BV : UE-RM - Evoluţia fluxurilor comerciale RM-UE după 2 ani de implementare a ZLSAC

DESCARCATI

Gumene V. Evoluţia fluxurilor comerciale RM-UE după 2 ani de implementare a ZLSAC. - Ch., 2017. - 30 p.

CUPRINS

I. Reflecții asupra exportului de bunuri a Republicii Moldova 

II. Exporturile Republicii Moldova de produse agroalimentare în UE

 III.Exporturile de produse agricole supuse scutirii anuale de taxe în cadrul contingentelor tarifare 

IV. Exporturile Republicii Moldova de produse non-agricole în UE 

V. Importurile Republicii Moldova de produse agroalimentare din UE VI. Importurile Republicii Moldova de produse non-agricole din UE 

Potrivit experților, în anul 2016, exporturile Republicii Moldova au înregistrat un trend ascendent, depășind cu 6.9% nivelul din anul 2014. În același timp, analiza comparativă pe regiuni a exporturilor denotă o evoluție mult mai stabilă a acestora în direcția Uniunii Europene comparativ cu alte destinații, astfel 7 din 10 din cele mai importante țări UE importatoare a produselor moldovenești înregistrează evoluții pozitive în comerțul cu Republica Moldova. Cel mai important partener comercial al țării rămâne a fi România cu o pondere de 25% în totalul exporturilor, urmată de Italia și Germania cu ponderi de 9,7% și respectiv 6,2%.

În topul produselor, care au beneficiat cel mai mult, ca urmare a implementării ZLSAC sunt produsele agroalimentare. Exportul acestora a înregistrat o majorare în termeni valorici de circa 25% în perioada de referință, iar în termeni cantitativi, circa 63% din exporturile de produse agroalimentare către UE au înregistrat creșteri.

Topul celor mai dinamice exporturi de produse agroalimentare este condus de cereale (grâu, porumb, orz, zahăr) unde poate fi urmărită o valorificare superioară a contingentelor alocate, dar și exportul de produse din categoria cerealelor procesate (alcool etilic). Evoluții pozitive a înregistrat și exportul de vin, al cărui contingent a fost anulat, dar și cel al mierii naturale – unul din puținele produse de origine animală admise deocamdată la export în UE. Din produsele agricole supuse contingentării și care sunt scutite de aplicarea prețurilor de intrare, au fost utilizate aproape în totalitate cotele pentru struguri și prune. Din păcate, contingentul pentru mere rămâne nevalorificat.

Exporturile de produse non-agricole către UE au înregistrat o evoluție mai stabilă comparativ cu alte destinații, deși în termeni valorici acestea au înregistrat o diminuare de 2,5% în perioada de referință. Totuși, exprimate în termeni cantitativi, acestea au înregistrat creșteri pentru 68% din exporturile non-agricole în țările Uniunii Europene. Topul categoriilor de produse non-agricole, cu cele mai mari diminuări la export în UE vin din zona industriei textile (îmbrăcăminte și încălțăminte), fapt datorat diminuării cererii față de acestea pe piața UE.

În pofida multiplelor temeri și speculații în ceea ce privește invazia mărfurilor agroalimentare din UE, datele statistice indică asupra unei evoluții contrare. Astfel că, importul de produse agroalimentare din UE a înregistrat un trend negativ în perioada analizată, iar în perioada de referință indică o scădere a acestora de 15%Atât structura cât și evoluția principalelor importuri non-agricole denotă necesitățile industriei naționale, în special, în executarea circuitelor electrice și industriei textile (fire izolate, sârmă din cupru, piese izolante, aparatură pentru racordare, țesături, articole din piele, etc.), dar și în contextul dezvoltării sectorului agricol (insecticide, tractoare, etc.).

În fine, implementarea DCFTA deja aduce anume rezultate pozitive, dar acestea pot fi durabile cu condiția ca să fie sporită competitivitatea produselor moldovenești, prin susținerea tehnică și informațională a producătorilor autohtoni.