30.01.2026
A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: drepturile sociale ca fundament al democrațiilor reziliente și al justiției sociale
Prin adoptarea rezoluției bazate pe raportul lui Paul Galles (Luxemburg, PPE/CD), Adunarea a evidențiat „importanța primordială” a Cartei Sociale Europene revizuite, care, de 30 de ani, constituie „cel mai cuprinzător cadru juridic pentru protecția drepturilor economice și sociale ale omului în Europa”, apreciind totodată „contribuția remarcabilă” a Comitetului European al Drepturilor Sociale la acest sistem.
Adunarea a îndemnat statele membre să își reafirme angajamentul față de justiția socială prin asigurarea unei „implementări unite și hotărâte a Cartei”, avertizând că drepturile pe care aceasta le garantează se află sub „presiuni fără precedent”. De asemenea, a făcut apel la statele care nu au făcut-o încă să ratifice Carta revizuită și protocoalele-cheie, subliniind că procedura plângerilor colective reprezintă principalul canal instituțional prin care societatea civilă poate participa la sistemul Cartei și că ratificarea acesteia este „un semn de maturitate democratică”.
În final, Adunarea a solicitat parlamentelor naționale să joace un rol mai activ în punerea în aplicare a Cartei, încurajându-le să sporească nivelul de cunoaștere a drepturilor sociale în rândul parlamentarilor, să integreze Carta în activitatea legislativă și să supravegheze modul în care sunt urmate concluziile Comitetului European al Drepturilor Sociale. Totodată, s-a subliniat că autoritățile naționale, inclusiv parlamentele și instanțele judecătorești, au obligația de a lua „pe deplin în considerare constatările, concluziile, deciziile și interpretările” Comitetului atunci când aplică Carta.
* * *
28.01.2026
Mihai Popșoi prezintă la Strasbourg prioritățile președinției Moldovei: justiție pentru Ucraina și reziliență democratică
Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, a avut o întrevedere cu noua Președintă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Petra Bayr.
27.01.2026
„Două războaie sunt purtate împotriva democrației europene” – Maia Sandu
„Aceste războaie nu sunt separate. Ele se consolidează reciproc. Agresiunea militară a Rusiei și operațiunile sale hibride urmăresc același obiectiv: subminarea, controlul și divizarea Europei. Unul distruge orașe, celălalt erodează încrederea. Unul folosește rachete, celălalt bani, narațiuni și manipulare”, a subliniat ea.
Consiliul Europei – o „linie de apărare”Președinta a evidențiat că Consiliul Europei s-a născut din eșecul democrațiilor europene de a se apăra la timp, fiind construit nu doar pe idealurile drepturilor omului, democrației și statului de drept, ci și pe sisteme care trebuie să reziste presiunii, manipulării și abuzurilor.
Ea a arătat că „Consiliul Europei nu a fost niciodată conceput ca o zonă de confort, ci ca o «linie de apărare»”, subliniind că organizația a fost creată pentru momente ca acesta: „nu atunci când democrația este confortabilă, ci când este contestată”. Actuala președinție de șase luni a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei acționează având această responsabilitate în vedere, a declarat Maia Sandu.
„Dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri la Moldova”Referindu-se la războiul „brutal și devastator” împotriva Ucrainei, care vizează distrugerea orașelor, a infrastructurii energetice și a populației civile, Președinta a spus că acesta „cere nu doar solidaritatea noastră, ci și responsabilitatea noastră”. „În Moldova, știm că ne datorăm pacea rezistenței Ucrainei. Știm că, dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri la Moldova. Prin urmare, lupta Ucrainei este despre securitatea Moldovei, a regiunii și a Europei în ansamblu”, a adăugat ea.
Președinta a subliniat rolul esențial pe care Consiliul Europei îl are în asigurarea tragerii la răspundere pentru agresiunea Rusiei, prin diverse mecanisme.
Moldova, în prima linie a războiului hibrid al RusieiÎn războiul informațional împotriva democrațiilor, Maia Sandu a menționat că Republica Moldova rămâne în prima linie, confruntându-se cu ingerințe electorale majore, crize energetice, război informațional și operațiuni cibernetice menite să destabilizeze democrația moldovenească și să o orienteze spre influența Rusiei.
