Faceți căutări pe acest blog

Noutăți CoE-RM - Iulie- septembrie 2023

29.09.2023

Educația - pe prim plan: Lansarea noii Strategii de Educație a Consiliului Europei

  1. Renovarea misiunii democratice și civice a educației;
  2.  consolidarea responsabilității sociale și a capacitatății de răspuns a educației;
  3.  avansarea educației printr-o transformare digitală bazată pe drepturile omului - aceștia sunt cei 3 piloni ai noii strategii a Consiliului Europei pentru educație pentru perioada 2024-2030, lansată la cea de-a 26-a Conferință a Miniștrilor Educației care s-a desfasurat la Strasbourg.

Conferința a adunat miniștri de educație și oficiali de înaltă rang din 43 de state membre ale Consiliului Europei, care au lansat noua Strategie de Educație a Consiliului Europei pentru 2030 și au adoptat  5 rezoluții care reafirmă rolul crucial al educației în promovarea democrației, drepturilor omului și statului de drept; recunosc necesitatea unei acțiuni hotărâte pentru a aborda provocările globale; întăresc mecanismele de implementare a educației ale Consiliului Europei și se concentrează asupra viitorului democratic pentru toți elevii.

"Noua strategie oferă un program ambițios, care acordă prioritate bunăstării elevilor, pentru ca aceștia să devină cetățeni încrezători și angajați în democrațiile noastre, liniștiți în fața problemelor complexe și a comunităților diverse și să se simtă în largul lor cu tehnologiile digitale care oferă noi oportunități de învățare, dar ale căror pericole - cum ar fi dezinformarea, manipularea și discursurile de ură - pot fi identificate, interpretate și respinse", a explicat Secretarul General.

Principalele acțiuni ale strategiei
vizează 
  • promovarea flexibilității în proiectarea programelor și cursurilor, 
  • autonomia elevilor,
  •  dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, precum și 
  • guvernarea democratică și participativă a sistemelor educaționale și a instituțiilor de învățământ. Pentru ca elevii să-și dezvolte pe termen lung bunăstarea și să aibă succes academic, este esențial să se simtă susținuți și incluși într-un mediu prietenos.
Anda Čakša, Ministrul Educației și Științei al Letoniei, țara care deține în prezent Președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, în discursul său principal, a încercat să situeze educația în contexte mai largi - locul educației în era digitalizării, în eforturile pentru atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă nr. 4 al ONU, care se concentrează pe oferirea de oportunități de educație de calitate, incluzive și echitabile pentru toți, precum și educația în timpurile de război.

"Războiul nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei a afectat mai mult de 90% dintre copiii de vârstă școlară ai Ucrainei și a perturbat peisajul educațional european în ansamblu", a declarat ea.
Pentru a aborda tensiunile existente și cele care apar, "este nevoie de un instrument obligatoriu la nivel european mai puternic pentru a garanta rolul unic al educației în dezvoltarea culturii democrației", a spus dna Ministru. "De aceea, încurajez în mod ferm lansarea unui Spațiu European pentru Educație Civică în vederea unei noi convenții-cadru a Consiliului Europei pentru promovarea educației pentru democrație în școli, instituții de învățământ superior și comunități, și pentru a furniza un cadru de cooperare între statele membre angajate în valorile democratice."

Dezvoltarea unei noi convenții-cadru pentru crearea unui "Spațiu European pentru Educație Civică" este una dintre propunerile discutate la conferința Consiliului Europei.

Alte propuneri discutate au inclus o trusă pilot pentru asigurarea drepturilor la educație în situații de urgență și lansarea Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală în 2025.

Conferința are ca scop ajutarea la implementarea concluziilor Summitului al 4-lea al Șefilor de Stat și de Guvern, a Strategiei Consiliului Europei pentru 2030, a Cadrului Strategic al Secretarului General și a Agendei ONU 2030 pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă."


Republica Moldova, alături de celelalte state membre, a reafirmat susținerea noii Strategii educaționale 2030 a Consiliului Europei și ale acțiunilor care le include documentul, precum pregătirea Convenției-cadru privind spațiul european pentru educația pentru cetățenie, demararea unei noi faze de pilotare a unui set de instrumente pentru asigurarea drepturilor la educație în situații de urgență, lansarea Anului european al educației pentru cetățenie digitală în 2025, începerea lucrărilor la un instrument privind utilizarea sistemelor de inteligență artificială în sistemele de învățământ etc.


*    *    *

28-29.09.2023

Conferința Europeană a Președinților de Parlament a avut loc la Dublin

"Membrii ai Parlamentului din întreaga Europă se confruntă cu o serie de presiuni concomitente: crize neașteptate, provocări noi și în evoluție, o schimbare a așteptărilor publicului. Politicienii trebuie să reacționeze apărând spațiul în care democrația reprezentativă își desfășoară activitatea: Parlamentele noastre", a subliniat Secretarul General Marija Pejčinović Burić la deschiderea Conferinței Europene a Președinților Parlamentelor de la Dublin.

Evenimentul, un important summit parlamentar european, are loc la fiecare doi ani sub egida APCE și este găzduit alternativ la Strasbourg și în capitala unui stat membru al Consiliului Europei. La ediția curentă și-au anunțat participarea peste 60 de președinți și vicepreședinți de parlament din 46 de țări membre ale Consiliului Europei, peste 400 de delegați din țările cu statut de partener sau observator și șefi ai mai multor adunări parlamentare.

"Niciodată democrația, drepturile omului și statul de drept nu au fost atât de adânc înrădăcinate în societățile europene. Și totuși, niciodată aceste valori nu au fost atât de contestate la nivelul continentului în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. Parlamentele și Președinții lor au avut un rol central în ceea ce s-a construit", a concluzionat Marija Pejčinović Burić.

