BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Noiembrie - Decembrie 2016

Interviuri, comentarii, opinii

Septembrie-Octombrie 2016
Iulie-August 2016
Mai-Iunie 2016
Marite-aprilie 2016 
Ianuarie -februarie 2016
Arhiva 2012-2015




27.12.2016

Premierul Pavel Filip: „Nu se schimbă nimic din opţiunea noastră cea mai importantă, parcursul european” 

...Preşedintele îşi are atribuţiile sale, guvernul, am declarat nu o singură dată, că nu se schimbă nimic din opţiunea noastră cea mai importantă, parcursul european. Avem un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană. Miercuri, în şedinţa de guvern, vom aproba noul plan de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere asupra căruia s-a lucrat foarte mult şi împreună cu colegii de la Bruxelles, dar şi împreună cu colegii din fiecare instituţie de aici, de la Chişinău. Este un plan de acţiuni pentru anii 2017-2019, cuprinde peste 1.000 de pagini şi va fi aprobat miercuri.”

27.12.2016

Sorina Ștefârță: „Europa începe de la fiecare dintre noi”:Interviu cu directoarea Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism de la Chișinău, redactor-șef al suplimentului „Obiectiv European” al API.

Europa Liberă: Cum veţi răspunde la o întrebare simplistă de genul acesta, dacă elevul din ultima bancă v-ar întreba: „Integrarea europeană înseamnă să facem Europa la noi acasă sau, formal, să fie Republica Moldova integrată în comunitatea europeană?”

Sorina Ștefârță: „Pentru început noi le spunem că este absolut necesar să facem această Europă la noi acasă, pentru că, dacă nu o facem aici, nu va exista nici celălalt pas – integrarea juridică, economică ş.a.m.d. Europa, după mine, şi acesta este crezul meu, începe de la fiecare dintre noi, de la faptul dacă arunci un gunoi sau nu-l arunci în stradă, de la gesturi mărunte. Aşa ca şi fericirea, care e compusă din ceva mărunt, aşa şi integrarea europeană sau spiritul nostru european este compus din lucruri mărunte, după mine, din atitudinile noastre. Vrem, nu vrem, valorile europene sunt, înainte de toate, atitudinea noastră faţă de ceva, corectitudinea noastră. Ni se poate reproşa: „Ok, noi suntem corecţi, dar alţii uite ce fac”. Dar dacă nu vom începe de la noi, nu vom reuşi, de la elevul acela din ultima bancă.”

22.12.2016

Corina Călugăru: „Moldova are un potențial cultural și de dezvoltare care merită valorificat la justa sa valoare”: Interviu cu ambasadoare Rep. Moldova acreditată pe lîngă Consiliul Europei.

Europa Liberă: Fiecare țară are un număr de prieteni mai apropiați, după cum are și parteneri pe care se bazează. Care ar fi aceștia pentru Republica Moldova?

Corina Călugăru: „Republica Moldova are la Strasbourg foarte mulți prieteni, în rândul statelor membre și Secretariatului Consiliului Europei. Susținerea de care ne bucurăm se manifestă zilnic. Bunăoară ne aflăm în etapa de finalizare a Planului de acțiuni privind finalizarea reformelor democratice în R. Moldova 2012-2016. În paralel ne aflăm în etapa de finalizare a negocierilor noului program de asistență al Consiliului Europei pentru Moldova, 2017-2020. Bugetul acestor programe de asistență este asigurat de Consiliul Europei, Uniunea Europeană și contribuțiile voluntare ale statelor membre. Ca atare, in ciuda tuturor circumstanțelor avem proiecte de susținere încontinuu, ceea ce ne oferă satisfacția că avem prieteni și că există încredere în transformările democratice din R. Moldova.”

22.12.2016

Daniel Ioniță: „În tot ceea ce facem ne dorim să ajutăm la europenizarea Republicii Moldova”
Interviu cu ambasadorul României la Chișinău.

Daniel Ioniță: „Cooperarea extinsă dintre România şi Republica Moldova este înscrisă cu tuşe groase pe o cale care vizează, în esenţă, susţinerea parcursului european al Republicii Moldova. Este semnat între România şi Republica Moldova un parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Și acest parteneriat nu face decât să confirme într-o manieră juridică ceea ce, de fapt, există între România şi Republica Moldova, cooperarea extinsă care porneşte de la unitatea de limbă, de istorie, de cultură, de tradiţii. Şi o cooperare care îşi găseşte reflecţie şi reflectare în absolut orice domeniu important. Am avut şi noi alegeri parlamentare la Bucureşti, aţi avut şi dumneavoastră alegeri aici. Nu cred că, coloratura politică a diverselor guverne va schimbe ceea ce, de fapt, ne leagă pe noi, românii de pe dreapta Prutului de românii de pe stânga Prutului.”

