.

Educație bazată pe încredere, transparență și responsabilitate

Cele trei direcții de acțiune reflectă angajamentul Consiliului Europei de a contribui la dezvoltarea unui spațiu european al învățământului superior bazat pe integritate, calitate și încredere reciprocă.

Prin promovarea standardelor etice, combaterea fraudei academice, îmbunătățirea transparenței instituționale și facilitarea recunoașterii calificărilor, Consiliul Europei urmărește să consolideze responsabilitatea instituțiilor de învățământ, să protejeze drepturile studenților și să sprijine mobilitatea academică echitabilă în Europa.

Sursa

*     *     *

10.10.2026

Ziua Europeană și Mondială împotriva Pedepsei cu Moartea: Declarație comună a Secretarului General al Consiliului Europei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene

Numărul execuțiilor înregistrate la nivel mondial a crescut cu 78% față de anul 2024

Declarație a Secretarului General al Consiliului Europei, Alain Berset, și a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, cu ocazia Zilei Europene și Mondiale împotriva Pedepsei cu Moartea, 10 octombrie 2026.

Uniunea Europeană și Consiliul Europei se opun fără echivoc pedepsei cu moartea, în toate cazurile și în toate circumstanțele.

Progresele în direcția abolirii pedepsei capitale la nivel mondial au continuat în ultimul an. Libanul a abolit pedeapsa cu moartea în august 2026. Gambia și Vietnam au redus numărul infracțiunilor pasibile de pedeapsa capitală, iar Sierra Leone a ratificat al doilea Protocol facultativ la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, excluzând aplicarea execuțiilor în jurisdicția statului parte.

Cambodgia, Republica Central Africană și Ciad au întreprins, de asemenea, demersuri în vederea ratificării acestui protocol. Aceste exemple ne reamintesc că schimbarea este întotdeauna posibilă.

Se știe că doar 17 țări au efectuat execuții în 2025, însă creșterea bruscă a numărului acestora este alarmantă. Numărul execuțiilor înregistrate a crescut cu 78% față de anul 2024. Cele mai multe au avut loc în Iran, dar s-au înregistrat creșteri semnificative și în Egipt, Kuweit, Arabia Saudită, Singapore și Yemen. Execuțiile au continuat și în Statele Unite.

Execuțiile efectuate în China nu sunt reflectate în statisticile mondiale din cauza secretului de stat, deși se estimează că, în cursul anului trecut, în această țară au fost executate mii de condamnări la moarte. Belarus rămâne singura țară din Europa care aplică pedeapsa cu moartea.

Deosebit de îngrijorătoare este și menținerea pedepsei capitale pentru infracțiunile legate de droguri. Conform dreptului internațional al drepturilor omului, pedeapsa cu moartea trebuie să fie limitată la cele mai grave infracțiuni, înțelese ca fapte de o gravitate extremă care implică uciderea intenționată a unei persoane.

Aplicarea pedepsei capitale pentru producerea și traficul de droguri nu îndeplinește acest criteriu și nici nu este eficientă. Dovezile arată că aceasta nu descurajează criminalitatea mai eficient decât alte sancțiuni. În plus, pedeapsa cu moartea elimină orice posibilitate de reabilitare și implică întotdeauna riscul unor erori judiciare cu consecințe fatale.

Cu ocazia Zilei Europene și Mondiale împotriva Pedepsei cu Moartea, Uniunea Europeană și Consiliul Europei îndeamnă toate statele care mențin pedeapsa capitală să instituie imediat un moratoriu asupra execuțiilor, ca prim pas către abolirea acesteia.

Moratoriul ar trebui să fie urmat de comutarea condamnărilor la moarte existente și de respectarea deplină a dreptului și standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului, până la abolirea pedepsei capitale.

Uniunea Europeană și Consiliul Europei își mențin poziția fermă împotriva oricărei încercări de reintroducere sau extindere a aplicării pedepsei cu moartea, inclusiv în Europa.