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, aflat la Dublin pentru a participa la Conferința Europeană a Președinților de Parlament, a avut întrevederi cu omologii săi din diferite țări, cu care a discutat despre parcursul european al țării noastre.


*    *     *

26.09.2023

Daniela Cujbă, Ambasador, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei, aleasă în funcția de al doilea Vicepreședinte al Comitetului Părților la Convenția de la Istanbul

În cadrul ședinței extraordinare din 26 septembrie 2023, Comitetul Părților la Convenția Consiliului Europei privind Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și a Violenței Domestice (Convenția de la Istanbul) și-a ales noul Birou, compus din: Tanja Gonggrijp, Ambasador și Reprezentant Permanent al Olandei la Consiliul Europei, aleasă în funcția de Președinte; Gilberto Jerónimo, Ambasador și Reprezentant Permanent al Portugaliei la Consiliul Europei, aleasă în funcția de prim Vicepreședinte; Daniela Cujbă, Ambasador și Reprezentant Permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei, aleasă în funcția de al doilea Vicepreședinte.

Mandatul acestor membri a început la 26 septembrie 2023, și se va încheia la 31 ianuarie 2024.

Această alegere reprezintă un moment de mândrie pentru Republica Moldova și confirmă angajamentul său continuu în ceea ce privește protecția drepturilor femeilor și combaterea violenței de gen la nivel internațional. Daniela Cujbă, în calitate de al doilea Vicepreședinte al Comitetului Părților la Convenția de la Istanbul, va avea oportunitatea de a contribui la promovarea acestor valori fundamentale în cadrul Consiliului Europei.

Republica Moldova își reiterează angajamentul ferm de a sprijini măsurile de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, și de a lucra alături de comunitatea internațională pentru realizarea acestor obiective nobile.

La 1 octombrie 2023, Convenția Consiliului Europei privind Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și a Violenței Domestice (Convenția de la Istanbul) a intrat în vigoare în ceea ce privește Uniunea Europeană, care a devenit a 38-a parte la Convenție. Eforturile Consiliului Europei de a crește numărul de părți subliniază determinarea de a eradica violenta de gen pe continentul european.


*     *     *

20-22.09.2023

Secretar de Stat la Ministerul Culturii al Republicii Moldova, a participat la Forumul European al Patrimoniului Cultural din Polonia

Cel de-al 12-lea Forum consultativ anual privind Rutele Culturale ale Consiliului Europei, s-a desfășurat în perioada 20-22 septembrie la Łódź, Polonia, cu tema "Rutele Culturale: dimensiunile sociale și creative ale patrimoniului cultural într-un context postindustrial". Această reuniune semnificativă, organizată de Consiliul Europei, a reunit experți și oficiali din 40 de state membre și reprezentanți ale clor 47 de Rute Culturale certificate.

Forumul a abordat rolul central al patrimoniului cultural în promovarea societăților pașnice și democratice, cu precădere în contextele postindustriale. Acesta a căutat să stabilească legături între conservarea patrimoniului și provocările actuale, precum conflictele, dezastrele naturale și schimbările climatice.

Secretarul General adjunct al Consiliului Europei, Bjørn Berge, a subliniat relevanța orașului Łódź pentru tema Forumului din acest an, datorită transformării sale postindustriale de succes după declinul industriei textile și eforturile reușite de a păstra și promova patrimoniul său industrial și art nouveau renumit. "Acest Forum a fost o oportunitate de a împărtăși, discuta și învăța din exemplele bune ale modului în care patrimoniul cultural poate depăși o gamă largă de provocări actuale și poate prospera în secolul al XXI-lea - și poate servi drept punct de atracție pentru creativitatea și identitatea europeană", a declarat Berge.

Programul Forumului a inclus un Dialog de Înalt Nivel, cu participarea Secretarul General adjunct al Consiliului Europei și a reprezentanților din patru state membre ale EPA: Polonia, Lituania, Republica Cehă și Republica Moldova. În cadrul evenimentului de trei zile, a fost difuzat și un mesaj video al Ministrului Culturii din Ucraina, Rostyslav Karandieiev, cu privire la tema recuperării și reconstrucției postconflict și postdezastre.

Pe parcursul a trei zile, participanții din statele membre ale Consiliului Europei, academicieni și profesioniști din domeniul patrimoniului cultural au prezentat dovezi cu privire la modul în care standardele, politicile și inițiativele Consiliului Europei, precum programul Rutele Culturale, contribuie la evoluția dinamică a conservării și promovării patrimoniului cultural european. Evenimentul a subliniat utilizarea platformelor digitale și a incluziunii pentru a da viață patrimoniului prin implicarea cetățenilor și a comunităților locale.

Un participant notabil în cadrul acestui Forum a fost domnul Andrei Chistol, Secretar de Stat la Ministerul Culturii al Republicii Moldova, subliniind astfel angajamentul Moldovei în discuțiile privind relevanța patrimoniului cultural în societatea contemporană.

Dl Chistol a menționat importanța pentru Republica Molodva a participării la Acordul parțial extins privind traseele culturale al Consiliului Europei (APE), care va asigura promovarea și integrarea patrimoniului cultural în circuitul turistic european, cunoașterea și conștientizarea importanței patrimoniului comun al Europei și dezvoltarea conexiunilor culturale și a dialogului în Europa, precum și cu alte țări și regiuni. Integararea în circuitul european, participarea la traseele culturale existente, inițierea unor noi itinerare culturale, va contribui la sensibilizarea cu privire la patrimoniu, educație, crearea de rețele, turismul transfrontalier de calitate și durabil și alte activități conexe.

Participarea Moldovei la acest Forum prestigios a evidențiat angajamentul țării în conservarea și promovarea patrimoniului cultural în contextul european și a contribuit la conturarea viitorului conservării patrimoniului pe întreg continentul.


