31.01.2025
Deschiderea anului judiciar al Curții Europene a Drepturilor Omului
La Strasbourg a avut loc deschiderea oficială a anului judiciar al Curții Europene a Drepturilor Omului.
Cu acest prilej, a fost organizat un seminar cu tema: „Protejarea drepturilor omului într-o lume a inteligenței artificiale, a algoritmilor și a volumului masiv de date (Big Data)".
Discuțiile au vizat provocările și oportunitățile generate de noile tehnologii în domeniul protecției drepturilor fundamentale și au cuprins patru subiecte principale: Consiliul Europei/standarde europene privind inteligența artificială; Libertatea de exprimare în era inteligenței artificiale; Inteligența artificială și dreptul la un proces echitabil și Abordarea discriminării potențiale în inteligența artificială.
Evenimentul a continuat cu ceremonia solemnă de inaugurare a anului judiciar 2025, alocuțiunile de deschidere fiind rostite de Președintele Curții Europene, dl Marko Bošnjak, și Primul Președinte al Curții de Casație din Franța, dl Christophe Soulard.
Președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, doamna Domnica Manole, a participat la deschiderea oficială a anului judiciar al Curții Europene a Drepturilor Omului.
* * *
28.01.2025
Ziua Protecției Datelor 2025
Conferința a abordat provocările și oportunitățile de la intersecția dintre tehnologiile emergente și riscurile pentru confidențialitate, precum și dintre inovație și cadrele de reglementare. De asemenea, a fost o oportunitate de a discuta necesitatea protejării datelor personale în contextul noilor evoluții tehnologice din domeniul inteligenței artificiale și al neuroștiințelor.
Participanții au reflectat și au discutat despre mandatul în evoluție al protecției datelor, în special despre rolul său esențial ca mecanism de apărare a societății noastre democratice împotriva intruziunilor excesive în viața privată a cetățenilor, fie din partea actorilor publici, fie a celor privați.
„Convenția 108” a fost primul instrument internațional cu forță juridică obligatorie creat la nivel mondial pentru protejarea vieții private în era digitală. Până în prezent, 55 de state au ratificat tratatul, inclusiv cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, precum și Argentina, Cabo Verde, Mauritius, Mexic, Maroc, Senegal, Tunisia și Uruguay.
Un protocol de modernizare a „Convenției 108”, care ia în considerare noile provocări privind protecția datelor personale apărute din 1981 până în prezent, a fost deschis spre semnare în 2018. Acesta va intra în vigoare când 38 de semnatari îl vor ratifica.
* * *
27.01- 31.01.2025
Sesiunea de iarnă a APCE: criza umanitară din Gaza și necesitatea stabilirii unei noi ordine internaționale
La sesiune va participa și o delegație a Parlamentului Republicii Moldova. În delegația națională la APCE fac parte șeful acesteia, deputatul Ion Groza, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, și deputații Andrian Cheptonar și Natalia Davidovici, care sunt membri ai delegației.
Prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden, se va adresa parlamentarilor, iar ministrul afacerilor externe și comerțului exterior și președintele Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, Xavier Bettel, va adresa un discurs Adunării și va răspunde întrebărilor în contextul președinției Luxemburgului.
Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, se va adresa, de asemenea, Adunării, la fel ca și Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei.
Prezentarea unui raport privind multiperspectivitatea în educația memoriei și istoriei va fi urmată de o ceremonie de comemorare a celei de-a 80-a aniversări a eliberării lagărului de la Auschwitz-Birkenau.
Alte momente importante includ observarea alegerilor parlamentare din Georgia; imigrația ca una dintre soluțiile la îmbătrânirea demografică a Europei; riscurile pentru drepturile omului și statul de drept generate de mercenari și companiile militare private; reglementarea moderării conținutului pe rețelele sociale pentru a proteja libertatea de exprimare; și discriminarea bazată pe vârstă împotriva persoanelor bătrâne.
Adunarea va dezbate, de asemenea, proiectul unei convenții a Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat, cu o declarație a Rt Hon Lord Hermer KC, procuror general pentru Anglia și Țara Galilor și avocat general pentru Irlanda de Nord, precum și rapoarte privind femeile în economie: ocuparea forței de muncă, antreprenoriatul și bugetarea sensibilă la gen; „Covid îndelungat” și accesul la dreptul la sănătate; și evoluția procedurii de monitorizare a Adunării.