„Dintre toate formele prin care se poartă acest război hibrid, cea mai periculoasă pentru viitorul democrațiilor noastre este manipularea informațională amplificată de tehnologie, algoritmi opaci și inteligență artificială. Dacă nu este controlată, cei care dețin tehnologia vor controla tot mai mult modul în care oamenii gândesc”, a accentuat ea.
„Sunt mândră să spun că Moldova a rezistat acestui asalt de doi ani printr-un efort al întregii societăți”, a subliniat Președinta, remarcând totodată, cu regret, că Georgia și Armenia se confruntă cu provocări similare.
Din acest motiv, ea a evidențiat necesitatea unui instrument juridic clar și cuprinzător privind manipularea și ingerința informațională străină, care să abordeze ingerințele electorale, concentrarea și capturarea mass-mediei, criminalitatea organizată, criminalitatea cibernetică, corupția, utilizarea malignă a inteligenței artificiale și a altor tehnologii.
Alegerile – „cel mai vulnerabil punct de intrare pentru manipularea străină”Președinta a subliniat riscul grav de ingerință în alegeri: „Nu pot sublinia suficient importanța alegerilor. În democrații, ele reprezintă cel mai vulnerabil punct de intrare pentru manipularea străină și cel mai decisiv.”
Răspunzând întrebărilor membrilor APCE privind situația din regiunea transnistreană, Maia Sandu a declarat că autoritățile moldovenești sunt pe deplin angajate în soluționarea pașnică a conflictului și a evidențiat pașii făcuți recent pentru promovarea reintegrării economice, menționând că 70% din exporturile acestei regiuni sunt direcționate în prezent către țările UE. Ea a subliniat că prezența ilegală a trupelor ruse rămâne cel mai mare obstacol în calea realizării reintegrării depline, reafirmând determinarea Republicii Moldova de a depăși această provocare.
Discursul integral poate fi accesat aici.Maia Sandu la Strasbourg: „Astăzi, Europa se confruntă cu două războaie – unul care distruge orașe și altul care erodează democrațiile”* * *
26.01.2026
Expoziția „Ecouri ale lunii februarie 2022” - vernisată la Palatul Europei de la Strasbourg
Expoziția „Ecouri ale lunii februarie 2022”, organizată de Delegația Republicii Moldova în marja sesiunii de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), marchează impactul profund al evenimentelor declanșate în februarie 2022 asupra regiunii și Europei în ansamblu.
Expoziția este realizată cu ocazia Președinției Republicii Moldova și oferă un spațiu de reflecție asupra consecințelor războiului din Ucraina, solidarității europene și angajamentului comun pentru pace, democrație și respectarea drepturilor omului.
Vernisajul are loc marți, 27 ianuarie, la ora 13:00, în holul principal din fața Sălii Adunării, în prezența reprezentanților delegațiilor parlamentare, oficialilor Consiliului Europei și invitaților.
Prin această inițiativă, Republica Moldova își reafirmă rolul activ în promovarea valorilor Consiliului Europei și sprijinul ferm pentru ordinea internațională bazată pe dreptul internațional.
* * *
26.01.2026
Petra Bayr, aleasă președintă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
Președinta Bayr îi succede lui Theodoros Rousopoulos (Grecia, EPP/CD), care a deținut această funcție din ianuarie 2024. Ea este al 36-lea președinte al APCE și a treia cetățeană a Austriei care ocupă această funcție din 1949, după Peter Schieder (2002–2005) și Karl Czernetz (1975–1978). De asemenea, este a cincea femeie care deține acest mandat.
„Suntem uniți de viziunea unei Europe – și a unei lumi – fără război. Și suntem uniți de toate realizările noastre, de convențiile și convingerile noastre”, a declarat nou-aleasa președintă în discursul său inaugural, subliniind valoarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, „un instrument viu care influențează vieți reale”. „Consiliul Europei nu trebuie să rămână niciodată tăcut în fața nedreptății, într-un context în care realizările democratice sunt supuse unor presiuni tot mai mari și oriunde persoane sunt private de libertate exclusiv din cauza convingerilor lor”, a accentuat aceasta.
„O Europă în care femeile trăiesc libere de violență”
„Stau astăzi în fața dumneavoastră știind că sunt înconjurată de aliați în apărarea Convenției, în asigurarea implementării depline a hotărârilor Curții noastre și în promovarea noilor drepturi care apar”, a afirmat doamna Bayr.