*     *     *

21.09.2023

Violența îndreptată împotriva femeilor: GREVIO publică raportul anual

Grupul de Experți al Consiliului Europei care se ocupă de combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (cunoscut sub numele de GREVIO) tocmai a lansat raportul său anual. Acest raport ne arată ce lucruri importante au făcut acești experți în 2022.

Iată câteva dintre cele mai semnificative realizări:

Au publicat nu mai puțin de nouă rapoarte de evaluare pentru țări diferite. Asta înseamnă că au analizat cum stau aceste țări la capitolul violență împotriva femeilor și violență domestică și au spus ce pot face mai bine.

Trei țări noi (Republica Moldova, Ucraina și Regatul Unit) au ratificat Conventia Consiliului Europei numita "Convenția de la Istanbul", care are scopul de a preveni si a combate violența împotriva femeilor. Acest lucru este foarte important și reprezintă cel mai mare număr de ratificari din 2018 încoace.

GREVIO a creat un nou chestionar de evaluare cu titlul "Încredere prin furnizarea de suport, protecție și justiție". Acest chestionar le va ajuta să înțeleagă mai bine cum pot ajuta victimele violenței.

GREVIO a lucrat foarte bine cu un alt grup numit "Comitetul Părților". Împreună, au adoptat "Declarația Dublin", care se concentrează pe prevenirea violenței domestice, a violenței de gen și a violenței bazate pe gen. 38 de miniștri au semnat această declarație.

În acest raport, există și o secțiune specială despre violul și violența sexuală. Aceasta este o problemă serioasă, iar raportul ne spune cum legea și politica se schimbă pentru a proteja mai bine femeile și pentru a-i aduce în fața justiției pe cei care comit astfel de crime.

În concluzie, GREVIO a realizat o actititate importantă pentru a combate violența împotriva femeilor și violența domestică. Este un raport important care ne arată ce se întâmplă și cum putem face lumea un loc mai sigur pentru femei.


*    *    *

13.09.2023

CPT  îndeamnă Moldova să rezolve problema ierarhiilor neoficiale din închisori și a violenței între deținuți

Într-un nou raport, Comitetul Consiliului Europei pentru Prevenirea Torturii (CPT) solicită autorităților moldovene să ia măsuri hotărâte, fără întârziere, pentru a aborda fenomenul ierarhiei informale a deținuților și violența și intimidarea între deținuți în întregul sistem penitenciar, pe care nu au reușit să-l soluționeze de-a lungul anilor. 

Raportul conține constatările unei vizite efectuate în Republica Moldova în decembrie 2022 pentru a reexamina tratamentul și condițiile de detenție ale persoanelor aflate în închisoare.

Raportul subliniază că fenomenul ierarhiei informale a deținuților și violența și intimidarea rezultată rămân în mare măsură nesoluționate, iar închisorile în general nu reușesc să asigure un mediu sigur pentru persoanele incarcerate. Încă o dată, un număr mare de persoane aflate în închisoare au descris delegației CPT atmosfera generală de intimidare și violență creată de liderii informali din închisoare și cercurile lor apropiate.

Situația persoanelor considerate "umilite" sau "intangibile", adică cele aflate în "casta" cea mai joasă a ierarhiei informale a deținuților, rămâne o problemă gravă. CPT consideră că aceasta ar putea fi considerată o încălcare continuă a Articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În plus, delegația a observat o distribuție semnificativ de neuniformă a deținuților în instituțiile vizitate, o situație strâns legată de fenomenul ierarhiei informale a deținuților; anumiți deținuți privilegiați locuiau în camere spațioase sau chiar în apartamente mici compuse din mai multe camere, cu echipament abundent. CPT recomandă ca deținuții să fie distribuiți corect în celule și dormitoare și să li se ofere cel puțin 4 metri pătrați de spațiu de locuit per persoană.

Raportul a fost făcut public în conformitate cu procedura automată de publicare introdusă de autoritățile moldovene.

Raportul CPT privind vizita ad-hoc in Republica Moldova, la 5-12 decembrie 2022

*    *     *

11.09.2023

Miniștrii Justiției ai statelor membre și observatoare ale Consiliului Europei s-au întâlnit la Riga pentru a susține justiția în cazul Ucrainei


Miniștrii Justiției ai statelor membre și observatoare ale Consiliului Europei au adoptat o declarație care conturează o serie de principii ("Principiile de la Riga") pentru a obține responsabilitatea cuprinzătoare pentru agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și pentru a oferi compensații tuturor victimelor războiului, inclusiv prin funcționarea concentrată și eficientă a Registrului Daunelor cauzate de agresiune.

Aceste principii subliniază faptul că Registrul Daunelor pentru Ucraina ar trebui să aibă o abordare centrată pe victimă pentru a furniza remedii în special pentru cei mai vulnerabili, cum ar fi femeile și copiii. De asemenea, se subliniază importanța furnizării de asistență autorităților naționale pentru a facilita coordonarea eforturilor interne de susținere a funcționării Registrului și de consultare semnificativă a societății civile și a organizațiilor neguvernamentale, inclusiv a apărătorilor drepturilor omului, precum și a victimelor și a organizațiilor pentru drepturile victimelor.

Miniștrii au reamintit importanța Registrului Daunelor ca prim pas pentru a se asigura că Rusia va plăti pentru daunele cauzate în Ucraina prin războiul său ilegal. Registrul, inclusiv platforma sa digitală cu toate datele despre cereri și dovezi înregistrate, este destinat să constituie primul element al unui viitor mecanism internațional de compensare. Acest lucru va ajuta la asigurarea reparării complete și eficiente pentru Ucraina și victime prin intermediul unui instrument internațional separat care va fi stabilit în cooperare cu Ucraina.

