GAȘIȚOI Violeta, EȘANU Andrei. Evaluarea cadrului legal și a mecanismelor de protecție pentru femeile cu dizabilități psihosociale și intelectuale care sunt victime ale violenței împotriva femeilor și ale violenței domestice în Republica Moldova: Studiu / Violeta Gașițoi, Andrei Eșanu, Marsha Scott. - Strasbourg: Consiliul Europei, mai 2026. - 56 p. - URL: https://rm.coe.int/ro-study-women-with-psychosocial-and-intellectual-approved/48802c4d23 (accesat: 09.07.2026)
Aceste preocupări sunt evidențiate în studiul recent publicat “Evaluarea cadrului legal și a mecanismelor de protecție pentru femeile cu dizabilități psihosociale și intelectuale care sunt victime ale violenței împotriva femeilor și ale violenței domestice în Republica Moldova”, realizat în cadrul proiectului Consiliului Europei “Sprijin în implementarea Convenției de la Istanbul în Republica Moldova – Faza II”.
Studiul constată că, deși legislația națională garantează protecția împotriva violenței, aceasta nu răspunde în mod consecvent nevoilor specifice ale femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale. Accesul la justiție și la serviciile de sprijin rămâne limitat din cauza adaptării insuficiente a serviciilor, a barierelor de comunicare și a celor de atitudine, a datelor insuficiente și a lipsei programelor de formare specializată. Aceste deficiențe contribuie la subraportarea și subidentificarea cazurilor.
Femeile cu dizabilități psihosociale și intelectuale nu au nevoie de protecție specială pentru că sunt diferite, ci pentru că barierele existente le împiedică să beneficieze în mod egal de drepturile pe care le au deja. Obligația statului nu este doar să prevină violența, ci să se asigure că fiecare femeie, indiferent de dizabilitate, poate accesa protecția, justiția și sprijinul de care are nevoie”, spune una dintre autorii studiului, Violeta Gașițoi.
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului confirmă faptul că garanțiile formale nu sunt suficiente și că protecția efectivă necesită răspunsuri adaptate vulnerabilităților victimelor. Autorii studiului concluzionează că aceste lacune pot fi remediate prin aplicarea consecventă a legislației existente și a standardelor internaționale, fără a fi necesară adoptarea unor noi acte legislative, pentru a asigura un sistem mai accesibil, mai incluziv și centrat pe victime.
Instituții naționale-cheie, inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, Centrul de Justiție Familială, Consiliul pentru Egalitate și Oficiul Avocatului Poporului, au contribuit la elaborarea studiului, care a fost prezentat autorităților, cu participarea a 24 de reprezentanți, atât în format fizic, cât și online.
CUPRINS:
ABREVIERI 6
REZUMAT EXECUTIV 7
INTRODUCERE 9
CAPITOLUL 1. Înțelegerea violenței împotriva femeilor în contextul dizabilității psihosociale și
intelectuale 13
CAPITOLUL 2. Standarde internaționale aplicabile în domeniul drepturilor femeilor cu dizabilități
psihosociale și intelectuale 16
2.1. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva
femeilor și a violenței domestice 16
2.2. Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități 17
2.3 Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind drepturile femeilor cu
dizabilități psihosociale și intelectuale 18
Recomandări 21
CAPITOLUL 3. Cadrul național pentru protecția femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale 23
3.1 Reglementări și aplicarea normelor legale privind protecția femeilor cu dizabilități
psihosociale și intelectuale 23
3.2 Practica și percepția profesioniștilor 25
3.3 Recomandări 27
CAPITOLUL 4. Cooperare intersectorială 29
4.1 Funcționalitatea echipelor multidisciplinare 29
4.2 Colaborarea între instituții 29
4.3 Adaptarea procedurilor la nevoile femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale 30
4.4 Obstacole în implementarea mecanismelor de referire și protecție 30
4.5 Colectarea și monitorizarea datelor 31
4.6 Personal și resurse disponibile 32
4.7 Implicarea victimelor în procesul EMD 32
4.8 Asistența socială și rolul asistenților sociali 33
4.9 Rolul sectorului medical în protejarea femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale
care sunt victime ale violenței 34
4.10 Provocări sistemice și nevoi urgente 36
4.11 Rolul persoanei de sprijin în colaborarea intersectorială 36
Concluzii 36
Recomandări 37
CAPITOLUL 5. Accesul la justiție 39
5.1 Analiza cauzelor – dosare judiciare, plângeri penale și administrative 39
Recomandări 42
5.2. Evaluarea capacității decizionale și evaluarea credibilității victimelor cu dizabilități
psihosociale și intelectuale în procesul judiciar 44
5.3 Asistența psihologică și juridică acordată femeilor cu dizabilități psihosociale și
intelectuale care sunt victime ale violenței în cadrul procesului judiciar 47
5.4 Raportarea cazurilor de violență și accesul la asistență juridică adecvată 47
Recomandări 49
Concluzii 52
Referințe 53
Postări