...

Europa Liberă: 92 de milioane de euro este un pachet de finanţare care va veni?

Daniel Ioniță: „Da. Republica Moldova a semnat acordul de împrumut de la BERD de 41 de milioane, cel de la BEI de 41 de milioane. Și la suma aceasta de 82 de milioane se adaugă şi un grant de 10 milioane de euro din partea Comisiei Uniunii Europene. S-ar putea să fie nevoie de mai mulţi bani pentru finalizarea proiectului, dar în momentul de faţă eu cred că este un început foarte-foarte bun. Pentru realizarea proiectului respectiv partea română a plătit proiectul tehnic, tot printr-un grant nerambursabil de la guvernul României, în valoare de 550 de mii de euro. Proiectul tehnic urmează să fie definitivat în prima jumătate a anului viitor, urmând ca după aceea să treacă, efectiv, la construcţia acestui proiect strategic.”

22.12.2016

Igor Boțan: „Eveniment îl constituie refacerea forţelor politice pro-europene...”  

Europa Liberă: Cum va fi anul 2017? Ce pronostic aveţi, în două cuvinte?

Igor Boțan: „Eu cred că anul 2017 va fi anul care va demonstra că actuala guvernare este compromisă. Sigur că partenerii de dezvoltare vor depune eforturi pentru a menţine ţara noastră pe linia de plutire. Principala bătălie în 2017 se va da, din punctul meu de vedere, pe marginea modificării sistemului electoral, pentru că aceasta este găselniţa şi salvarea actualei guvernări, disiparea suportului politic pentru liderii emergenţi către liderii regionali susţinuţi prin metode obscure. Nu trebuie să uităm că...”

Europa Liberă: Deci, acesta va fi acul de cojocul opoziţiei?

Igor Boțan: „Eu cred că se va încerca. Dar guvernanţii trebuie să ştie că modificarea sistemului electoral implică un şir de probleme foarte-foarte subtile şi o astfel de modificare va necesita adresarea către Comisia de la Veneţia, către Consiliul Europei. Cred că Uniunea Europeană va sta cu ochiul pe Republica Moldova. Şi nu e vorba că un sistem electoral mixt sau uninominal ar fi mai rău decât cei proporţional. Problema e că terenul trebuie pregătit şi există, cel puţin, zece criterii pentru identificarea unui sistem electoral adecvat pentru o ţară sau alta.”

21.12.2016

Petya Nestorova: „Între 900 și 1000 de oameni sunt victime ale traficului de persoane anual în România”: Un interviu cu secretara-executivă a Convenției privind Acțiunea împotriva traficului cu ființe umane.

Mii de români profită de libera circulație oferită de statutul lor de cetățean european și muncesc în Europa. Cei mai mulți culeg fructe în țările sudice în condiții deseori ilegale, iar unii își pierd viața la „locul de muncă". De multe ori, femeile sunt forțate să se prostitueze, iar printre „sclavi” se numără și copii, arată concluziile unui raport al Consiliului Europei. Un interviu cu Petya Nestorova, secretar executiv in cadrul Convenției privind Acțiunea impotriva traficului ființelor umane, autoarea raportului.

Europa Liberă: Cum sunt traficate aceste persoane? Cum se întâmplă, în fapt, acest lucru?

Petya Nestorova: „Sunt scenarii diferite. Analizăm diferite forme de traficare. De exemplu, exploatarea sexuală. În acest caz, 66% dintre victime sunt femei. În perioada analizată, 54% din tot traficul de persoane este reprezentat de exploatarea sexuală, ceea ce însemnă că nu toate fetele și femeile care au fost traficate au fost exploatate pentru sex. Unele au sfârșit prin a fi sclave sau servitoare în casele unor bogați sau în agricultură. Când vorbim de exploatarea prin muncă, aceasta se face, de regulă, prin agențiile de recrutare. Aceastea promit locuri de muncă bine plătite, iar când oamenii ajung acolo, realitatea este foarte diferită. De pildă, am inregistrat recent un caz în Danemarca, care se referea chiar la cetățeni români. Aceștia au fost recrutați și li s-au promis slujbe și conditii de cazare foarte bune. Când au ajuns acolo, oamenii au fost cazați în case dărăpănate la țară, li s-au confiscat actele, care au fost folosite pentru înregistrarea lor în sistemul de asigurări sociale, pentru ca apoi să fie solicitate de la statul danez bani pentru asigurarile sociale în numele lor, bani pe care beneficiarii de drept nu i-au văzut niciodată. ”