"Toate acuzațiile privind crimele, inclusiv crime de război, crime împotriva umanității și genocidul comise de forțele rusești în Ucraina, trebuie investigate pe deplin și, dacă este cazul, să fie judecate la nivel național și internațional, astfel încât cei responsabili să fie trași la răspundere pentru acțiunile lor. Justiția trebuie să fie servită pentru toate victimele și cu scopul de a descuraja crimele de război viitoare. În acest sens, susținem eforturile de investigație și strângere de dovezi efectuate de autoritățile ucrainene, alte autorități naționale și Procurorul Curții Penale Internaționale", au mentionat miniștrii în declarația lor.

În acest sens, au subliniat importanța mandatelor de arestare emise de procurorul CPI în legătură cu presupusele crime de război, deportare ilegală și transfer de copii din sau către zonele temporar controlate sau ocupate din Ucraina. Au condamnat în cei mai puternici termeni plasarea forțată sub custodie sau adopția de către cetățenii ruși și încălcările demnității și drepturilor acestora. De asemenea, au cerut tuturor părților interesate relevante, inclusiv organizațiilor internaționale care își continuă activitatea în Federația Rusă și Belarus, să participe activ la identificarea locațiilor actuale ale copiilor ucraineni deportați și transferați ilegal și să ofere asistență pentru întoarcerea în siguranță a acestora.

Consiliul Europei va continua să susțină implementarea eficientă a Planului de Acțiune pentru Ucraina intitulat "Reziliență, Recuperare și Reconstrucție pentru perioada 2023-2026".

Ministrul Justiției al Republicii Moldova, dl Veronica Mihailov-Moraru, a participat la Conferința informală a miniștrilor de justiție din statele membre ale Consiliului Europei – „În calea spre justiție pentru Ucraina: promovând responsabilitatea, susținerea rezilienței sistemului de justiție a acesteia și reunirea copiilor cu familiile lor”, care a avut loc la data de 11 septembrie 2023, la Riga, Letonia.

În cadrul conferinței, dl Veronica Mihailov-Moraru a avut o intervenție la sesiunea a II-a – „Susținerea rezilienței sistemului judiciar din Ucraina în timpul războiului și în perioada de după război, inclusiv investigarea crimelor de război comise de Rusia”. Veronica Mihailov-Moraru a afirmat că războiul din Ucraina nu este doar o provocare de securitate națională sau regională, ci și globală, care determină asumarea unui angajament internațional și un răspuns ferm. „Principiile fundamentale ale comunității internaționale au fost încălcate din februarie 2022, iar actele de război nu trebuie să submineze încrederea în instituțiile internaționale și în eficiența acestora. Obiectivul nostru comun este de a restabili statul de drept internațional în Ucraina și de a descuraja pentru viitor astfel de încălcări ce afectează profund statul de drept și drepturile omului”, a subliniat dna Ministru.

De asemenea, Veronica Mihailov-Moraru a menționat că Republica Moldova susține instituirea unor mecanisme speciale pentru investigarea și condamnarea crimelor de agresiune pe împotriva Ucrainei. „Suntem deschiși să cooperăm în ceea ce privește asigurarea răspunderii celor care se fac responsabili de crimele de război. Cetățenii moldoveni și Guvernul Republicii Moldova sunt în continuare dedicați susținerii cetățenilor ucraineni refugiați în țara noastră și vor susține Ucraina până la victorie”, a punctat ministrul Justiției.


*    *    *

06.09.2023

Primul Standard Internațional privind Democrația Deliberativă a fost adoptat de Consiliul Europei!

Recomandarea CM/Rec(2023)6 a Comitetului Miniștrilor către Statele membre privind Democrația Deliberativă, adoptată la 6 septembrie 2023, a devenit primul standard internațional în acest domeniu.

Recomandarea contribuie la punerea în aplicare a Principiilor de la Reykjavik pentru Democrație, în care Statele membre s-au angajat să "permită și să încurajeze activ PARTICIPAREA DEMOCRATICĂ la nivel național, regional și local prin alegeri libere și corecte. În funcție de situație, pot fi încurajate forme de democrație participativă, inclusiv democrația deliberativă".

Participarea cetățenilor este la baza unei democrații autentice. În ultimii ani, scăderea încrederii în instituțiile democrate a atras atenția asupra unor noi modalități de implicare a cetățenilor. Democrația deliberativă nu își propune să înlocuiască democrația tradițională, ci să o îmbunătățească și să o informeze prin implicarea activă a cetățenilor în luarea deciziilor în diferite domenii politice. Unele State membre au explorat deja și au implementat cu succes practici deliberative inovatoare, cum ar fi adunările cetățenilor, juriile cetățenilor și întâlnirile în sălile de consiliu, atât la nivel local, cât și național.

Pentru Statele membre care aleg să desfășoare sau să promoveze acest tip de participare cetățenească, Recomandarea CM/Rec(2023)6 furnizează principii în conformitate cu care orice proces deliberativ ar trebui să se desfășoare. Aceste principii acoperă aspecte precum disponibilitatea unui cadru legal, claritatea mandatului și a designului, reprezentarea echitabilă și responsabilitatea. Prin respectarea acestor principii, Statele membre pot să asigure integritatea și eficacitatea unor astfel de inițiative și să se asigure că procesele deliberative pot completa democrația reprezentativă.

Recomandarea a fost dezvoltată de către Comitetul European pentru Democrație și Guvernare (CDDG) și se bazează pe constatările Raportului privind Democrația Deliberativă, de asemenea elaborat de CDDG.


*     *     *

05-08.09.2023

Vizita delegației Comisiei de la Veneția in Republica Moldova

O delegație a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), condusă de președinta de onoare a acesteia, Hanna Suchocka, s-a aflat la Chișinău, în contextul pregătirii opiniei Comisiei privind proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative.

