Hackathon-ul „Democracy’s Firewall”

 Protecția democrației în era digitală

Dezinformarea nu mai este doar o problemă politică — este o epidemie digitală. De la știri false la deepfake-uri, manipularea online amenință să submineze încrederea, dialogul și instituțiile democratice. Consiliul Europei invită tinerii inovatori din întreaga Europă să accepte această provocare prin Hackathon-ul „Democracy’s Firewall”, organizat la Strasbourg.

Această inițiativă le oferă tinerilor oportunitatea de a crea instrumente, strategii și campanii pentru a combate dezinformarea și a proteja valorile democratice în mediul online.

Eveniment-fanion al Consiliului Europei: Hackathon pentru Democrație și reziliență democratică în era digitală

Pe 20 iunie 2025, Consiliul Europei a organizat în premieră, la Strasbourg, un eveniment de referință în cadrul Noului Pact Democratic pentru Europa, inițiativă lansată ca urmare a Declarației de la Reykjavik. Evenimentul a reunit echipe diverse din întreaga Europă, inclusiv din Republica Moldova, într-un hackathon intensiv dedicat contracarării dezinformării și revitalizării democrației în era digitală.

Programul a inclus dezbateri plenare, provocări în echipă, sesiuni de mentorat, activități sociale și prezentări de idei inovatoare. Participanții – activiști civici, lideri ai societății civile, dezvoltatori tehnologici, decidenți politici, diplomați, experți juridici, economiști, oameni de știință, artiști și tineri – au colaborat pentru a găsi soluții concrete care să sprijine democrația, libertatea de exprimare și statul de drept în fața amenințărilor contemporane precum dezinformarea, polarizarea politică și inegalitățile în creștere.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a deschis evenimentul și a participat activ la dezbateri, subliniind angajamentul ferm al organizației pentru apărarea democrației în Europa.

*    *    *

Dezinformarea și egalitatea de gen: un atac strategic asupra coeziunii democratice

Prima dezbatere a abordat una dintre cele mai presante provocări contemporane: legătura dintre dezinformare și egalitatea de gen.

Panelul a reunit intervenții valoroase din partea: Zita Gurmai, membră a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei; Jelle Postma, director executiv al organizației Justice for Prosperity; Maja Zaric, președinta Comitetului director pentru media și societatea informațională (CDMSI).

Concluzii esențiale:

• Dezinformarea, o armă împotriva democrației și a femeilor
  Participanții au evidențiat modul în care campaniile de dezinformare vizează din ce în ce mai mult femeile din viața publică, supunându-le abuzului online și atacurilor digitale. Aceste acțiuni subminează participarea democratică și descurajează implicarea politică a femeilor.

• Apel pentru o guvernanță digitală sensibilă la dimensiunea de gen
  S-a cerut adoptarea unui cadru clar de acțiune care să sprijine concret femeile aflate în funcții publice, precum și o guvernanță digitală care să țină cont de impactul disproporționat al dezinformării asupra acestora.

• Pericolul real nu vine de la utilizatorii naivi, ci de la arhitecții strategici ai manipulării
  Paneliștii au atras atenția asupra rețelelor ultra-conservatoare, oligarhilor și actorilor economici care exploatează narațiuni bazate pe frică – cum ar fi „declinul demografic” – pentru a diviza societățile și a slăbi democrația, inclusiv prin exportul acestor strategii în regiunile din Africa Subsahariană.

• Consiliul Europei – rol esențial în crearea standardelor, dar și în implementare
  Deși Consiliul Europei a jucat un rol activ în elaborarea standardelor împotriva dezinformării și discursului instigator la ură, acestea trebuie implementate ferm la nivel național. Normalizarea abuzului online nu poate fi acceptată.

• Este nevoie de mai mult decât alfabetizare media
  Dezinformarea nu trebuie tratată doar prin reacții la conținut, ci prin investigații privind actorii din spatele mesajelor. Este important cine comunică, nu doar ce se comunică.

• Democrația trebuie rebranduită
  Un mesaj puternic a fost acela că democrația trebuie comunicată mai bine: valorile ei trebuie exprimate într-un limbaj uman, clar și empatic – mai ales pentru generațiile tinere care navighează printr-un spațiu informațional fragmentat și agresiv.

Concluzie:

Democrația este fragilă, umană și complexă. Dacă mesajele care o susțin nu reușesc să ajungă la cetățeni, vina nu este a publicului, ci a celor care comunică. Este nevoie de eforturi mai curajoase și mai profunde pentru a proteja coeziunea democratică și pentru a susține egalitatea de gen în fața unui atac digital tot mai organizat.

