Ceea ce ar însemna ultimul ambasador al UE în Moldova? Pentru că după aderare nu vom mai avea ambasador. Este corect?
- Da, atunci când o țară aderă la Uniunea Europeană, de obicei nu mai are o delegație a UE, ci o reprezentanță a UE, deoarece devine stat membru. Guvernul dumneavoastră a stabilit un anumit calendar. Intenția sa este de a încheia negocierile de aderare până în 2028. Comisia Europeană, în recentul său raport privind extinderea, a afirmat foarte clar că „considerăm că este un obiectiv ambițios, dar realizabil, cu condiția ca Republica Moldova nu numai să mențină, ci chiar să accelereze ritmul reformelor.
Nu cred că voi putea asista la aderarea la UE, deoarece, în mod normal, după finalizarea negocierilor de aderare, mai este nevoie de un an sau doi pentru ratificări. Mandatul meu se încheie, în mod normal, în 2029, dar sper că nu va dura mult după aceea și sper că voi fi invitată în acel moment pentru a sărbători împreună cu Dumneavoastră. În orice caz, în acești patru ani de mandat, vom lucra zi și noapte împreună pentru a apropia cât mai mult țara dumneavoastră.
- Dar credeți că Moldova ar putea adera la UE până în 2029-2030? Deci, este cu adevărat posibil pentru Moldova?
- Așa cum a declarat Comisia Europeană – știți, nu contează cu adevărat ce cred eu sau altcineva – este declarat oficial în documentul Comisiei Europene, cel puțin, că finalizarea negocierilor de aderare este posibilă până în 2029, dacă ritmul reformelor este menținut și accelerat. Răspunsul se află într-adevăr în țara dumneavoastră, în guvernul dumneavoastră, în autoritățile dumneavoastră, în poporul dumneavoastră. Acestea sunt reforme foarte fundamentale, profunde și dificile de realizat. Dar noi credem că este posibil.
- Aș dori să continuăm discuția cu câteva subiecte de actualitate legate de securitatea Moldovei. În ultimele săptămâni, Moldova s-a confruntat cu mai multe incidente în care drone rusești au încălcat spațiul aerian al țării. În acest context, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a anunțat acum câteva zile că UE va investi 20 de milioane de euro în acest an pentru a ajuta la protejarea spațiului aerian al Moldovei. Ați putea să ne dați mai multe detalii despre acest lucru?
Da, desigur. Evident, considerăm că încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova este absolut inacceptabilă și, într-adevăr, Înaltul Reprezentant, Vicepreședintele Comisiei Europene, Kaja Kalas, a reacționat public, reiterând sprijinul nostru continuu, inclusiv pentru forțele armate ale Republicii Moldova. De fapt, în cadrul mecanismului european pentru pace, vă ajutăm să vă modernizați forțele armate, astfel încât să vă puteți apăra împotriva amenințărilor hibride, și așa mai departe. În ultimii ani, am alocat 200 de milioane de euro pentru acest scop, iar 20 de milioane dintre acestea sunt destinate apărării.
- Deci nu se va întâmpla anul acesta, ci anul viitor, în 2026?
- Da, dar este vorba de fapt de un sprijin continuu. Știți, am discutat acest tip de sprijin și cu ministrul moldovean al apărării. De asemenea, săptămâna trecută am avut un dialog privind politica de securitate și apărare la Bruxelles. De asemenea, atât Președintele dumneavoastră, cât și noul dumneavoastră Prim-ministru au avut recent întâlniri bilaterale cu Înaltul Reprezentant și Vicepreședinte Kaja Kalas, la Bruxelles. Deci, este vorba de un sprijin continuu.