Împreună cu partenerii internaționali, societatea civilă și profesioniștii din domeniul juridic, vom continua să promovăm dezbateri democratice fundamentate pe drepturile omului și pe statul de drept, având ca obiectiv abolirea universală a pedepsei capitale.

În acest sens, recentul Congres Mondial împotriva Pedepsei cu Moartea, desfășurat în Franța, a demonstrat rolul esențial pe care îl poate avea sistemul judiciar în procesul de abolire, precum și importanța implicării tinerilor. Salutăm decizia Marocului de a găzdui cel de-al zecelea Congres Mondial în 2029.

Pedeapsa cu moartea – inclusiv procedurile care conduc la executarea acesteia – constituie un tratament inuman și degradant.

Îndemnăm toate statele să adopte justiția restaurativă și să se alăture mișcării globale tot mai ample care respinge pedeapsa capitală.

La începutul anilor 1980, Consiliul Europei a devenit un pionier al abolirii pedepsei capitale, adoptând în 1983 un protocol la Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin care pedeapsa cu moartea a fost abolită în timp de pace, iar în 2003 a fost adoptat un protocol suplimentar care a interzis-o în toate circumstanțele.

Din 1997, în spațiul geografic al Consiliului Europei nu a mai avut loc nicio execuție, iar eforturile pentru interzicerea pedepsei cu moartea la nivel mondial continuă.

Sursa

CoE: e-publicații 2026: Abolirea pedepsei cu moartea in predarea istoriei: Studiu ad-hoc al OHTE

*     *     *

09.10.2026

Manipularea istoriei, subminarea democrației: Cum poate contribui educația de calitate în domeniul istoriei la prevenirea regresului democratic în Europa

Informațiile fiabile le permit cetățenilor să participe la viața publică, însă dezinformarea, propaganda, prezentările selective ale trecutului și conținutul înșelător generat de inteligența artificială pot denatura percepția asupra realității și pot slăbi democrația. În acest context, educația de calitate în domeniul istoriei îi poate ajuta pe elevi să înțeleagă evenimentele trecutului în contextul lor, să-și dezvolte gândirea critică și să ia în considerare perspective diferite.

„Cea mai bună apărare a noastră rămâne gândirea critică. Istoria este prima școală în care o învățăm. Ea ne învață să punem sub semnul întrebării o narațiune și să distingem faptele de interpretări. Iar acesta este, de asemenea, sensul democrației: minți libere, capabile să gândească independent”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, la deschiderea conferinței anuale a Observatorului pentru Predarea Istoriei în Europa (OHTE), instituție a Consiliului Europei.

În concordanță cu Noul Pact Democratic pentru Europa al Consiliului Europei, conferința din acest an a analizat modul în care educația de calitate în domeniul istoriei poate contribui la prevenirea regresului democratic. Într-o perioadă în care interpretările distorsionate ale trecutului și narațiunile cu o puternică încărcătură emoțională pot influența opinia publică, participanții au discutat despre impactul acestora asupra încrederii, dezbaterii politice și instituțiilor democratice.

Educația istorică – o garanție a democrației

Participanții au subliniat că recentele cicluri electorale din Europa au demonstrat cât de repede poate fi influențată opinia publică prin prezentarea denaturată a evenimentelor istorice, narațiuni simplificate și mesaje cu o puternică încărcătură emoțională. De la fotografii trucate până la imagini „istorice” generate de inteligența artificială, manipularea istoriei poate eroda încrederea în instituțiile democratice.

Educația media și educația pentru cetățenie democratică sunt esențiale pentru combaterea utilizării abuzive a istoriei. Pornind de la standardele Consiliului Europei, educația – în special predarea istoriei – poate stimula gândirea critică, incluziunea și dialogul între persoane cu opinii diferite.

Ura rămâne ură, indiferent de modul în care este propagată

În cadrul unei prelegeri organizate de OHTE, profesoara australiană de istorie și filosofie Marnie Hughes-Warrington a analizat modul în care instrumentele digitale și inteligența artificială transformă cercetarea, predarea și cunoașterea istorică.