* * *
23-24.01.2025
Acordarea elevilor de mijloace pentru un viitor democratic
Importanța susținerii independenței tinerilor
În discursul principal, Elizabeth Milovidov, profesoară de drept, expertă în parenting digital și specialistă în protecția copiilor în mediul online, a subliniat importanța crucială a înzestrării elevilor de toate vârstele cu competențele și cunoștințele necesare pentru a naviga responsabil în lumea digitală. „Fiecare cetățean din Europa poate fi echipat pentru a proteja democrația, drepturile omului și incluziunea online, iar puterea transformatoare a educației trebuie folosită pentru a crea un viitor digital mai bun pentru toți,” a afirmat aceasta, evidențiind necesitatea urgentă de a integra educația pentru cetățenie digitală în curriculumurile din întreaga Europă.
Nevoia eforturilor naționale pentru avansarea Educației pentru Cetățenie Digitală
Conferința a inclus și prezentarea rezultatelor evaluării implementării Recomandării privind Educația pentru Cetățenie Digitală, evidențiind bunele practici din statele membre ale Consiliului Europei și conturând pașii următori pentru consolidarea ECD pe continent. Studiul a arătat că, deși există mai multe cadre europene și internaționale pentru promovarea ECD, integrarea acestor principii în politicile naționale rămâne limitată. Doar cinci state membre ale Consiliului Europei – Belgia, Franța, Islanda, Malta și Moldova – fac referire explicită la Recomandarea ECD în documentele lor de politică sau în curriculumuri. Totuși, multe alte țări au integrat teme conexe, precum competențele digitale, alfabetizarea media și siguranța online, prin strategii și planuri de acțiune naționale mai ample.
Strategii diverse pentru creșterea gradului de conștientizare asupra Educației pentru Cetățenie Digitală
Raportul subliniază diversitatea strategiilor utilizate de țări pentru a promova principiile Educației pentru Cetățenie Digitală. Aceste strategii includ integrarea formală în curricula educațională, ateliere non-formale și campanii pe rețelele sociale. Resursele prietenoase pentru copii s-au dovedit eficiente în reducerea lacunelor de înțelegere, în timp ce metodele inovatoare, precum învățarea prin jocuri, platformele interactive și videoclipurile, ajută la implicarea unui public divers, de la elevi la factori de decizie. Aceste eforturi asigură că ECD ajunge la actorii-cheie din diverse sectoare.
Abordări colaborative în elaborarea și implementarea politicilor
Studiul subliniază importanța abordărilor colaborative în proiectarea și implementarea politicilor ECD. Multe state membre recunosc valoarea implicării unui spectru larg de actori, inclusiv educatori, părinți și elevi, în procesul de creare a politicilor. Consilii multisectoriale, consultări publice și grupuri de lucru sunt utilizate frecvent pentru a încuraja incluziunea. Totuși, raportul evidențiază și provocările legate de asigurarea unei reprezentări echitabile și a unei participări semnificative, în special în faza de evaluare a inițiativelor ECD.
Educația pentru Cetățenie Digitală dincolo de granițe
Colaborarea internațională și între diferiți actori joacă un rol vital în promovarea Educației pentru Cetățenie Digitală. Platforme precum Rețeaua Promotorilor ECD facilitează schimbul de cunoștințe și bune practici, permițând țărilor să învețe unele de la altele. Aceste eforturi, inclusiv instituirea Anului European 2025, vor contribui la consolidarea cooperării internaționale în educația pentru cetățenie digitală în Europa și dincolo de aceasta, mobilizând actori publici, privați și din societatea civilă pentru a impulsiona transformarea digitală.
* * *
22.01.2025
Tinerii în era digitală: Adjuncții Miniștrilor discută provocările pentru democrație
Provocările influenței digitale
Era digitală a transformat radical modul în care tinerii participă la democrație. Accesul la știri și informații politice are loc acum prin platforme de streaming și rețele sociale. Politicienii folosesc aceste canale pentru a încuraja tinerii să se implice și să voteze, în timp ce interviurile politice sunt adesea realizate de influenceri.