Haideți să discutăm despre justiție, un subiect care îmi este foarte apropiat, și anume despre reforma justiției. Un aspect pe care UE se așteaptă să fie consolidat de Moldova în următorii ani. Comisarul Marta Kos a subliniat că justiția, combaterea corupției și statul de drept sunt domeniile în care Moldova mai are încă multe de făcut. Recent, FMI a înghețat tranșele finale pentru Moldova, deoarece mai multe angajamente cheie în materie de combatere a corupției nu au fost îndeplinite. Acest lucru vă îngrijorează pe Dumneavoastră și pe Uniunea Europeană? Și vedeți o voință politică reală la Chișinău pentru reforme profunde în domeniul justiției și al combaterii corupției?
- Să încep cu finalul. Da, văd o voință politică. În primul rând, reforma justiției și cerințele în materie de justiție din această țară, și Dumneavoastră ați spus că acest lucru vă este apropiat, cred că este apropiat și majorității cetățenilor moldoveni. Este ceea ce au cerut ei cu ani în urmă. Așa au ajuns la putere forțele proeuropene, pe baza cerințelor autentice ale poporului pentru justiție. Abia mai târziu a devenit o condiție prealabilă pentru aderare. De aceea cred atât de mult în Republica Moldova și în cetățenii săi, pentru că totul a pornit de la popor.
În multe țări, situația est similara cu cea de aici, și așa a începe orice reformă. Noi doar susținem acest demers, avem aceleași așteptări ca și poporul acestei țări – ca justiția să fie aplicată, ca independența sistemului să fie asigurată etc. Cred – ați menționat-o pe comisarul Kos când a fost aici și, desigur, Raportul de extindere – că se recunoaște foarte clar că Republica Moldova a înregistrat în ultimul an cele mai mari progrese dintre toate țările candidate, nu există nicio îndoială în acest sens. Totuși, acest lucru nu înseamnă că Republica Moldova se află la cel mai înalt nivel de pregătire.
A început reformele puțin mai târziu decât alte țări și mai are încă un drum lung de parcurs în domeniul justiției și, știți, noi numim toate acestea „fundamente de grup”. Pentru că este ca și cu o casă – dacă nu ai fundații solide, totul se prăbușește. La fel este și aici. Deci, fără îndoială, mai sunt multe de făcut. Dar da, cred în oamenii din această țară și în faptul că guvernul va continua să le îndeplinească așteptările.
În ceea ce privește celelalte țări ale UE, în timpul procesului de aderare, un indicator foarte important a fost reprezentat de dosarele penale împotriva persoanelor care dețineau funcții publice. Este acest aspect important și relevant și pentru Moldova?
- Cred că este important ca toată lumea să fie egală în fața justiției. Desigur.
- Dar în Moldova nu avem dosare penale care să aibă vreo legătură cu persoane publice.
- Cred că aveți câteva cazuri în curs.
- Care anume?
- Cazurile în curs, anchetele în curs chiar și cele abordate ieri.
- Guvernul promovează o reformă a justiției – cred că ați auzit de PACCO, un nou parchet. Cetățenii, societatea civilă și instituțiile vizate sunt foarte îngrijorați de această reformă. Cum vede UE reformele lansate în Moldova, care au consultare și transparență limitată în raport cu societatea?
Deci, dacă Moldova nu va reuși reintegrarea în 2 sau 3 ani, va fi posibilă o aderare în etape?
- Nu cred că aceasta este abordarea Guvernului Republicii Moldova. Cred că vor fi foarte hotărâți să aducă întreaga țară în UE. Și noi vom sprijini acest demers, desigur. Tocmai m-am întâlnit cu ministrul Reintegrării zilele trecute, care era, de asemenea, plin de hotărâre. Dar este nevoie și de sprijinul populației, așa cum am discutat.
- Da, dar vorbim despre 2 ani, în timp ce acesta este un conflict înghețat care durează de mai bine de 30 de ani. Credeți că este posibil să se rezolve problema în 2-3 ani?
- În primul rând, nu cred că vorbim despre 2 ani, deoarece există negocierile de aderare, apoi procesul de ratificare.
- Vorbim despre rezultatul final în 2030.
