🔹 European Day of Languages Class Language Challenge – o provocare prin care participanții îndeplinesc misiuni lingvistice și pot obține un certificat oficial;
🔹 concursul de postere „Languages unite!”, dedicat ideii că limbile pot conecta oameni dincolo de frontierele lingvistice și culturale;
🔹 European Day of Languages Activity Kit 2026, cu jocuri, exerciții, puzzle-uri și postere pentru activități educaționale;
🔹 continuarea călătoriilor lingvistice ale Larei prin Europa, inclusiv noua publicație „Lara’s language journey through Italy”, dedicată patrimoniului lingvistic bogat al Italiei;
🔹 noi resurse privind motivația în predarea limbilor și formarea profesorilor de limbi.
- Activități la Biblioteca Națională (BNRM): Centrul Pro-european al BNRM a organizat evenimente dedicate la mijlocul săptămânii (23–25 septembrie), promovând dialogul intercultural și competiții tematice pentru elevi.
- Forumul de la Liceul „Gheorghe Asachi”: A reunit elevi și profesori, având mesaje axate pe importanța limbii române ca parte a identității și pe valoarea cunoașterei limbilor străine sub deviza „Unitate prin diversitate”.
- Festivaluri în instituțiile de învățământ: Mai multe școli din capitală (precum Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”) au transformat sălile de clasă în colțuri ale Europei, unde elevii au prezentat standuri, tradiții, dansuri și preparate gastronomice specifice diferitelor state europene.
„Cheltuielile Europei pentru apărare cresc vertiginos, în timp ce încrederea în instituțiile democratice este în scădere”, a subliniat Secretarul General. El a arătat că reînarmarea este necesară, deoarece Rusia este mai agresivă, iar Statele Unite sunt mai puțin prezente. Totodată, el a avertizat asupra riscurilor care ar apărea dacă un guvern extremist ar ajunge să controleze un stat puternic înarmat pe continentul european. „Armele pe care le construim astăzi vor supraviețui guvernelor care au decis să le construiască.”
„Europa rareori se întreabă dacă trebuie să dispună de forță, dar dezbate cine o controlează și în virtutea cărei autorități. La Consiliul Europei, numim acest lucru securitate democratică”, a subliniat el.
Securitatea democratică înseamnă existența unor instituții în care oamenii pot avea încredere și a unor democrații capabile să reziste presiunilor: instanțe independente, alegeri transparente, mass-media liberă și capacitatea de a face față atacurilor cibernetice, terorismului și ingerințelor străine.
Spațiul juridic comun al EuropeiSecretarul General a evidențiat „ADN-ul juridic comun” al celor 46 de state membre ale Consiliului Europei, care au ajuns să aplice aceleași norme în temeiul Convenției europene a drepturilor omului și al jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
„Ceea ce unește Europa este mai mult decât geografia. Este democrația, drepturile omului și statul de drept”, a declarat el.
„Acest spațiu juridic comun a fost construit pentru reconcilierile care în această seară par imposibile. Suntem pregătiți pentru Ucraina”, a adăugat Berset.
„Consiliul Europei construiește mecanisme de tragere la răspundere acolo unde acestea nu au existat înainte”, a spus el, referindu-se la Registrul prejudiciilor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, Comisia internațională pentru soluționarea cererilor de despăgubire și Tribunalul Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei.
Acest demers se bazează pe activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului, care rămâne „singura instanță internațională care judecă încălcările drepturilor omului rezultate din războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei”.
De la ordine la ruptură„La 80 de ani distanță, Europa traversează o nouă ruptură”, a declarat Secretarul General.
Referindu-se la Ucraina, Gaza, Groenlanda și Iran, el a amintit că „orice amenințare sau utilizare a forței care rămâne necontestată stabilește regulile pentru ceea ce urmează”.
„Deoarece forța este contagioasă, ea își croiește drum înapoi în democrațiile noastre și slăbește statul de drept din interior”, a adăugat el.
Secretarul General a atras atenția și asupra presiunilor externe, precum ingerințele străine în alegeri, într-un context în care inteligența artificială evoluează mai rapid decât mecanismele democratice de protecție.
„Aceasta este cea mai profundă ruptură în ordinea juridică europeană de la crearea acesteia și se produce în fața unei generații care a găsit aceste instituții deja consolidate”, a afirmat el.
În discursul său, Berset a făcut referire la declarația privind migrația, adoptată prin consens în cadrul sesiunii Comitetului Miniștrilor de la Chișinău.
„Aceasta a luat în serios preocupările guvernelor și a păstrat independența Curții, protejând, în același timp, drepturile tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția Curții”, a spus el.
Referindu-se la evenimentele din Ceuta din luna iulie, Secretarul General a adăugat: „Un continent care nu poate discuta despre migrație fără a se diviza este un continent pe care alții îl pot diviza. Chișinăul este dovada că putem discuta despre acest subiect. Ceuta este dovada că trebuie să o facem.”
Transformarea Consiliului EuropeiLa patru ani după discursul său de la Zürich din 1946, Churchill spunea despre Consiliul Europei: „Nu construim o mașină. Cultivăm o plantă vie.”
„Optzeci de ani mai târziu, aceasta continuă să crească. Transformăm Consiliul Europei pentru a răspunde cerințelor securității democratice, inclusiv prin anticipare și avertizare timpurie”, a declarat Berset.