20.12.2016

Andrian Candu: „Este singura cale, să devenim membri ai UE”

Andrian Candu: „Asocierea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu este un proces ce durează o zi, un an, ar putea să dureze cinci ani, ar putea să dureze zece ani, în funcţie de cât de buni suntem noi în reuşita de a ne face temele pe acasă şi cum arată Uniunea Europeană. Fiindcă după cum a arătat şi anul 2016 se schimbă şi Uniunea Europeană, ca un organism viu, se dezvoltă, unele state decid să iasă din Uniunea Europeană, cum e cazul Marii Britanii. Cetăţeanul va simţi în final Acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb prin transformările care sunt în societate la nivel de instituţii. Dacă vorbim de lege – executarea legii întocmai, lipsa birocraţiei, lipsa corupţiei sau foarte diminuat fenomenul corupţiei în Republica Moldova, instituţii puternice, mai puţin relaţii, mai mult lege în relaţia cetăţean-instituţie, domenii transformate chiar şi în economie. Dacă vorbim de securitatea statului din punct de vedere energetic, vedem că sunt deja unele progrese ce ţine de gazoduct sau de interconexiunea România sau Uniunea Europeană – Republica Moldova. Chiar dacă astăzi, după o anumită perioadă relativ scurtă de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cetăţeanul încă nu simte întru totul schimbarea, dar e un proces continuu, un proces care, cu siguranţă, va da rezultate la un moment dat. Când vorbim de piaţă deschisă a Uniunii Europene faţă de producătorii noştri, ceea ce înseamnă locuri de muncă, ceea ce înseamnă economie, ceea ce înseamnă salarii, ceea ce înseamnă o educaţie mai bună, un sistem de sănătate mai bun, ceea ce înseamnă o poliţie reformată, ceea ce înseamnă drumuri mai bune, deci, ele toate trebuie privite în complex. În unele noi am excelat prin performanţă, în altele încă avem foarte multe de făcut. Nu e de neglijat chiar şi Acordul de Asociere, care prevede clar, care este un ghid de cum trebuie noi să transformăm Republica Moldova în următoarea perioadă. Mult se vorbeşte mai recent de Republica Moldova viitor membru sau când noi vom intra în Uniunea Europeană.”

20.12.2016

Siegfried Mureșan,: „Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană categoric aduce beneficii pentru cetăţenii Republicii Moldova.: Interviu cu europarlamentarul român Siegfried Mureșan,

Europa Liberă: În calitate de parlamentar european, aţi insistat să fie mărită asistenţa financiară din partea UE pentru Republica Moldova. Pentru 2017 volumul acestei asistenţe se măreşte?

Siegfried Mureșan: „Pentru 2017 volumul acestei asistenţe se măreşte, ca urmare a amendamentelor mele făcute la bugetul Uniunii Europene pe anul 2017. Liniile principale de finanţare pentru cele trei state din vecinătatea estică, care au semnate Acorduri de Asociere cu Uniunea Europeană, şi anume Moldova, Georgia şi Ucraina, creşte de la 529 la 544 milioane euro. În plus, a mai crescut o linie de finanţare pentru combaterea sărăciei, prevenirea conflictelor. Şi am pus deoparte 45 de milioane de euro pentru asistenţă macrofinanciară, în special, dacă Republica Moldova va avea nevoie. Deci, sunt mai mulţi bani. Dacă Republica Moldova îndeplineşte condiţiile, aceşti bani vor veni. Şi vestea bună este că pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2018, eu am fost desemnat raportor principal din partea Parlamentului European şi negociator-şef pentru toate negocierile cu Consiliul şi Comisia Europeană pe tot bugetul. Şi o spun acum, vecinătatea estică a Uniunii Europene va fi între priorităţile mele ca negociator-şef pentru bugetul Uniunii Europene în anul 2018. Voi lupta ca şi în 2018 să creştem alocările pentru Republica Moldova chiar mai mult decât am reușit să le creştem pentru 2017. Deci, cred că pentru 2017 anul acesta le creştem, sunt mai mulţi bani, aştept de la oamenii politici să atragă acei bani şi să-i pună acolo unde oamenii au nevoie, să vedem odată rezultatele de pe urma lor, căci Uniunea Europeană a investit 782 de milioane de euro în Republica Moldova în ultimii ani şi mie mi se pare că rezultatele sunt suficiente, sunt convingătoare. Republica Moldova nu arată ca un stat în care Uniunea Europeană să fi investit gratuit până acum 782 de milioane de euro. Pare că s-a investit mai puţini bani, dar aceşti bani au ajuns în Republica Moldova. Deci, trebuie ca rezultatele să fie mai clare, vizibile, oamenii să le ştie, politicienii să le comunice oamenilor: „Iată aceasta este strada modernizată cu fonduri europene. Canalizarea în comuna dumneavoastră s-a făcut cu fonduri europene. Iluminatul public”. Deci, şi politicienii trebuie să comunice beneficiile concrete ale apropierii de Uniunea Europeană, nu doar să se declare pro-europeni.”