*    *    *

Dezinformarea și alegerile: un test esențial pentru sănătatea democrației

Cea de-a doua dezbatere democratică, desfășurată la Strasbourg, a oferit o analiză profundă – și adesea alarmantă – asupra fragilității proceselor electorale într-o lume saturată de dezinformare. Participanții au subliniat că, pentru a proteja democrația, este nevoie de cetățeni bine informați și conștienți, mai ales în modul în care interacționează online.

Printre vorbitorii principali s-au numărat:

• Antoine Bernard, director pentru advocacy, Reporters Without Borders;

• Iva Nenadić, profesoară la Universitatea din Dubrovnik și coordonatoare științifică a Centrului pentru Pluralismul și Libertatea Mass-Mediei;

• Gobnait Ní Mhuimneacháin, membră a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei;

• George Papandreou, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, raportor general pentru democrație.

Concluzii esențiale:

• Un ecosistem informațional profund transformat
  Mass-media tradițională a pierdut din influență în fața platformelor digitale, care au devenit actori dominanți în difuzarea informației – dar fără standardele etice și jurnalistice care susțineau încrederea publică. Algoritmii privilegiază conținutul polarizant și senzațional, amplificând dezinformarea, slăbind încrederea în instituții și afectând coeziunea socială – mai ales în perioadele electorale.

• Accesul la informație corectă este un drept democratic fundamental
  Participanții au propus elaborarea unei noi convenții privind dreptul la informație, sub egida Consiliului Europei, precum și crearea unui mecanism multilateral pentru monitorizarea respectării acestui drept în statele membre.

• Presa liberă, sub asediu
  Jurnaliștii se confruntă cu hărțuire politică, procese abuzive (SLAPP) și presiuni financiare. Deși Consiliul Europei promovează măsuri anti-SLAPP, s-a cerut reglementare mai eficientă: nu mai multă reglementare, ci reglementare mai bună.

• Etica digitală nu poate fi opțională
  Standardele de respectare a drepturilor omului în mediul digital nu pot fi lăsate la voia companiilor tehnologice. Este necesară intervenția publică pentru a contracara modelele de afaceri dăunătoare, care pun în pericol democrația în favoarea profitului.

• Alfabetizarea media este necesară, dar insuficientă
  Dezinformarea se răspândește mai repede decât corectările. Soluțiile trebuie să includă transparență în algoritmi, standarde partajate și responsabilizarea actorilor care manipulează dezbaterea publică.

• Tinerii – între mobilizare și manipulare
  Tinerii joacă un rol activ în apărarea democrației, însă aceleași instrumente digitale care le oferă putere pot fi folosite și pentru manipulare. Este esențial să înțelegem cine influențează narațiunile și de ce unele comunități sunt mai vulnerabile decât altele.

• Consiliul Europei – un rol de lider în era digitală
  Participanții au cerut ca organizația să meargă dincolo de standarde și principii, inițiind convenții, coordonând statele membre și dezvoltând mecanisme de răspuns în timp real la transformările ecosistemului informațional. Este nevoie de o agendă pozitivă pentru democrație, care să sprijine încrederea, creativitatea și reziliența civică.

Concluzie:

Dacă nu mai împărtășim un spațiu informațional comun, poate democrația să funcționeze cu adevărat?
Răspunsul oferit de panel a fost clar: trebuie să reconstruim acest spațiu în mod conștient, transparent și colectiv. Numai astfel putem proteja esența alegerilor libere și corecte.

*     *     *

Cultura și Arta – Forțe Democratice în Lupta împotriva Dezinformării

În cadrul celei de-a treia dezbateri democratice, desfășurate la Strasbourg pe 20 iunie 2025, tema „Dezinformarea și Cultura” a reunit experți din domeniul artistic și cultural, care au analizat rolul esențial al culturii în consolidarea democrației și în combaterea dezinformării.

Printre vorbitori s-au numărat: Denise Bertchi, artistă și cercetătoare la Collegium Helveticum, ETH Zürich; Philippe Bischof, consultant strategic în politici culturale și fost director al Consiliului Elvețian pentru Arte Pro Helvetia (2017–iunie 2025); Inês Fialho-Brandão, șefă a departamentului de mediere culturală și digitală la Muzeul Calouste Gulbenkian din Lisabona.