Delegația Comisiei de la Veneția s-a intalnit cu membrii Comisiei juridice, numiri și imunități. De asemenea, a avut loc o întrevedere cu Președinta țării, Maia Sandu. Oficialii au avut de asemenea  discuții cu reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Centrului Național Anticorupție și ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu conducerea Procuraturii Generale, a Procuraturii Anticorupție și a Autorității Naționale de Integritate.

Ulterior, Opinia Comisiei de la Veneția față de proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative va fi examinată și adoptată în cadrul sesiunii plenare a Comisiei.

Proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative este o inițiativă legislativă a Președintei țării, Maia Sandu. Documentul are scopul de a consolida eforturile de combatere a corupției și de a asigura un proces de examinare rapidă și calitativă a dosarelor complexe de corupție. Acesta reglementează organizarea și activitatea judecătoriei specializate pe cauze de corupție și a colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău.


*     *     *

08.09.2023

Noua conducere a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău- șef al Oficiului, Falk Lange și șef adjunct, Marius Ciprian Toth

Falk Lange
are o experiență vastă, de peste 25 de ani, în domeniul relațiilor internaționale, lucrând pentru organizații internaționale pe subiecte ce țin de politica externă și de securitate, promovarea democrației, drepturile omului, statul de drept și buna guvernare, precum și sprijinirea tranziției și reformelor. Are competențe excelente și experiență în comunicare, negocieri și reprezentare a intereselor la nivel politic și de conducere în Europa și în regiunile învecinate.

Falk este un lider de echipă cu experiență în medii multiculturale, ocupând funcții de manager și coordonator. A lucrat în cadrul OSCE în Letonia, Haga și Viena, în calitate de observator al alegerilor în Republica Moldova și Grecia, a lucrat pentru țările din Spațiul Economic European (SEE) în cadrul programelor internaționale și de gestionare a granturilor în cadrul țărilor SEE și Norvegiei. Recent a sprijinit Georgia în aspirațiile sale euro-atlantice prin consiliere și consolidare a capacităților.


Marius Ciprian Toth
are, de asemenea, o expertiză profesională temeinică în domeniul relațiilor internaționale și afaceri europene, inclusiv în managementul fondurilor europene. A lucrat peste 20 de ani în funcții de condure și de top management la Delegația Comisiei Europene la București, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Afacerilor Externe din România. De asemenea, este formator certificat în Afaceri Europene și Fonduri Structurale și a susținut peste 50 de sesiuni de formare pe diferite subiecte legate de aceste domenii.

Marius Ciprian Toth este diplomat de carieră. În perioada 2019 – 2023 a fost detașat la Ambasada României în Republica Moldova, ca ministru plenipotențiar și adjunct al șefului misiunii. El deține un doctorat în Științe ale Comunicării și a fost profesor invitat la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrație Publică din București.

Detalii


*    *     *

03.09.2023

Secretarul General al Consiliului Europei: Convenția privind drepturile omului "nu a fost niciodată mai importantă"


Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a marcat cea de-a 70-a aniversare a Convenției Europene a Drepturilor Omului cu un apel către guverne de a sustne sistemul CEDO și  valorile sale.

"Evenimentele oribile din ultimele 18 luni arată ce se poate întâmpla atunci când statele își întorc spatele acestor valori și cât de repede pot fi desfăcute realizările ultimelor 70 de ani.

"Acum, mai mult decât în oricare moment din istoria Convenției, poporul Europei are nevoie ca națiunile noastre să se unească în spatele sistemului Convenției și a valorilor sale - așa cum liderii europeni au promis să facă la Summitul de la Reykjavik din luna mai a acestui an - în beneficiul nostru tuturor și a generațiilor viitoare", a declarat ea.


*     *     *

01.09.2023

Zilele Patrimoniului European 2023 pun în lumină "Patrimoniul Viu": tradițiile culturale și abilitățile

Cu tema "Patrimoniul Viu" (Living Heritage) în centrul atenției, Zilele Patrimoniului European din 2023 ne invită să celebrăm diversitatea și vitalitatea tradițiilor culturale din Europa. Evenimentele vor avea loc în 48 de țări participante, oferind zeci de mii de oportunități de a descoperi bogăția și semnificația acestor moșteniri culturale.

De la 1999, Consiliul Europei și Comisia Europeană au fost gazdele Zilelor Patrimoniului European, manifestări care celebrează patrimoniul cultural european în toată splendoarea și diversitatea sa, promovând în același timp dialogul, incluziunea și colaborarea transfrontalieră.

Mii de monumente și locuri remarcabile, adesea inaccesibile publicului pe tot parcursul anului, își vor deschide ușile pentru vizitatori până în noiembrie. Evenimente culturale, expoziții, spectacole artistice, ateliere interactive despre meșteșugurile tradiționale, conferințe și tururi ghidate pentru toate vârstele și background-urile, toate sub umbrela temei "Patrimoniul Viu", vor sublinia relevanța și contribuția continuă a tradițiilor culturale și a abilităților la societatea noastră.

"Zilele Patrimoniului European servesc tradițional drept un memento al valorii și importanței patrimoniului cultural comun, atât în aspectele sale tangibile, cât și în cele intangibile ale identității noastre", a declarat Secretarul General Marija Pejčinović Burić. "Prin îmbrățișarea patrimoniului nostru viu și divers, întărim sentimentul nostru de unitate și îmbogățim înțelegerea colectivă a bogatei tapiserii culturale europene. Acest focus al anului ne oferă un sentiment de continuitate, cu o varietate de abilități, meserii și profesii care ne permit să păstrăm o mărturie de păstrat pentru generațiile viitoare."