20.12.2016

Ana Elzbieta Fotyga: „Rusia exagerează problemele UE și sperie astfel țările candidate”

Un interviu cu președinta Subcomisiei de Apărare din Parlamentul European.

Peste două sute de europarlamentari dintr-un total de 751 au preferat să se abțină, iar 179 au votat împotriva unei rezoluții care cerea, în luna noiembrie, dublarea eforturilor UE pentru combaterea propagandei rusești. Asta în ciuda faptului că, în momentul de față, Grupul Operativ anti-propagandă, care funcționează în cadrul Serviciului de Acțiune Externă al UE, este alcătuit din doar 11 experți, iar UE prelungește constant sancțiunile împotriva Federației Ruse. Raportul președintei Subcomisiei de Apărare din PE, Ana Elzbieta Fotyga, a fost adoptat totuși, iar una dintre consecințe ar urma să fie dublarea fondurilor și, se presupune, și a personalului din cadrul acestei celule anti-propagandă. „Rusia exagerează problemele UE și sperie astfel țările aspirante. Propaganda spune: Uniunea Europeană are probleme, se mișcă greu, mai bine rămâneți cu partenerii vechi pe care îi cunoașteti (cu Rusia, adica)” , explică într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere autoarea raportului, europarlamentara poloneză Ana Elzbieta Fotyga (ECR- European Conservatives and Reformist Group).

10.12.2016

Michael Jannsen: „Corupția pune în pericol democrația, încrederea în instituțiile de stat”: Un Raport al Consiliului Europei și un interviu cu Michael Jannsen, expert al GRECO.

Adoptarea legislației anti-corupție nu este un lucru ușor de făcut, indiferent de țară. Însă instituții ca GRECO (The Group of Countries Against Corruption, organism de experti al Consiliului Europei) și-au asumat misiunea de a pune presiune asupra guvernelor să își alinieze legislația la standardele Consiliului Europei în acest domeniu. „Corupția fragilizează încrederea oamenilor în instituțiile democratice și le diminuează standardul de viață. 1,5 trilioane de euro, la aceasta suma se ridică pierderile cauzate de coruptie pe an, iar aceste pierderi sunt ale noastre, ale tuturor”.

Europa Liberă: Mită activă și mită pasivă. Puteți să explicați cele două noțiuni pentru ascultătorii noștri?

Michael Jannsen: „Sigur. Mită activă este atunci când o persoană oferă mită unui funcționar public pentru a obține, în schimb, un avantaj. Și chiar dacă doar oferă fără să și dea în cele din urmă, tot mită activă se numește. Aceasta este mita activă: să dai, să oferi, să promiți mită unui lucrător la stat. Mita pasivă este atunci când oficialul acceptă mita sau când o cere. Potrivit standardelor Consilului Europei, ambele tipuri de mită trebuie pedepsite. Chiar dacă un oficial cere mită, iar persoana careia i se cere refuză, oficialul tot a comis o ilegalitate.”

(...)

Europa Liberă: „Și cum poate justiția proba acest fapt, că judecătorul a cerut mita, dacă mita nu mai există?

Michael Jannsen: „Într-adevăr, este foarte dificil să demonstrezi orice delict legat de corupție, pentru că este un delict ascuns. Nici una dintre părți nu vrea să dezvăluie ce a făcut. În astfel de cazuri, persoana care a refuzat să dea mită face un denunț sau inregistrează întreaga scenă și apoi o prezintă autorităților. Cu posibilitățile tehnice de astăzi acest lucru este foarte lesne de făcut.”

03.12.2016

Dainius Žalimas: „Trebuie să decidem pentru noi: locuim în Europa sau în altă parte?”: Interviu cu președintele Curţii Constituţionale din Lituania.