„Stau aici pentru minoritățile lingvistice și culturale din statele noastre membre…, pentru toți cei care își apără drepturile…, pentru libertatea de exprimare fără cenzură sau teamă…, pentru acces egal la educație… și pentru o Europă în care femeile trăiesc libere de violență, sunt independente economic, reprezentate politic și pe deplin auzite”, a adăugat ea.
„Forța legii – nu legea celui puternic – trebuie să prevaleze”
Referindu-se la războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, aceasta a declarat că Consiliul Europei va continua să susțină ferm dreptul internațional, integritatea teritorială și soluționarea pașnică a conflictelor. „Acest război nu este doar un atac asupra suveranității unui stat. Este un atac asupra dreptului internațional, asupra ordinii europene a păcii și asupra însăși fundamentelor drepturilor omului. Forța legii – nu legea celui puternic – trebuie să prevaleze”, a subliniat ea.
Doamna Bayr a mai spus că dorește să apropie Consiliul Europei de cetățeni – în special de tineri – explicând nu doar ce este această organizație, ci și de ce contează. De asemenea, consideră că un Consiliu al Europei mai vizibil presupune o cooperare mai strânsă și mai strategică între toate organele sale: Adunarea Parlamentară, Comitetul Miniștrilor, Curtea, Secretarul General și toate instituțiile. „Împreună, putem consolida coerența, vizibilitatea și impactul politic”, a concluzionat ea.
https://pace.coe.int/en/pages/president
* * *
23.01.2026
Discursul va putea fi urmărit aici, începând cu ora 11.00. * * *
21.01.2026
Comitetul European al Drepturilor Sociale evidențiază lacune majore în protecția drepturilor muncii în Europa
„În ciuda unor semne de progres, comitetul este foarte îngrijorat de drumul lung care trebuie parcurs în multe state părți în ceea ce privește garantarea drepturilor esențiale legate de muncă, protejate de Carta Socială Europeană. Concluziile ECSR pentru 2025 arată clar că provocările semnificative și persistente includ orele excesive de muncă, garanțiile insuficiente pentru anumite tipuri de locuri de muncă (cele din economia platformelor sau gig; telemunca; locurile de muncă care necesită o atenție intensă sau performanțe ridicate) și inegalitatea persistentă de remunerare între genuri”, a subliniat Aoife Nolan, președinta Comitetului European al Drepturilor Sociale.
ECSR a constatat că în țările membre nu au fost adoptate măsuri pentru a încuraja sau consolida libertatea pozitivă de asociere a lucrătorilor în sectoarele menționate anterior, care tradițional înregistrează un nivel scăzut de sindicalizare.
Un spectru larg de țări examinate
Concluziile analizează aplicarea Cartei Sociale în acele țări care nu au acceptat procedura plângerilor colective, care permite depunerea de plângeri privind încălcarea drepturilor în fața comitetului de către partenerii sociali, ONG-uri internaționale și alții. Ele se concentrează pe dispoziții specifice referitoare la condiții de muncă echitabile, condiții de muncă sigure și sănătoase, remunerare corectă, dreptul de a se organiza și de a negocia colectiv, precum și oportunități egale pentru femei și bărbați în ocuparea forței de muncă.
Țările vizate sunt: Andorra, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Danemarca, Estonia, Georgia, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Republica Moldova, Muntenegru, Țările de Jos în ceea ce privește Curaçao, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Republica Slovacă, Turcia, Ucraina și Regatul Unit.