Mai mult:

*     *     *

24.08.2023

Publicarea primului profil de politica culturala a Moldovei

Pentru prima dată, a fost publicat un scurt profil al politicii culturale pentru Moldova pe site-ul Compendium.  Compilarea profilului a fost efectuata de Veaceslav Reabcinschii,


Câteva aspecte importante ale dezvoltărilor în politica culturală din Moldova:

În februarie 2023, parlamentul moldovean a aprobat un program de activități intitulat "Moldova Prosperă, Sigură, Europeană". Conform acestuia, nivelul general al culturii în societate și dezvoltarea personală a cetățenilor ar trebui să fie îmbunătățite, patrimoniul material ar trebui protejat, iar tradițiile culturale și diversitatea culturală ar trebui promovate.

În 2022, a fost implementat un "Voucher Cultural" destinat tinerilor, având ca scop îmbunătățirea integrării tinerilor în viața culturală a țării.

Compendium: Moldova: scurt profil al politicii culturale

Informatii suplimenare:



*    *    *

12.08.2023

Abilități verzi pentru tineret: către o lume durabilă 

Cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului (12 august), Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a facut o Declaratie in care a mentionat:

"Amintindu-ne de Declarația Reykjavík a Consiliului Europei privind necesitatea protejării mediului nostru, îndemn statele membre ale noastre să asigure tinerilor fiecare oportunitate de a-și exercita drepturile omului și de a trăi o viață în demnitate prin crearea de noi locuri de muncă verzi, investirea în industrii durabile și oferirea de oportunități de formare și educație pentru a participa la economia verde.

Schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea sunt provocări interconectate cu drepturile omului, democrația și statul de drept. O tranziție verde către o lume ecologică și prietenoasă cu clima este imperativă și trebuie să fie dreaptă. Este timpul să reevaluăm programele educaționale și cadrul de formare, astfel încât tinerii să poată acționa ca agenți ai schimbării pozitive, contribuind la trecerea societăților către dezvoltarea durabilă."

Si Congresul Consiliului Europei a solicitat educarea și pregătirea tinerilor începând de la o vârstă fragedă, atât pentru a-și adapta propriul comportament, cât și pentru a orienta mai bine politicile publice locale privind protecția mediului și schimbările climatice.

Purtătorul de cuvânt al Vicepresedintelui Congresului pentru Tineret, Veronique Bertholle (Franța, SOC/G/PD), și purtătorul de cuvânt al Congresului pentru Mediu și Schimbări Climatice, Cemal Bas (Türkiye, EPP/CCE), au salutat împreună tema din acest an a Zilei Internaționale a Tineretului, "Abilități verzi pentru tineret", subliniind rolul important al tinerilor în contribuția la protecția mediului în toate domeniile societății și transformarea ecologică profundă a societăților moderne. "Abilitățile verzi vor fi instrumentale în a permite tinerilor să contribuie la modelarea comunităților și societăților locale mai verzi", au evidențiat ei.

Prin promovarea propriilor sale texte, cum ar fi raportul și recomandarea privind o lectura verde a Cartei Europene a Autonomiei Locale sau Ghidul privind Drepturile Omului în Domeniul Mediului, Congresul va continua să transmită astfel de mesaje. De asemenea, a adus o contribuție semnificativă la conștientizarea tinerilor cu privire la problemele de mediu prin broșura sa privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă pentru copii, intitulată "Cum să faci orașul tău un loc mai bun".


02.08.2023

ZIUA EUROPEANĂ DE COMEMORARE A HOLOCAUSTULUI ÎMPOTRIVA ROMILOR

Holocaustul Uitat, așa mai este numit Holocaustului împotriva romilor. În noaptea de 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, cei 2,897 de membri de etnie romă rămași în viață - femei, bătrâni și copii din așa-numitul "lagăr al țiganilor" au fost exterminați în camerele de gazare. Supraviețuitori romi în lagărele de concentrare de la Auschwitz nu au existat.

Cu ocazia Zilei de comemorare a Holocaustului impotriva romilor, oficialii Consiliului Europei au solicitat tuturor statelor să-și amintească sutele de mii de vieți de romi pierdute în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și să se asigure că istoria romilor este păstrată vie pentru a modela Europa în care trăim astăzi și în anii ce vor veni.

Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatović, a declarat:

"În mai multe state membre ale Consiliului Europei, mulți romi încă nu au acces la servicii de bază, cum ar fi asistența medicală, locuințe adecvate și educație. Aceste disparități au fost evidențiate în timpurile recente, inclusiv în contextul războiului din Ucraina și al pandemiei COVID-19.

Recunoașterea istoriei romilor trebuie să servească drept fundament pentru ca statele membre să dezvolte politici și să le pună în aplicare adecvat, având ca obiectiv depășirea antigipsismului, a excluderii sociale, segregării și marginalizării romilor. Statele membre au la dispoziție diferite instrumente pentru a se asigura că memoria celor pierduți este păstrată și se traduce în măsuri concrete de protecție a drepturilor omului ale romilor.

Unul dintre aceste instrumente este predarea istoriei pentru a preveni repetarea încălcărilor drepturilor omului. În plus, investițiile în memorializare, inclusiv prin construirea de monumente și situri memorial dedicate victimelor Holocaustului romilor, înființarea comisiilor de adevăr și reconciliere, sprijinirea activiștilor romi în procesele de justiție tranzitorie și recunoașterea antigipsismului ca formă specifică de rasism îndreptat împotriva romilor.

Comemorarea de pe 2 august trebuie să servească ca un îndemn pentru autoritățile statelor să acționeze cu hotărâre în acest sens și să construiască o narativă comună a respectului pentru patrimoniul nostru comun și diversitatea culturală pentru generațiile prezente și viitoare."

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a mentionat ca:

"Consiliul Europei se angajează să asigure incluziunea romilor și să sprijine statele membre în stabilirea și menținerea măsurilor de protecție pentru comunitățile de romi.