„Generarea rapidă, de către inteligența artificială, a unor relatări istorice în volume potențial mari și la costuri relativ reduse poate contribui la răspândirea unor afirmații eronate și dăunătoare. Ura rămâne ură, indiferent de modul în care este propagată. Nu există un răspuns mai bun la ură decât educația istorică, realizată împreună. Împreună avem ingeniozitatea, grija și forța necesare pentru a dezvolta și a ne asigura că istoriile generate de inteligența artificială sunt create în scopuri benefice”, a afirmat aceasta.

Reunind factori de decizie, cadre didactice, cercetători și tineri, conferința a reafirmat rolul educației istorice ca instrument esențial de protejare a democrației, care îi ajută pe cetățeni să înțeleagă provocările prezentului și să construiască un viitor bazat pe exactitate, pluralism și respectarea demnității umane.

Conferința anuală din 2026 a fost organizată de Consiliul Europei cu sprijinul financiar al Franței și Andorrei, în parteneriat cu regiunea Grand Est, Colectivitatea Europeană Alsacia și Primăria și Eurometropola Strasbourg.

Sursa

Despre Observatorul pentru Predarea Istoriei în Europa (OHTE)

Observatorul pentru Predarea Istoriei în Europa este un acord parțial extins al Consiliului Europei, înființat în 2020. Acesta promovează educația de calitate în domeniul istoriei ca fundament al culturii democratice.

OHTE elaborează rapoarte generale și tematice privind situația predării istoriei. 

State membre ale Observatorului (19): Albania, Andorra, Armenia, Cipru, Franța, Georgia, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Muntenegru, Macedonia de Nord, Portugalia, Serbia, Republica Slovacă, Slovenia, Spania, Türkiye și Ucraina.

Stat observator: Republica Moldova.

*     *     *

08.10.2026

Donarea și transplantul de organe, țesuturi și celule: Consiliul Europei promovează solidaritatea, siguranța și accesul la tratamente salvatoare de vieți

În contextul Zilei Europene a Donării de Organe, Țesuturi și Celule, marcată în perioada 8–10 octombrie 2026 sub sloganul „Sharing lives” („Împărtășim vieți”), Direcția Europeană pentru Calitatea Medicamentelor și a Asistenței Medicale (EDQM) a Consiliului Europei a publicat trei materiale care au evidențiat importanța donării, progresele medicinei transplantului și necesitatea unor standarde riguroase de calitate și siguranță.

Cele trei inițiative – o nouă ediție a raportului Newsletter Transplant, actualizarea ghidului privind calitatea și siguranța țesuturilor și celulelor destinate utilizării la om și un episod al podcastului EDQM On Air – au abordat această temă din perspectiva datelor statistice, a recomandărilor profesionale și a experienței umane.

Date care evidențiază progresele și provocările transplantului

La 8 octombrie 2026, EDQM a anunțat publicarea noii ediții a raportului Newsletter Transplant 2026 – Measuring progress, inspiring action („Raport privind transplantul 2026 – Evaluarea progreselor, stimularea acțiunii”), elaborat în colaborare cu Comitetul European pentru Organe, Țesuturi și Celule (CD-P-TO) și Organizația Națională de Transplant din Spania (ONT).

Publicația prezintă date privind donarea și transplantul de organe în anul 2025, colectate din peste 90 de țări. Potrivit raportului, activitatea de transplant a crescut la nivel mondial cu 3,5%, însă necesarul de organe a continuat să depășească numărul celor disponibile pentru transplant.

În statele membre ale Consiliului Europei, în anul 2025 au fost realizate 44 863 de transplanturi de organe, în 1 017 centre specializate, datorită contribuției donatorilor vii și decedați. Rinichii au reprezentat 61% dintre transplanturi, urmați de ficat (25%), inimă (7%) și plămâni (5%).