Noile tehnologii, precum inteligența artificială (IA) și rețelele sociale, au un impact tot mai mare asupra tuturor secțiunilor societății, ridicând numeroase întrebări. Deși aceste instrumente ajută tinerii să exploreze, să învețe și să-și dezvolte conștiința politică, ele aduc și provocări semnificative. Acestea includ răspândirea discursurilor de ură, dezinformarea, cyberbullying-ul și interferențele externe în alegeri. Aceste tendințe reprezintă provocări majore pentru tinerii de astăzi și generațiile viitoare.
Problema influenței este, de asemenea, centrală în dezbaterea despre participarea tinerilor. În timp ce emoția și încrederea constituie fundațiile comunităților digitale, acest lucru ridică întrebări despre tehnicile de implicare și provocările politicii bazate pe emoții.
2025 – Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală
În acest context, Miniștrii Educației din cadrul Consiliului Europei au declarat anul 2025 drept Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală. Scopul este de a promova o mai bună înțelegere și o participare mai mare a tinerilor în viața democratică în era digitală.
Implicarea tinerilor: o prioritate pentru Consiliul Europei
Tinerii sunt cei care modelează societatea de astăzi și pe cea de mâine. Este esențial să le înțelegem codurile și canalele de comunicare pentru a promova valorile Consiliului Europei în rândul acestor cetățeni tineri. Președinția luxemburgheză a Comitetului Miniștrilor a făcut din participarea democratică a tinerilor la toate nivelurile – local, național și internațional – una dintre prioritățile sale, contribuind astfel la consolidarea statului de drept și a democrației.
* * *
21.01.2025
Conferința Anuală CORLEAP: Consolidarea Parteneriatului Estic prin Autoritățile Locale și Regionale
Agenda evenimentului a inclus o serie de intervenții de la lideri regionali și oficiali europeni, cum ar fi:
- Vasco ALVES CORDEIRO, Președintele Comitetului Regiunilor și Co-Președinte CORLEAP (mesaj video)
- Tetiana YEHOROVA-LUTSENKO, Președinta Consiliului Regional Harkov, Co-Președinte CORLEAP
- Aleksandra DULKIEWICZ, Primarul orașului Gdańsk și Președintele Grupului de Lucru CoR pentru Ucraina
- Władysław ORTYL, Președintele Regiunii Podkarpackie, Membru CoR și CORLEAP
În cadrul sesiunii dedicate perspectivelor pentru Parteneriatul Estic și CORLEAP, s-au discutat modalitățile de consolidare a dimensiunii locale și regionale în cadrul EaP. Printre vorbitori s-au numărat:
- Anna RADWAN-RÖHRENSCHEF, Subsecretar de Stat pentru Afaceri Externe, Republica Polonia
- Marta KOS, Comisar UE pentru Extindere (mesaj video)
- Oleksiy KULEBA, Viceprim-ministru pentru Restaurare, Ucraina (online)
- Tatiana BADAN, Președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care a adus în discuție rolul și contribuția Republicii Moldova în acest parteneriat.
De asemenea, s-a discutat planul pentru crearea unei Academii pentru Administrație Publică, destinată guvernelor locale și regionale din cadrul EaP, cu intervenții de la experți precum:
- Ewa OŚNIECKA-TAMECKA, Vice-Rector, Colegiul Europei, Campus Natolin
- Colombe DE MERCEY, Lider de echipă pentru coordonarea Parteneriatului Estic, Comisia Europeană – DG NEAR
Această întâlnire, ajunsă la a 13-a ediție, este esențială pentru definirea viitoarelor strategii și inițiative menite să întărească cooperarea și dezvoltarea regională în cadrul Parteneriatului Estic.
* * *
20.01.2025
75 de ani ai Convenției Europene a Drepturilor Omului
Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale (CEDO) marchează în acest an împlinirea a 75 de ani. Prima convenție a Consiliului Europei, aceasta reprezintă piatra de temelie a tuturor activităților sale. A fost adoptată la Roma în noiembrie 1950 și a intrat în vigoare în 1953. Ratificarea acesteia este o condiție prealabilă pentru aderarea la Organizație.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează implementarea Convenției în cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Persoanele fizice pot depune plângeri privind încălcarea drepturilor omului la Curtea de la Strasbourg, după ce au fost epuizate toate posibilitățile judiciare de soluționare în statul membru respectiv.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12 septembrie 1997.