„Misiunea noastră este să construim ceea ce are nevoie Europa: un cadru juridic și democratic de care să depindă securitatea europeană durabilă și să aplicăm aceleași standarde pretutindeni, pentru că, în momentul în care standardele devin negociabile, unitatea este primul lucru care dispare”, a adăugat el.
„Acum 80 de ani, răspunsul lui Churchill la o Europă destrămată a fost construirea Consiliului Europei. El a spus «Let Europe arise» – «Înainte, Europa!» – iar în această seară, cuvintele sale sunt singurele instrucțiuni de care Europa are nevoie”, a conchis Secretarul General.
Eurimages, fondul Consiliului Europei pentru sprijinirea cinematografiei europene, celebrează un nou succes internațional major: filmele susținute de Eurimages au câștigat Leul de Aur și alte două distincții importante la Festivalul de Film de la Veneția. Aceste premii se adaugă unei serii excepționale de recunoașteri obținute în 2026 la cele mai prestigioase evenimente cinematografice internaționale.
Acțiunea filmului, plasată în Danemarca de după cel de-al Doilea Război Mondial, urmărește o tânără care, pe parcursul a trei zile, încearcă să scape de un secret bine ascuns și să înceapă o viață nouă, pe care și-a construit-o singură.
În secțiunea Orizzonti, Marele Premiu a revenit filmului Un Detour Par Diane („Diane in the Loop”) (Belgia, Franța), regizat de Raphaël Balboni și Ann Sirot. Filmul spune povestea unei tinere obsedate de răzbunarea violului suferit de mama sa, în timp ce aceasta își dorește pur și simplu să uite și să meargă mai departe.
Aceste noi distincții completează o serie impresionantă de succese internaționale pentru filmele susținute de Eurimages în 2026. De la începutul anului, producțiile sprijinite de fond au obținut Premiul pentru cel mai bun film european la Premiile Filmului European, Premiul Oscar pentru cel mai bun film internațional, Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin și Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes.
Leul de Aur, acordat singurei regizoare selectate în competiția oficială, alături de Premiul pentru cea mai bună actriță și Marele Premiu Orizzonti, se adaugă acum acestei liste remarcabile de realizări cinematografice.
Această succesiune extraordinară de premii evidențiază calitatea, diversitatea și amploarea internațională a cinematografiei europene susținute de Eurimages și subliniază contribuția fondului la dezvoltarea și recunoașterea coproducțiilor internaționale ambițioase pe scena cinematografică mondială.
15.09.2026
Ziua Internațională a Democrației: democrația se trăiește, înainte de toate, la nivel local
„Astăzi, democrația se află sub presiune în întreaga lume – reculul democratic, pierderea încrederii cetățenilor în instituțiile și politicienii democratici, războaiele, degradarea mediului și presiunile economice contribuie, toate, la erodarea democrației”, a subliniat Gunn Marit Helgesen, președinta Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, într-o declarație făcută cu ocazia Zilei Internaționale a Democrației, marcată la 15 septembrie.
„Toți acești factori au ceva important în comun – în cele din urmă, ei sunt resimțiți de oameni în comunitățile în care trăiesc. Aleșii locali și regionali poartă principala responsabilitate pentru sănătatea democrației locale – prin implicarea cetățenilor, în special a tinerilor, în guvernarea locală; prin obținerea unor rezultate care răspund nevoilor și așteptărilor cetățenilor; și prin propriul exemplu de angajament față de valorile democratice. Pentru că reziliența democratică se construiește la nivel local, iar semnele declinului democratic apar adesea mai întâi la nivel local”, a declarat președinta Congresului.
Ea a subliniat că există și motive de optimism: în ultimii ani, democrația locală a înregistrat progrese reale în întreaga Europă, pe măsură ce descentralizarea puterii este recunoscută tot mai mult în legislațiile naționale, reformele teritoriale și administrative consolidează capacitățile autorităților locale, iar cetățenii au un cuvânt tot mai important de spus în luarea deciziilor la nivel local.
„În această Zi Internațională a Democrației, să ne amintim că democrația nu este ceva de la sine înțeles – ea se construiește și se reînnoiește permanent de la nivel local, împreună cu cetățenii, iar acest efort nu se încheie niciodată”, a concluzionat președinta Helgesen.
* * *
14-15.09.2026
Vicepreședintele Congresului Consiliului Europei participă la reuniunea CORLEAP
În cadrul reuniunii, acesta contribuie la discuțiile cu tema „Combaterea manipulării și ingerinței străine în domeniul informațiilor (FIMI) și promovarea mass-mediei locale și regionale în țările Parteneriatului Estic”. Dezbaterile vizează rolul autorităților locale și regionale, precum și al mass-mediei, în consolidarea rezilienței democratice și protejarea proceselor democratice.
La 15 septembrie, la Chișinău are loc reuniunea inaugurală a Comitetului consultativ mixt dintre Comitetul European al Regiunilor și Republica Moldova. Reuniunea pune în discuție stadiul procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și reforma în curs a administrației publice, care urmărește consolidarea autorităților locale și regionale și contribuie la avansarea țării pe calea integrării europene.
Printre participanții de rang înalt se numără Alexei Buzu, secretar general al Guvernului Republicii Moldova, și Konstantinos Koukas, președintele Camerei Autorităților Locale și vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. Membri ai Comitetului European al Regiunilor din Polonia și Letonia participă la discuții, împărtășind bune practici și lecții învățate din reformele administrației publice realizate în țările lor în contextul aderării la UE.
Evenimentul are loc între orele 9:00 și 13:00 (EET) și poate fi urmărit online.
* * *
04.09.2026
Postări