În același timp, statistica a evidențiat amploarea nevoilor nesatisfăcute: 52 921 de pacienți au fost înscriși pe listele de așteptare în cursul anului, iar la sfârșitul lui 2025, numărul total al persoanelor care așteptau un transplant ajunsese la 96 401. Totodată, 6 626 de persoane au decedat în timp ce așteptau un organ, ceea ce subliniază necesitatea intensificării eforturilor pentru creșterea donării și îmbunătățirea accesului la transplant.

Raportul a inclus și documente de orientare ale Consiliului Europei, între care Recomandarea CM/Rec(2026)9 privind reducerea inegalităților asociate sexului și genului în donarea și transplantul de organe. Aceste resurse urmăresc să sprijine elaborarea unor politici bazate pe date și dezvoltarea unor sisteme de transplant sigure, echitabile și accesibile.

Accesați publicația: https://www.edqm.eu/en/-/newsletter-transplant-2026-measuring-progress-inspiring-action

Standarde actualizate pentru calitatea și siguranța țesuturilor și celulelor

La 6 octombrie 2026, EDQM a anunțat lansarea celei de-a șasea ediții a Guide to the quality and safety of tissues and cells for human application („Ghidul privind calitatea și siguranța țesuturilor și celulelor destinate utilizării la om”).

Noua ediție oferă îndrumări tehnice și etice actualizate, reflectând progresele științifice și medicale din domeniul substanțelor de origine umană (SoHO). Ghidul se adresează profesioniștilor implicați în identificarea și evaluarea donatorilor, recoltarea, testarea, prelucrarea, depozitarea și distribuirea țesuturilor și celulelor, precum și autorităților sanitare și inspectorilor.

Printre noutăți se numără reorganizarea conținutului în patru niveluri – standarde, ghiduri de bună practică, recomandări și informații suplimentare –, revizuirea tuturor capitolelor și actualizarea terminologiei în concordanță cu Regulamentul (UE) 2024/1938 privind substanțele de origine umană.

Ghidul extinde, de asemenea, aria de acoperire dincolo de transplantul de țesuturi și donarea de măduvă osoasă sau sânge din cordonul ombilical. Acesta include îndrumări privind domenii mai puțin cunoscute, precum laptele uman și microbiota intestinală. Partea C cuprinde 52 de monografii dedicate preparatelor SoHO și utilizărilor lor clinice consacrate, dintre care 11 sunt noi.

Un obiectiv esențial al ediției îl constituie protejarea atât a donatorilor, cât și a beneficiarilor, prin aplicarea unor standarde adecvate pe întregul parcurs al utilizării medicale a acestor substanțe.

Versiunea electronică în limba engleză este disponibilă gratuit, iar ediția în limba franceză este prevăzută pentru 2027.

Accesați noutatea și ghidul: https://www.edqm.eu/en/-/edqm-releases-a-new-edition-of-the-tissues-cells-guide-providing-state-of-the-art-guidance-for-healthcare-professionals

„Darul vieții”: dimensiunea umană a donării și transplantului

Tot la 8 octombrie 2026, seria de podcasturi EDQM On Air a prezentat episodul „The gift of life: understanding organ, tissue and cell donation and their clinical use” („Darul vieții: înțelegerea donării de organe, țesuturi și celule și a utilizării lor clinice”).

Invitata episodului a fost dr. Beatriz Domínguez-Gil, medic nefrolog și expertă în domeniul donării și transplantului, președinta Comitetului European pentru Organe, Țesuturi și Celule (CD-P-TO). În dialogul cu jurnalista medicală Sarah-Taïssir Bencharif, aceasta a abordat aspectele medicale, științifice, tehnice și emoționale ale donării și utilizării clinice a organelor, țesuturilor și celulelor.

Discuția a evidențiat faptul că transplantul nu se limitează la organe precum rinichii, ficatul sau inima. Țesuturile și celulele pot contribui, de exemplu, la restabilirea vederii, tratarea afecțiunilor musculoscheletale și vindecarea arsurilor. Au fost analizate și dificultățile generate de insuficiența substanțelor de origine umană disponibile, accesul la tratamente, rolul politicilor publice în creșterea donării și necesitatea unor sisteme bine organizate și coordonate la nivel internațional.