Până la 31 decembrie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat 599 de hotărâri împotriva Republicii Moldova, în care au fost constatate 786 de încălcări ale drepturilor omului. În urma acestor hotărâri, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare totală de aproximativ 20 de milioane de euro.
În anul 2023, CEDO a pronunțat 24 de hotărâri în cauzele moldovenești, constatând 32 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Cele mai frecvente încălcări au vizat dreptul la un proces echitabil, protecția proprietății și tratamente inumane sau degradante.
La sfârșitul anului 2023, 1.150 de cereri împotriva Republicii Moldova erau pendinte la CEDO, situând țara pe locul 10 din 46 de state membre ale Consiliului Europei în ceea ce privește numărul de cereri depuse.
Exemple de impact al hotărârilor CEDO în Republica Moldova:
Protecția împotriva violenței domestice: Într-un caz în care o mamă și fiicele sale au fost victime ale violenței domestice, autoritățile nu au luat măsuri adecvate pentru a le proteja. CEDO a constatat că autoritățile nu au făcut suficient pentru a le proteja, ceea ce a determinat Republica Moldova să ia măsuri pentru a combate violența domestică.
Libertatea de întrunire: Organizația neguvernamentală Hyde Park a organizat o serie de proteste în Chișinău în 2005 și 2006, care au fost interzise de autorități pe motive nejustificate. CEDO a decis că aceste interdicții au încălcat dreptul la liberă întrunire, ceea ce a condus la reforme pentru protejarea acestui drept în Moldova.
Libertatea religioasă: Biserica Mitropolitană a Basarabiei a fost refuzată înregistrarea ca organizație religioasă de către autoritățile moldovene, împiedicându-i pe membri să-și practice religia. CEDO a hotărât că acest refuz a fost disproporționat, determinând Republica Moldova să facă reforme semnificative pentru a proteja libertatea religioasă.
Aceste exemple evidențiază modul în care hotărârile CEDO au contribuit la îmbunătățirea protecției drepturilor fundamentale în Republica Moldova.
Află aici cum a influențat Convenția Republica Moldova.
https://www.coe.int/en/web/impact-convention-human-rights/republic-of-moldova
* * *
15.01.2025
Premiul Václav Havel pentru Drepturile Omului 2025: apel pentru nominalizări
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), în parteneriat cu Biblioteca Václav Havel și Fundația Charta 77, a lansat un apel pentru nominalizări pentru ediția 2025 a Premiului Václav Havel pentru Drepturile Omului.
Premiul, creat în 2013, are ca scop recompensarea acțiunilor remarcabile ale societății civile în apărarea drepturilor omului în Europa și dincolo de granițele acesteia. Candidații ar trebui să fi făcut o diferență semnificativă în situația drepturilor omului pentru un anumit grup, să fi jucat un rol esențial în dezvăluirea încălcărilor sistemice pe scară largă sau să fi mobilizat cu succes opinia publică sau comunitatea internațională pentru o anumită cauză.
Termenul limită pentru depunerea nominalizărilor pentru ediția 2025 a Premiului este 30 aprilie 2025.
Nominalizările trebuie trimise Adunării Parlamentare prin e-mail la următoarea adresă: hrprize.pace@coe.int, folosind formularul disponibil pe pagina web a Premiului. Acestea trebuie să fie semnate de cel puțin cinci sponsori și să fie depuse în limba engleză sau franceză.
Premiul, care va fi acordat în octombrie 2025 la Strasbourg, constă într-o sumă de 60.000 €, un trofeu și o diplomă.
De la crearea sa, Premiul a fost acordat Maríei Corina Machado (Venezuela), lui Osman Kavala (Turcia), lui Vladimir Kara-Murza (Federația Rusă), Mariei Kalesnikava (Belarus), lui Loujain Alhathloul (Arabia Saudită), în comun lui Ilham Tohti (China) și Inițiativei Tineretului pentru Drepturile Omului (Balcani), lui Oyub Titiev (Federația Rusă), lui Murat Arslan (Turcia), Nadiei Murad (Irak), Ludmillei Alexeeva (Federația Rusă), lui Anar Mammadli (Azerbaidjan) și lui Ales Bialiatski (Belarus).
Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați:
APCE: Isild Heurtin, tel. +33 3 90 21 41 00, isild.heurtin@coe.int
APCE: Isild Heurtin, tel. +33 3 90 21 41 00, isild.heurtin@coe.int
Biblioteca Václav Havel: Sabina Tancevova, +420 605 089 599, sabina.tancevova@vaclavhavel.cz
Fundația Charta 77: Gabriela Švagrová, tel. +420 224 214 452, gabriela.svagrova@bariery.cz
* * *
14.01.2025
Lansarea publicației „Când afișele vorbesc – Ilustrând misiunea Consiliului Europei”
Anul 2024 a marcat atât aniversarea a 75 de ani de la înființarea Consiliului Europei, fondat de zece state membre, inclusiv Luxemburg, cât și aniversarea a 70 de ani de la Convenția Culturală Europeană din 1954.
„De la primele zile ale noului organism internațional, cultura și diversele sale manifestări au fost din ce în ce mai recunoscute ca instrumente indispensabile pentru consolidarea păcii în Europa. Privind înapoi la afișe ca un instrument de comunicare simplu, dar puternic, a fost o modalitate eficientă de a revizui etapele importante din istoria organizației și de a sublinia activitățile sale esențiale. Selecția de afișe ale Consiliului Europei incluse în această publicație poate părea arbitrară, dar alegerea a doar aproximativ 100 de afișe dintr-un total de peste o mie care ilustrează 75 de ani de activitate nu a fost o sarcină ușoară”, a declarat Ambasadorul Patrick Engelberg, Reprezentant Permanent al Luxemburgului la Consiliul Europei.
Scopul Convenției Culturale Europene este de a promova înțelegerea reciprocă între popoarele Europei, de a încuraja respectul față de diversitatea lor culturală și de a evidenția contribuțiile naționale la patrimoniul cultural comun al Europei.
„Sperăm ca această selecție particulară de afișe să reflecte preambulul Convenției, care celebrează patrimoniul comun al statelor membre. Prin această Convenție, patruzeci și șase de țări sunt unite de idealuri și principii comune, legate mai presus de toate de diversitatea lor culturală și istoria unică, precum și de dialogul intercultural. Astăzi, în ochii publicului larg, afișele continuă să picteze un tablou al evenimentelor din trecut, servind drept surse istorice pentru a stabili ce s-a întâmplat și ce i-a inspirat pe cei care au venit înaintea noastră. Răsfoind arhivele, curându-l și organizând expoziția, precum și producerea acestei publicații subliniază angajamentul nostru neclintit față de această organizație vibrantă, care, la 75 de ani, rămâne extrem de activă în promovarea principiilor fundamentale ale drepturilor omului, statului de drept și democrației.”
* * *
12.01.2025
53 de ani de la adoptarea Imnului European
În ultimele decenii, Consiliul Europei și-a extins gama de versiuni muzicale, de la versiunea orchestrală originală, la interpretări în stiluri precum Roma, big band, rock, jazz, techno, trance și chiar Hip-Hop. Descoperiți întreaga gamă de versiuni muzicale ale Imnului European aici.
* * *
09.01.2025
Declarație
Statele membre ar trebui să impună standarde pentru combaterea dezinformării online, protejând în același timp drepturile omului pentru toți
„În centrul acestei controverse se află o tensiune fundamentală: cum să limităm răspândirea discursului nociv, protejând în același timp libertatea de exprimare și drepturile omului pentru toți. Această provocare nu este nouă, dar a devenit mai urgentă în vremurile actuale, când discursul nociv se poate răspândi mai repede decât cel corect, iar algoritmii care modelează conținutul amplifică adesea cele mai polarizante mesaje. Uneori, acest discurs nociv provine de la actori statali sau de la personalități apropiate acestora, crescând riscurile pentru democrație.
Este important să subliniem că combaterea falsurilor și prevenirea răspândirii mesajelor pline de ură sau violente nu este cenzură. Este un angajament de protejare a drepturilor omului.