Concluzii esențiale:

• Cultura ca spațiu de exercițiu democratic
  Arta stimulează reflecția critică, dialogul și empatia – elemente-cheie pentru pluralism. Spațiile culturale (muzee, galerii, teatre) devin locuri unde diferențele sunt explorate și acceptate, dezvoltând capacitatea de a „fi de acord că nu suntem de acord”.

• Libertatea expresiei artistice trebuie protejată
  Participanții au subliniat că arta trebuie să rămână independentă de instrumentalizarea politică. Cultura poate fi politică în sensul angajamentului civic, dar nu trebuie politizată. Puterea sa constă tocmai în libertatea de exprimare.

• Instituțiile culturale – spații sigure pentru adevăr și formare de competențe
  Exemple precum programul „Pinocchio în școli” din Portugalia au ilustrat modul în care muzeele și inițiativele locale pot promova gândirea critică, alfabetizarea media și selecția informației, mai ales în rândul tinerilor.

• „Contracte de rezonanță” – un nou model de parteneriat
  A fost propus un model de colaborare culturală bazat pe co-creare și dialog, în locul unei programări impuse de sus în jos. Rezonanța înseamnă ascultare autentică și schimb reciproc între stat și instituțiile culturale.

• Politicile culturale trebuie să fie transparente
  Puterea culturală este reală și uneori manipulată strategic. Participanții au cerut ca politicile culturale să fie publice, transparente și responsabile, amintind cazuri de utilizare abuzivă a diplomației culturale.

• Arta poate reda voci marginalizate și istorii uitate
  Prin exprimare artistică se pot recupera narațiuni excluse – despre colonialism, comunități vulnerabile sau amintiri colective ignorate.

• Cultura combate dezinformarea nu prin contra-narațiuni, ci prin context, complexitate și conexiune emoțională
  Arta atinge nu doar rațiunea, ci și emoțiile și identitatea – oferind o cale alternativă de a ajunge la cei atrași de dezinformare.

• Investiția în cultură este esențială
  De la proiecte integrate (școli care colaborează cu muzee locale) până la sprijinul constant pentru libertatea artistică și educația vizuală, cultura trebuie susținută ca pilon al democrației.

Concluzie:

Dacă democrația dorește să rămână rezilientă, cultura trebuie să fie în centru, nu la periferie. Ea este atât un scut, cât și un catalizator – un spațiu unde putem imagina, pune întrebări, ne aminti și reconecta.

*     *     *

Câștigătorii Hackathon-ului pentru democrație

Premiul I (3.000 €) a fost acordat echipei „The Fact-Checking Foxes” (Italia) pentru o soluție educațională inovatoare, bazată pe învățare prin joc, care încurajează gândirea critică în rândul adolescenților prin analiza afirmațiilor false din viața reală. Proiectul a fost remarcat pentru integrarea completă în sala de clasă, abordarea captivantă și lipsa dependenței de conținut generat de inteligență artificială.

Două mențiuni speciale au fost oferite:

• „Echobreaker” (Georgia) – o unealtă menită să spargă camerele de rezonanță, prin afișarea scorurilor de diversitate ideologică și recomandarea de surse media alternative;

• „Sunflower” (Italia) – o aplicație mobilă care transformă datele deschise în informații vizuale accesibile, cu funcționalități sociale și o interfață prietenoasă.

Concluziile Secretarului General

La încheierea evenimentului, Alain Berset a evidențiat trei idei-cheie:

1. Democrația este, în esență, o formă de inovație – o „hack”-uire originară a puterii în favoarea cetățenilor.

2. Dezinformarea și regresul democratic nu sunt inevitabile – o nouă generație este pregătită să le combată.

3. Acest hackathon a fost mai mult decât o competiție – a reprezentat o scânteie de speranță într-o lume marcată de îndoială și cinism.

Evenimentul a contribuit activ la consolidarea Noului Pact Democratic pentru Europa, oferind idei și propuneri concrete pentru întărirea rezilienței democratice și combaterea dezinformării. În paralel, un eveniment-satelit organizat la Centrul European pentru Tineret din Budapesta a implicat tineri din statele membre ale Consiliului Europei, care au dezvoltat propriile inițiative cu sprijinul experților.

DESPRE PROIECT

Cine poate aplica?