Dincolo de progresele medicinei, episodul a pus în lumină dimensiunea profund umană a donării: relația dintre solidaritate, pierdere, speranță și responsabilitate față de ceilalți. Donarea poate avea un impact semnificativ asupra vieții donatorilor, beneficiarilor și familiilor acestora, iar dezvoltarea unor sisteme eficiente trebuie să țină cont atât de beneficiile terapeutice, cât și de implicațiile etice și sociale.

Ascultați episodul: https://www.edqm.eu/en/-/edqm-on-air-the-gift-of-life-with-dr-beatriz-dom%C3%ADnguez-gil

Donarea – un act de solidaritate și o responsabilitate comună

Cele trei inițiative ale EDQM au transmis un mesaj comun: dezvoltarea transplantului presupune nu doar progres științific și standarde medicale riguroase, ci și informarea publicului, politici eficiente și disponibilitatea oamenilor de a contribui la salvarea sau îmbunătățirea vieții altor persoane.

Marcarea Zilei Europene a Donării de Organe, Țesuturi și Celule a oferit un context relevant pentru readucerea în atenție a acestui subiect. În condițiile în care mii de pacienți continuă să aștepte tratamente salvatoare, informarea corectă și încrederea în sistemele de donare și transplant rămân esențiale.

Prin activitatea sa, Consiliul Europei, prin intermediul EDQM și al Comitetului European pentru Organe, Țesuturi și Celule, contribuie la promovarea unor practici bazate pe calitate, siguranță, etică și solidaritate, astfel încât beneficiile medicinei transplantului să poată ajunge la cât mai multe persoane care au nevoie de ele.

*     *     *

09-10.10.2026

Consolidarea competențelor de relatare: Școala Electorală pentru Jurnaliști

Aproximativ 20 de reprezentanți ai presei regionale și naționale au participat la Școala Electorală pentru Jurnaliști, desfășurată la Comrat, UTA Găgăuzia. Programul de două zile s-a axat pe cadrul juridic, contextul și organizarea alegerilor regionale din 2026: pentru Adunarea Populară a Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, organul legislativ regional, și alegerile pentru funcția de Guvernator (Bașcan) al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie 2026.

Participanții au abordat subiecte precum sistemul electoral regional, atribuțiile organelor electorale, înregistrarea candidaților și etapele-cheie ale calendarului electoral. Sesiunile au vizat, de asemenea, dezinformarea, integritatea electorală, educația alegătorilor și accesul jurnaliștilor la informațiile electorale. Discuțiile practice au inclus verificarea informațiilor, relatarea presupuselor încălcări, reflectarea procesului de votare și a rezultatelor, precum și protejarea secretului votului.

Sesiunile au făcut legătura între aspectele practice ale administrării alegerilor și provocările cu care se confruntă jurnaliștii atunci când relatează despre evenimentele din campania electorală. Angelica Caraman, președinta Comisiei Electorale Centrale, a informat despre cadrul juridic și organizarea alegerilor regionale curente. Consultanții Consiliului Europei au explicat evoluția procesului electoral în UTA Găgăuzia și au oferit recomandări privind modul în care jurnaliștii pot informa mai bine publicul, păstrându-și independența și imparțialitatea.

Pentru prima dată, alegerile regionale sunt organizate în temeiul Codului electoral al Republicii Moldova, modificat în acest sens la 26 august 2026. Anterior, alegerile regionale se desfășurau în baza Codului electoral al Găgăuziei, care nu mai este în vigoare. Prin urmare, evenimentul de la Comrat a oferit o oportunitate de a le prezenta jurnaliștilor locali informații esențiale despre noile reguli unificate, ajutându-i să relateze despre procesul electoral regional într-un mod profesionist, exact și imparțial.

Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului „Îmbunătățirea practicilor electorale în Republica Moldova (IEPRM) 2025–2028”, în temeiul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028, în parteneriat cu Comisia Electorală Centrală și Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral.

Sursa