Probleme semnificative identificate
Comitetul a identificat probleme importante de neconformitate, în special:
- orele excesive de muncă – în mai multe țări, anumite sectoare permit încă timp de muncă săptămânal ce depășește 60 de ore, afectând sănătatea și siguranța lucrătorilor;
- protecție insuficientă pentru categorii vulnerabile de lucrători – multe țări nu au extins încă protecții adecvate privind sănătatea și securitatea la locul de muncă pentru categoriile vulnerabile (cum ar fi lucrătorii platformelor digitale, lucrătorii detașați și lucrătorii independenți, printre alții);
- diferența de remunerare între genuri și paritate – persistența inegalităților de remunerare și a inegalității în rolurile de decizie a fost observată în majoritatea țărilor examinate, cu puține progrese măsurabile în reducerea diferenței de remunerare între genuri sau în creșterea reprezentării femeilor în consiliile de administrație ale companiilor;
- bariere în calea negocierii colective eficiente – obstacolele structurale și legale continuă să împiedice acoperirea negocierilor colective și exercitarea dreptului la grevă în multe țări. Obstacole importante includ interdicțiile generale pentru funcționarii publici și, mai specific, pentru angajații poliției și penitenciarelor, controlul traficului aerian și personalul din domeniul sănătății;
- lipsa abordării riscurilor noi și emergente – s-a observat lipsa unor răspunsuri cuprinzătoare la riscurile psihosociale și cele legate de schimbările climatice la locul de muncă în multe țări, afectând în special lucrătorii vulnerabili care nu beneficiază de protecții legale suficiente, inclusiv pentru dreptul de deconectare.
ECSR încurajează țările semnatare să acționeze prompt în baza recomandărilor, să întărească protecțiile pentru toți lucrătorii și să promoveze egalitatea și drepturile colective ca fundament al justiției sociale și incluziunii în întreaga Europă.
Evaluările juridice subliniază rolul crucial al Cartei Sociale Europene ca garant al drepturilor sociale în Europa și rolul ECSR ca apărător al acestor drepturi.
Concluziile privind Republica Moldova (Rezumat RO)
* * *
15.01.2026
Inteligența artificială și riscul discriminării: Consiliul Europei lansează noi orientări și analize juridice
În 2024, atât Uniunea Europeană, cât și Consiliul Europei au adoptat instrumente juridice de referință: Actul UE privind inteligența artificială (Regulamentul 2024/1689) și Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept. Una dintre publicațiile prezentate în cadrul evenimentului analizează modul în care aceste instrumente juridice emergente contribuie la consolidarea protecției împotriva discriminării algoritmice în Europa și evaluează lacunele care continuă să afecteze aceste cadre juridice.
Sprijinirea actorilor de la nivel naționalA doua publicație se concentrează pe rolul-cheie pe care organismele pentru egalitate și alte structuri naționale pentru drepturile omului îl pot juca în identificarea și reducerea riscurilor generate de sistemele IA/ADM și în promovarea unei utilizări a acestora conforme cu drepturile fundamentale de către organizațiile din sectorul public. Orientările oferă recomandări și exemple pentru aplicarea noilor reglementări ale UE și ale Consiliului Europei și sunt destinate să sprijine și să consilieze actorii naționali din domeniile drepturilor omului, egalității și nediscriminării.
Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai Comisiei Europene, ai organismelor naționale pentru egalitate din Belgia, Portugalia și Finlanda, precum și cadre universitare.
Webinarul a fost organizat, iar publicațiile au fost elaborate în cadrul proiectului de asistență tehnică Uniunea Europeană – Consiliul Europei „Susținerea egalității și nediscriminării de către organismele pentru egalitate în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale (IA) în administrațiile publice – incluziune și combaterea discriminării”, în cooperare cu Centrul Interfederal pentru Egalitate de Șanse (Unia, Belgia), Ombudsmanul pentru Nediscriminare (Finlanda) și Comisia pentru Cetățenie și Egalitate de Gen (Portugalia).
Consiliul Europei derulează programe ample de cooperare pentru combaterea discriminării, discursului de ură și infracțiunilor motivate de ură, precum și pentru sprijinirea emancipării minorităților, gestionarea pozitivă a diversității și respectarea drepturilor omului, inclusiv în contextul utilizării tehnologiilor digitale, a sistemelor algoritmice și de inteligență artificială.
Detalii:
- “European policy guidelines on AI and algorithm-driven discrimination for equality bodies and other national human rights structures”„ / Orientări europene de politică privind IA și discriminarea determinată de algoritmi pentru organismele pentru egalitate și alte structuri naționale pentru drepturile omului” (ENG)
- “Legal protection against algorithmic discrimination in Europe: current frameworks and remaining gaps” / „Protecția juridică împotriva discriminării algoritmice în Europa: cadrele actuale și lacunele rămase” (ENG)
- Consiliul Europei, incluziunea și combaterea discriminării
- Convenția-cadru privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept (RO)
- Consiliul Europei și Inteligența Artificială: Dosar tematic (RO)
* * *
14.01.2026
* * *
09.01.2026
Postări