Europa Liberă: Atunci când la noi au pornit discuțiile despre acest lucru, mai multă lume a avut impresia că va fi creată în mod deliberat încă o instanță națională suplimentară pentru a face mai lungă calea cetățeanului spre Strasbourg.

Dainius Žalimas: „Într-adevăr, aceasta face mai lungă calea cetățeanului spre Strasbourg. Pe de altă parte, este mai bine pentru imaginea țării. Oare este bine că la Strasbourg ajung multe plângeri, ceea ce demonstrează că țara nu poate să le gestioneze pe loc. Însă dacă există plângeri individuale constituționale privind problema constituționalității și nu acea a caracterului echitabil al deciziei instanței de judecată.”

Europa Liberă: Însă cetățenii aveau impresia că la Strasbourg ei mai curând vor găsi dreptate...

Dainius Žalimas: „Este o problemă foarte discutabilă, deoarece la Strasboug, ca și în cazul plângerii consituționale individuale, există condiții foarte dure, care devin și mai aspre.”

Europa Liberă: Nemaivorbind despre termenii examinării ...

Dainius Žalimas: „De aceea, poate, este chiar mai eficient să obții această decizie pe loc, la nivelul Curții Constituționale. Însă aș vrea să subliniez că competențele Curții Constituționale sunt altele. Aceasta, la fel, nu va reevalua în mod automat cauza și nu va micșora pedeapsa, să zicem, de la 5 la 3 ani. Doar dacă un articol din Codul Penal din Codul Procesual-Penal nu corespunde Constituției, cazul trebuie reevaluat. Apropo, nici CEDO nu este o a patra instanță. Ea poate doar să spună dacă a fost sau nu încălcată Convenția Europeană a Drepturilor Omului și să decidă compensarea daunei. Însă ulterior oricum doar instanțele naționale reevaluează sau nu cauza. Deci, nu trebuie să credem că la Strasbourg vom găsi mai multă dreptare decât pe loc. Cred că va fi mai bine atât pentru Strasbourg, cât și pentru țară, dacă vom putea, pe loc, să gestionăm situația.”

02.12.2016

Vanu Jereghi: „Ne propunem să educăm spectatorii la festival în domeniul drepturilor omului”: Interviu cu directorul executiv al Institutului pentru Drepturile Omului, despre Festivalul Filmului dedicat Drepturilor Omului. 

Europa Liberă: La începutul acestui interviu spuneaţi că speranţa este ca prin aceste filme cumva să sensibilizaţi societatea sau să educaţi în privinţa problemelor. De ce credeţi că filmul ar fi o bună cale pentru înţelegerea drepturilor omului şi problemelor din societate la acest capitol?

Vanu Jereghi: „Noi avem o problemă serioasă, atunci când vorbim despre educarea drepturilor omului, pentru că eu personal şi colegii mei considerăm că ar trebui să educăm drepturile omului de la mic copil, de la instituţii preşcolare, şcoli, universităţi, colegii, şcoli profesionale. Ne lipseşte foarte mult acest domeniu în educaţie.

Atunci când cineva dintre noi are o problemă cu adevărat, constatăm că nu avem cultură juridică şi nu avem capacitate de a învăţa foarte repede, ca să ştim cum să ne apărăm înșiși pe noi. Şi atunci noi considerăm că aceasta este o metodă foarte bună, că atunci când priveşti un film, vezi actorul, vezi eroul acestui film şi unii, cu siguranţă, se vor regăsi în aceste filme. Alţii vor regăsi apropiaţii, rudele, prietenii şi vor merge la ei, şi le vor spune: „Am văzut un film de acest gen şi uite cum a procedat eroul, uite ce a făcut el”. Şi atunci apar foarte multe întrebări pe care ni le punem singuri nouă. Plus la toate acestea, nu fiecare are capacitatea sau posibilitatea de a deschide anumită literatură juridică sau de specialitate pentru a înţelege foarte bine ce prevede dreptul sau libertatea „X” sau „Y”. Şi atunci aceasta este o modalitate foarte bună de a educa drepturile omului.”

02.12.2016

La ce vârstă se iese la pensie în UE? 

...Acest raport de 60 de ani pentru femei – 65 pentru barbați se întîlnește în multe țări europene. În afară de Grecia - în Italia, Austria, Polonia și Marea Britanie. 

..În Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Suedia, Spania și Portugalia, vîrsta pensiei e de 65 de ani pentru toata lumea.