13.11.2025
Interviu cu ambasadorul UE în RM, Iwona Piorko
Aderarea la Uniunea Europeană (UE) nu înseamnă pierderea suveranității. Declarația a fost făcută de noua ambasadoare a UE în Republica Moldova, Iwona Piórko, într-un interviu pentru NewsMaker. Potrivit diplomatei, altfel nicio țară nu ar fi aderat.
Ambasadoarea a fost întrebată ce ar însemna aderarea la UE pentru suveranitatea Republicii Moldova, în contextul în care mai mulți cetățeni se tem că procesul ar putea duce la pierderea unei părți a acesteia. „În opinia dumneavoastră, ce aspecte ale suveranității Republicii Moldova ar putea fi de fapt păstrate — sau chiar consolidate — în urma aderării?”, a mai întrebat NM.
„Aceasta este o întrebare profundă și arată cât de aproape sunteți deja de UE, pentru că exact astfel de întrebări discutăm de ani de zile în interiorul Uniunii, în toate colțurile ei. Aderarea la UE nu înseamnă pierderea suveranității — altfel n-ar fi aderat nicio țară. Este vorba despre punerea în comun a suveranității, despre împărtășirea ei. Vocea voastră va conta mai mult, pentru că veți contribui la formarea politicilor UE”, a comunicat ambasadoarea.
Potrivit diplomatei, „suveranitatea energetică este extrem de valoroasă”, „la fel și cea economică — trăim într-o lume conectată, cu lanțuri valorice globale”. „Moldova va deveni parte robustă a acestor lanțuri. Suveranitatea economică va crește. Și cea politică — veți contribui la guvernarea unui spațiu mult mai mare decât țara voastră, o piață de 450 de milioane de oameni, respectată în toată lumea. Legislația noastră inspiră multe alte regiuni. Am lucrat patru ani în Singapore — în Asia de Sud-Est suntem sursă de inspirație în multe domenii”, a conchis noua ambasadoare.
În cadrul interviului au fost dicutate următoarele întrebări:
- Poate Moldova să semneze un acord de aderare la UE până în 2028?
- Cum să dovedești Chișinăului că nu va deveni „cal troian” în interiorul Uniunii Europene?
- Când va ajunge următoarea tranșă din Planul de creștere și ce se va întâmpla dacă Moldova nu reușește să stăpânească toate fondurile?
- Ce va însemna aderarea Moldovei la UE pentru Găgăuzia, Transnistria, minoritățile naționale și suveranitatea țării?
- Va continua UE să sprijine locuitorii de pe malul stâng al Nistrului și ce semnal va trimite ambasadorul la Tiraspol?
* * *
- Когда поступит следующий транш из Плана роста и что произойдет, если Молдова не сумеет освоить все средства?
- Что будет означать вступление Молдовы в ЕС для Гагаузии, Приднестровья, национальных меньшинств и суверенитета страны?
- Будет ли ЕС продолжать поддерживать жителей Левобережья Днестра, и какой сигнал посол направит Тирасполю?
- Может ли Молдова юридически отказаться от продажи сельскохозяйственных земель гражданам ЕС?
- На эти и другие темы главный редактор NewsMaker Стела Унтила побеседовала с новым послом Европейского союза в Республике Молдова Ивоной Пьорко.
Detalii:
27.10.2025
IPN/ Irina Boțu / (VIDEO)

Moldova oferă lecții de reziliență de la care UE poate învăța
Republica Moldova oferă lecții de reziliență de la care întreaga Uniune Europeană are de învățat, afirmă
noua ambasadoare a UE la Chișinău, Iwona Piórko. Într-un
interviu acordat Agenției IPN, diplomata a menționat că obiectivul principal al Uniunii Europene în Republica Moldova este sprijinirea deplină a parcursului de aderare și a reformelor care apropie țara de familia europeană. Iwona Piórko s-a mai referit la prioritățile mandatului său, progresele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană și la așteptările Bruxellesului pentru perioada următoare.
...Cu ce obiective începeți mandatul la Chișinău?