Așa cum reflectă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectarea demnității individuale este fundamentul unei societăți democratice și pluraliste. Prin urmare, statele pot limita sau preveni discursul care răspândește sau susține ura bazată pe intoleranță, atâta timp cât interferențele sunt proporționale cu scopul legitim. Prevenirea discursului nociv este, de asemenea, consacrată în Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, care interzice „orice susținere a urii naționale, rasiale sau religioase care constituie incitare la discriminare, ostilitate sau violență”.
Pe această bază, statele au adoptat norme internaționale privind drepturile omului pentru a ghida autoritățile și companiile private în echilibrarea libertății de exprimare cu obligația de a proteja împotriva răului. Aceste standarde legale subliniază că măsurile de combatere a dezinformării trebuie să îndeplinească criteriile de legalitate, necesitate și proporționalitate. Ele cer, de asemenea, transparență, responsabilitate și un angajament de respectare a drepturilor omului.
Îndemn statele membre ale Consiliului Europei să-și dubleze eforturile și să demonstreze o conducere principială în aplicarea acestor standarde legale, asigurându-se că intermediarii de internet diminuează riscurile sistemice ale dezinformării și ale discursului necontrolat. Aceasta include cerința de transparență mai mare în practicile de moderare a conținutului, inclusiv în utilizarea sistemelor algoritmice. În același timp, măsurile statale trebuie să rămână ancorate în normele internaționale privind drepturile omului pentru a preveni excesele care ar putea sufoca exprimarea legitimă. De fapt, transparența și responsabilitatea sunt antidoturile atât pentru dezinformare, cât și pentru excese.
Obiectivul este protejarea drepturilor omului pentru toți, găsind un echilibru care să susțină libertatea de exprimare în cadrul limitelor sale bine stabilite. Pe măsură ce dezbaterile despre moderarea conținutului continuă, actorii statali, platformele și societatea civilă ar trebui să colaboreze sincer pentru a susține drepturile omului și principiile democratice.”
Pagina Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei
* * *
08.01.2025
40 de ani de promovare a autonomiei locale în Europa
Carta Europeană a Autonomiei Locale (CEAL) marchează cea de-a 40-a aniversare în 2025. Aceasta a fost deschisă pentru semnare în octombrie 1985 și a intrat în vigoare trei ani mai târziu. De atunci, a fost ratificată de toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.
Afirmând rolul primar al comunităților locale în exercitarea democrației, Carta a jucat un rol cheie în transformarea Europei în cea mai descentralizată regiune a lumii. Congresul Autorităților Locale și Regionale monitorizează aplicarea cartei în toate cele 46 de state membre.
Republica Moldova a ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale (CEAL) în 1997, demonstrând angajamentul său față de principiile democrației locale și ale autonomiei autorităților publice locale. De la aderarea sa la Consiliul Europei în 1995, Republica Moldova a făcut pași importanți în consolidarea administrației publice locale și în promovarea descentralizării.
În conformitate cu CEAL, Republica Moldova a adoptat legislație pentru a garanta drepturile autorităților locale și a implementat reforme menite să sporească autonomia financiară și administrativă a unităților administrativ-teritoriale. Procesul de descentralizare a fost susținut de diverse inițiative și proiecte, în colaborare cu partenerii internaționali, inclusiv Consiliul Europei.
Un aspect esențial al aplicării cartei în Republica Moldova a fost promovarea participării cetățenilor la procesul decizional local. Autoritățile locale au fost încurajate să își dezvolte capacitatea de a furniza servicii publice eficiente și de a investi în dezvoltarea comunităților. Cu toate acestea, provocări rămân, în special în ceea ce privește consolidarea capacităților financiare ale autorităților locale și reducerea disparităților dintre regiuni.
Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei monitorizează periodic implementarea Cartei în Republica Moldova, oferind recomandări pentru îmbunătățirea guvernanței locale și pentru întărirea autonomiei locale.
Carta europeană a autonomiei localeColecţii_CoE: L.9. Democraţie locală şi regională
CoE: E-publicații: Rolul și responsabilitățile primarilor
t.ly/TYzKO (XX.01.25)
Postări