Acest hackathon se adresează:

• Persoanelor cu vârste între 18 și 30 de ani
• Dezvoltatorilor, designerilor, analiștilor de politici publice, activiștilor și creativilor
• Persoanelor pasionate de democrația digitală, tehnologia civică și libertatea de exprimare online
• Sunt încurajate să aplice echipe multidisciplinare de până la 5 membri. Indiferent dacă ești bun la programare, crearea de povești sau dezvoltarea de strategii, aceasta este șansa ta de a contribui la inovația civică digitală.

Cine poate participa

Participanții trebuie să se înscrie în echipe. Oricine are reședința într-un stat membru al Consiliului Europei, inclusiv Republica Moldova, este eligibil să participe. Echipele trebuie să fie multidisciplinare, iar participanții sunt încurajați să formeze grupuri care reflectă diversitatea de gen.

Echipele selectate vor fi invitate la Strasbourg pentru evenimentul final, toate costurile de transport și cazare fiind acoperite integral de Consiliul Europei.

Care este scopul?

Participanții vor dezvolta soluții pentru a contracara amenințările online la adresa democrației — inclusiv dezinformarea, discursul instigator la ură, prejudecățile algoritmice și excluderea digitală.

Echipa ta ar putea crea:

• Instrumente de verificare a faptelor bazate pe inteligență artificială
• Campanii interactive pentru alfabetizare digitală
• Platforme open-source pentru participare civică
• Modalități inovatoare de a stimula dezbateri online incluzive și informate

Obiectivul: realizarea unui prototip funcțional sau a unui concept care poate fi dezvoltat și replicat în întreaga Europă.

De ce Strasbourg?

Strasbourg este inima politică și simbolică a democrației europene — și sediul Consiliului Europei. Organizarea hackathon-ului aici plasează participanții în centrul unei mișcări continentale pentru drepturi, participare și spații digitale deschise.

Ce vei câștiga

• Un premiu de 3.000 € pentru cel mai bun proiect
• Mentorat din partea unor experți de top în domeniul democrației, drepturilor digitale și inovației
• O oportunitate de a-ți prezenta soluția în fața instituțiilor internaționale și a rețelelor civice
• O experiență semnificativă care poate transforma ideile tale în influență reală

Aceasta nu este doar o competiție — este o platformă de colaborare dedicată unui scop.

Date importante despre ediția din 2025

• Înscrieri: 15 aprilie – 28 mai
• Anunțarea echipelor selectate: 2 iunie
• Sesiuni online de pregătire: 5 – 16 iunie
• Hackathon la Strasbourg: 20 iunie
• Termen-limită pentru înscrieri: 28 mai 2025
• Perioada desfășurării hackathon-ului: 20 iunie 2025 

Înscrie-te acum pe democracysfirewall.com

Actualizează democrația. O idee pe rând.

Viitorul democrației este digital. Și este modelat de cei care au grijă să îl protejeze.

Dacă crezi în puterea societăților deschise, informate și incluzive — și vrei să creezi instrumentele pentru a le apăra — atunci acest hackathon este pentru tine.

Aplică astăzi și ajută la construirea Democracy’s Firewall!

Hackathon-ul „Firewall-ul Democrației”

Un hackathon este un eveniment în care participanții, de obicei programatori, designeri și alți profesioniști din diverse domenii, se adună pentru a lucra intens la dezvoltarea de soluții pentru probleme specifice, într-o perioadă scurtă de timp. În cazul „Democracy’s Firewall”, hackathon-ul este o competiție sau o colaborare între tineri din întreaga Europă, care sunt invitați să dezvolte soluții pentru a combate dezinformarea online și pentru a proteja valorile democratice în mediul digital.

„Firewall” (sau „perete de foc” în traducere literală) este un termen folosit în tehnologia informației, care descrie un sistem de securitate ce protejează o rețea de internet sau un sistem computerizat de atacuri externe. În acest caz, „Democracy’s Firewall” simbolizează un sistem de protecție a democrației în fața amenințărilor din mediul digital, precum dezinformarea, discursul instigator la ură și manipularea online.

Hackathon-ul are scopul de a aduna tinerii inovatori pentru a crea instrumente, aplicații, campanii și strategii care pot ajuta la combaterea acestor probleme și la promovarea unui internet liber și corect. Participanții vor lucra în echipe pentru a dezvolta soluții tehnologice care pot include platforme de verificare a faptelor, campanii de educație digitală și instrumente care să sprijine dezbaterile online deschise și informate.

Acesta nu este doar un eveniment de competiție, ci și o oportunitate de a învăța, de a colabora și de a influența modul în care democrația este protejată în lumea digitală.