Obiectivul principal al Uniunii Europene aici, concomitent și mandatul meu, este, de fapt, și obiectivul care se regăsește în Constituția dumneavoastră: acela de a adera la Uniunea Europeană. Pentru mine și pentru echipa mea extraordinară de la Delegația UE este să ajutăm cât putem în acest parcurs. Evident cea mai bună cale este să sprijin toate reformele – politic, financiar – în orice mod putem să o facem.
Deci, tot ce ne stă în putință. Și pot să vă zic că și din aceste vizite pe care le-am avut în diferite raioane, deocamdată, cred că un element important al muncii mele va fi cu adevărat să încerc să unific comunitățile care au viziuni diferite. Eu sunt convinsă că întreaga țară se poate unifica în acest scop, pentru a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană și pentru a duce niște beneficii foarte tangibile pentru fiecare om, fiecare colț al țării.
Preluați mandatul într-un moment esențial pentru Republica Moldova, aflată în plin proces de aderare la Uniunea Europeană. Care este evaluarea UE privind stadiul actual al acestui parcurs?
Cu adevărat, am venit aici într-un moment foarte important pentru țară. Cu o lună înainte de alegerile parlamentare din Moldova, în cadrul cărora subiectul integrării europene a fost o temă foarte importantă. A fost foarte important să vedem votul cetățenilor. Cu adevărat încă o dată s-a confirmat un lucru pe care l-am urmărit pe parcursul mai multor ani – că oamenii din această țară cu adevărat doresc să fie parte din familia europeană.
Ați întrebat despre procesul de aderare. Cu adevărat acesta este un stadiu foarte important în care ne aflăm astăzi. Cunoașteți că Republica Moldova este țară candidată din 2022 și a început negocierile de aderare în iunie 2024. O lună în urmă ați completat o etapă foarte importantă, screeningul care sună foarte tehnic, dar de fapt el ține de revizuirea legislației naționale pentru a o aduce în conformitate cu standardele europene.
E o muncă enormă. O sută de mii de pagini, de legi, ale diferitor ministere. Doamna Cristina Gherasimov a făcut o muncă enormă, o muncă masivă cu o viteză record. Vă felicit pentru asta. Următoarea etapă ne așteaptă....
.... De curând, 56 de europarlamentari din 19 state membre ale blocului comunitar au transmis președintelui Consiliului UE, António Costa, o scrisoare comună, prin care solicită „deschiderea imediată” a negocierilor de aderare pe clustere cu Republica Moldova. Care este poziția dumneavoastră în acest sens?
Poziția mea este exact aceeași ca și poziția comunității europene. Sunt aici pentru a reprezenta Uniunea Europeană și am niște noutăți pentru voi. De curând, Consiliul Uniunii Europene de la Bruxelles – nivelul suprem unde se întrunesc statele membre – chiar dacă nu a avut extinderea pe ordinea de zi, a inclus în concluziile sale paragrafe dedicate Republicii Moldova.
O să reamintesc cele mai importante elemente din aceste paragrafe, pentru a răspunde la întrebarea dumneavoastră. Consiliul European, ceea ce înseamnă toate statele membre ale UE, au reafirmat sprijinul constant pentru Republica Moldova în parcursul de aderare și a salutat progresul semnificativ. Consiliul European încurajează Republica Moldova, Consiliul și Comisia, să continue munca de aderare în continuare pe abordarea bazată pe merite.
Clusterele care țin de aspectele fundamentale, anume reforma administrației publice, justiției vor fi primele deschise și ultimele închise. Însă aceste clustere vor fi deschise în momentul în care condițiile vor fi întrunite. Consiliul European ia notă de evaluarea Comisiei pe aspecte fundamentale, piața internă, relațiile externe – aceste clustere pot să fie deschise. Ceea ce înseamnă că Comisia Europeană a evaluat de curând că cel puțin trei clustere de negociere aspectele fundamentale, piața internă și relațiile externe sunt pregătite pentru a fi deschise.
Acum această decizie se află în mâinile statelor membre. Însă Consiliul European deja a dat o notă bună recomandării Comisiei Europene...