"Anul trecut, statele noastre membre au adoptat o Recomandare privind combaterea discursului de ură, care oferă orientări autorităților naționale și actorilor cheie cu privire la punerea în aplicare a unui set general de măsuri legale și non-legale pentru a aborda această provocare.

"Anul acesta, Comitetul Miniștrilor a adoptat Recomandarea privind participarea tinerilor romi, care promovează participarea, reprezentarea și incluziunea tinerilor romi în toate domeniile societății și procesele de luare a deciziilor. De asemenea, dezvoltăm acum noi instrumente pentru a sprijini statele noastre membre în includerea Istoriei romilor și călătorilor în curriculele școlare și materialele didactice din întreaga Europă."

De Ziua Comemorării Holocaustului împotriva romilor, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost inaugurată expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome „la Bug” (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare”

Declaratia Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatović
Declaratia Secretarului General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić,

*     *     *

30.07.2023

În contextul mai multor crize, lupta împotriva traficului de ființe umane trebuie să rămână o prioritate majoră pe agenda tuturor părților implicate, conform GRETA

În contextul multiplelor crize, conflicte și al urgenței climatice, vulnerabilitățile la traficul de ființe umane cresc, iar riscurile asociate traficului devin mai diverse. De aceea, guvernele și alte părți interesate trebuie să aloce atenție și resurse adecvate pentru a combate această problemă. Acesta este mesajul Grupului de Coordonare Interinstituțional împotriva Traficului de Persoane (ICAT), exprimat printr-o declarație publicată cu ocazia Zilei Mondiale împotriva Traficului de Persoane, marcata la 30 iulie, și susținut de Grupul de Experți al Consiliului Europei pentru Combaterea Traficului de Persoane (GRETAhttps://www.coe.int/en/web/anti-human-trafficking/home).

Declarația ICAT subliniază că răspunsurile la traficul de persoane întârzie semnificativ, în ciuda estimărilor globale care arată o creștere a numărului total de persoane, în special copii, aflate în diverse situații de exploatare. Aceasta înseamnă că un număr tot mai mare de persoane traficate și cele aflate în pericol sunt lăsate în urmă, fără acces la asistență, justiție și remediere.

"Aceste preocupări sunt adesea ridicate în rapoartele GRETA, care evidențiază ratele scăzute de urmărire penală și de condamnare pentru traficul de ființe umane, lipsa unui acces eficient la compensații pentru victimele traficului, precum și provocările generate de utilizarea tot mai frecventă a tehnologiilor informaționale și de comunicații", a declarat președinta GRETA, Helga Gayer, cerând celor 48 de state membre ale Convenției Consiliului Europei privind Combaterea Traficului de Persoane să își mențină concentrarea asupra acestor probleme și să întărească resursele pentru a combate această flagel.

"Guvernele se confruntă cu priorități noi, uneori concurente, ceea ce duce la alocarea unor resurse umane și financiare mai mici pentru lupta împotriva traficului de persoane", a subliniat președinta GRETA. "Este necesar un angajament politic clar pentru a menține și a consolida eforturile de combatere a traficului de persoane, într-o perspectivă bazată pe drepturile omului".

GRETA a lansat recent a patra rundă de evaluare a Convenției Consiliului Europei privind Combaterea Traficului de Persoane, cu un accent tematic pe abordarea vulnerabilităților la traficul de persoane, inclusiv utilizarea tehnologiei informaționale și de comunicații, care schimbă structural modul în care infractorii acționează și agravează vulnerabilitățile existente.


Expoziția cu genericul “Spune NU traficului de ființe umane!"
CoE : e-publicații (2019-2023) - Combaterea traficului de ființe umane

*     *     *

Aniversarea sistemului reclamatiilor colective

Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la intrarea în vigoare a Protocolul Adițional la Carta Socială Europeană privind sistemul de plângeri colective (ETS Nr. 158), Consiliul Europei a organizat un eveniment pentru a discuta despre importanța protecției eficiente a drepturilor sociale în spațiul european. Evenimentul a reprezentat, totodată, un apel către statele membre care nu au încă acceptat procedura de plângeri colective să o facă, în vederea creării unui cadru legal coerent pentru implementarea drepturilor sociale în Europa.

Prin intermediul procedurii reclamațiilor colective, se promovează o abordare sistemică în abordarea problemelor sociale și se contribuie la asigurarea unei justiții sociale mai echitabile și la îmbunătățirea calității vieții pentru toți cetățenii europeni.


*     *     *

22.07.2023

22 iulie 1964: Convenția privind elaborarea unei Farmacopee Europene a fost deschisă pentru semnare

Toți ne așteptăm ca medicamentele pe care le luăm - de la medicamentele care scad colesterolul la antibiotice sau vaccinuri - să fie sigure, eficiente și de înaltă calitate. Farmacopeea Europeană (numită și Ph. Eur.) joacă un rol esențial în asigurarea acestui lucru. Ph. Eur. este cartea de referință cu caracter obligatoriu pentru controlul calității medicamentelor și a ingredientelor lor, atât pentru oameni, cât și pentru animale, în Europa și în întreaga lume. A fost creată la 22 iulie 1964, când Convenția privind elaborarea unei Farmacopee Europene a fost deschisă pentru semnare. În prezent, este elaborată și publicată de către Direcția Europeană pentru Calitatea Medicamentelor și a Asistenței Medicale (EDQM) a Consiliului Europei.

Ca o dovadă tangibilă a importanței convenției, 39 de state membre ale Consiliului Europei (inclusiv Republica Moldova) și Uniunea Europeana, împreună cu 32 de observatori din întreaga lume, contribuie la activitatea Comisiei Farmacopeei Europene, organismul de conducere al Ph. Eur. Aceasta mare rețea de semnatari evidențiază angajamentul colectiv de a menține cele mai înalte standarde în calitatea farmaceutică, iar împreună contribuie la dezvoltarea continuă a Ph. Eur., făcând-o una dintre cele mai respectate și recunoscute farmacopei la nivel mondial.

Pe măsură ce Farmacopeea Europeană se apropie de aniversarea sa de 60 de ani în 2024, aceasta reprezintă un simbol al angajamentului Europei de a proteja sănătatea publică și de a asigura accesul la medicamente și asistență medicală de bună calitate. Standardele sale riguroase au contribuit la bunăstarea a milioane de oameni din întreaga continent - și nu numai.

Activitatea EDQM în domeniul sănătății publice a fost fundamentală. Astăzi, EDQM, care face parte din Consiliul Europei, este recunoscută ca o organizație de frunte în protejarea sănătății publice. Asigură disponibilitatea și accesul la medicamente de bună calitate și sigure, substanțe de origine umană și produse de sănătate pentru consumatori, de la dezvoltarea inițială până la utilizarea de către pacienți și profesioniști din domeniul sănătății.

Republica Moldova a devenit membru al Farmacopeei Europene in 2017.


*    *     *

10.07.2023

Directoratul pentru Drepturile Copiilor lansează Strategia sa de Cooperare 2022-2027

Directoratul Drepturilor Copiilor al Consiliului Europei a publicat "Strategia de Cooperare Tehnică 2022-2027: Sustinerea implementării drepturilor copiilor la nivel regional și național".

Cooperarea tehnică reprezintă o componentă importantă a activității Consiliului Europei și face parte din "triunghiul dinamic" al acestuia, alături de activitățile de stabilire a standardelor și monitorizare. Statelor membre li se oferă sprijin personalizat pentru punerea în practică a măsurilor la nivel național pentru a remedia deficiențele identificate.

Strategia de Cooperare Tehnică are ca scop informarea statelor membre, a factorilor de decizie politici și a părților interesate în proiecte cu privire la metodologia și dinamica proiectelor elaborate de echipa de Cooperare a Drepturilor Copiilor. Aceasta sprijină implementarea Strategiei Consiliului Europei pentru Drepturile Copilului (2022-2027) și ajută statele membre să-și alinieze legislația, politicile și practicile la standardele și recomandările Consiliului Europei referitoare la protecția drepturilor copiilor.

Detalii


*    *    *

10-16.07.2023

Săptămâna Consiliului Europei în Republica Moldova 2023: Impactul asupra drepturilor omului și asupra vieții de zi cu zi

În perioada 10-16 iulie 2023, Oficiul Consiliului Europei de la Chișinău, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, vor organiza Săptămâna Consiliului Europei 2023 în Republica Moldova. Astfel, vor avea loc o varietate de evenimente: o expoziție de artă publică axată pe migrație și nevoia de siguranță, un flash-mob în colaborare cu Inspectoratul General de Poliție și proiecția de documentare ce abordează probleme sociale în mediul rural, precum și un eveniment ce va prezenta poveștile victimelor discursurilor motivate de ură și ale crimelor motivate de prejudecată.

Săptămâna Consiliului Europei 2023 în Republica Moldova va marca 28 de ani de la aderarea țării la Consiliul Europei. Toate aceste evenimente își propun să inspire oamenii, prin promovarea valorilor fundamentale ale Consiliului Europei, ajungând la publicul din regiuni și oferind vizibilitate drepturilor și libertăților fundamentale și impactului pozitiv pe care Consiliul Europei îl are asupra vieții oamenilor.

Zilele vizibilității Consiliului Europei

*    *    *

05.07.2023

GRETA lansează a patra rundă de evaluare a Convenției Consiliului Europei privind Combaterea Traficului de Persoane, cu accent tematic pe abordarea vulnerabilităților la traficul de persoane

La a 48-a întâlnire, care a avut loc pe 30 iunie 2023, Grupul de Experți privind Acțiunea împotriva Traficului de Persoane (GRETA) a adoptat chestionarul pentru a patra rundă de evaluare a implementării Convenției Consiliului Europei privind Acțiunea împotriva Traficului de Persoane.

GRETA a decis ca a patra rundă de evaluare a Convenției să se concentreze pe vulnerabilitățile la traficul de persoane și măsurile luate de Statele Părți pentru a le preveni, a detecta și a sprijini victimele vulnerabile, precum și pentru a pedepsi infractorii. Aceasta include un accent pe utilizarea tehnologiei informaționale și de comunicații, care aduce schimbări structurale în modul în care acționează infractorii și agravează vulnerabilitățile existente.

În plus față de concentrarea tematică pe vulnerabilitățile la traficul de persoane, GRETA a decis ca fiecare Stat Parte să primească întrebări specifice țării legate de recomandările care nu au fost implementate sau implementate parțial după a treia rundă de evaluare.

Cronologia evaluărilor în cadrul celei de-a patra runde va urmări, pe cât posibil, aceeași linie cu cele din rundele precedente de evaluare.

Mecanismul de monitorizare

GRETA este responsabil pentru monitorizarea implementării Convenției Consiliului Europei privind Acțiunea împotriva Traficului de Persoane de către părțile semnatare, urmând o procedură împărțită în runde. Prima rundă de monitorizare a Convenției a oferit o vedere de ansamblu asupra implementării sale de către Statele Părți. A doua rundă de evaluare a examinat impactul măsurilor legislative, politice și practice asupra prevenirii traficului de persoane, protecției drepturilor victimelor traficului de persoane și urmăririi penalilor traficanți, acordând o atenție deosebită măsurilor luate pentru a aborda noile tendințe în traficul de persoane, în special traficul în scopul exploatării prin muncă și vulnerabilitatea copiilor la trafic. A treia rundă de evaluare s-a concentrat pe accesul victimelor traficului la justiție și la remedii eficiente.

Chestionar - a 4a Runda de Evaluare