..În Romania si Bulgaria. , bărbații ies la pensie la 65 de ani, iar femeile la 63! Româncele se retrag asadar la 63 de ani, în vreme ce majoritatea femeilor occidentale la 65, iar in Germania, in urmatoarea generatie, ele vor munci pana la 67, adica aproape cu 4 ani mai mult.




15.11.2016

Kalman Mizsei, Fostul reprezentant al UE la Chișinău despre evoluțiile postelectorale din R.Moldova

Dezamăgirea moldovenilor este imensă, după entuziasmul din 2009 şi neîncrederea care a venit apoi. Trebuie să constat că am avut dreptate, încă atunci când spuneam că Uniunea Europeană trebuie să pună condiţii clare, dure pentru a-şi acorda sprijinul, mai degrabă, decât sa-şi satisfacă nevoia de a-şi justifica sloganurile. Și mă bucur că acum văd că Uniunea Europeană merge cu tărie în această direcţie.


 15.11.2016

Siegfried Mureșan: Noi avem un cadru bine stabilit al relaţiilor dintre Europa şi Republica Moldova: Interviu cu urodeputatul român Siegfried Mureșan

 

Europa Liberă: Vreau să vă întreb şi cum va evolua relaţia dintre Chişinău şi Bruxelles? Socialistul Igor Dodon şi-a anunţat deja victoria. Un preşedinte cu viziuni de stânga poate influenţa mult apropierea Moldovei de UE? Şi cum o poate influenţa?

Siegfried Mureșan: „Contează rezultatele. Domnia sa, evident, a spus lucruri în campania electorală, care sunt privite cu îngrijorare de către noi de la Bruxelles. Vom monitoriza foarte atent ceea ce se întâmplă. Noi avem un cadru bine stabilit al relaţiilor dintre Europa şi Republica Moldova, acesta se numeşte Acordul de Asociere, pe care împreună l-am agreat, l-am semnat, l-am ratificat. Iar dacă autorităţile de la Chişinău, preşedintele, guvernul, majoritatea parlamentară continuă procesul de reformă şi implementează acest Acord de Asociere, atunci cetăţenii Republicii Moldova pot beneficia în continuare de pe urma a ceea ce Uniunea Europeană are de oferit. Însă dacă condiţiile acestui acord nu sunt îndeplinite, atunci, evident, beneficiile, cum au existat în trecut sub forma liberalizării regimului de vize, sub forma ajutorului financiar, dacă nu respecţi condiţiile, astfel de beneficii în viitor nu mai pot exista, fiindcă nu mai sunt îndeplinite condiţiile. Trebuie să vedem ce face domnia sa, regulile jocului sunt clare. Dacă le respectă şi agenda europeană este implementată în Republica Moldova, au oamenii de câştigat. Dacă preşedintele nu respectă regulile jocului, atunci alegătorii sunt cei care nu vor primi ceea ce li s-a promis.”

 15.11.2016

 Johannes Hahn Trebuie să fim mai orientați spre proiecte concrete, astfel ca oamenii să vadă valoarea adăugată a sprijinului financiar al UE

Europa Liberă: Domnule comisar, care este reacția dvs. imediată la alegerile din Moldova, la faptul că au fost câștigate de o persoană considerată pro-rusă?

Johannes Hahn: „Ei bine, cred că aceasta a fost și o reacție la eșecuri trecute, adică nu s-a datorat greșelilor celuilalt candidat, ci greșelilor guvernelor – să le zicem pro-europene - din trecut, care au fost implicate în cazuri de corupție și altele - acestea au distrus într-un fel reputația (opțiunii pro-europene).

Dar noi, (UE) ne-am învățat deja lecția cu multe luni înainte, iar eu le-am spus oamenilor din echipa mea, le-am ordonat să schimbe structura sprijinului financiar pentru țări ca Moldova.

Trebuie să fim mai orientați spre proiecte concrete, astfel ca oamenii să vadă valoarea adăugată a sprijinului financiar al UE, să nu aibă senzația că atunci când oferim acest sprijin noi am sprijini guvernul ș.a.m.d. Așadar, și în această privință trebuie să schimbăm într-o măsură felul cum sprijinim o țară anume, dar în general aș spune că Moldova este conectată la Europa prin Acordul de Asociere, cu DCFTA (Acordul de Liber-schimb Comprehensiv și Aprofundat n. trad.), există deja primele rezultate în forma unui comerț sporit între UE și Moldova și sunt sigur că până și noul președinte, care va avea o misiune mai mult de reprezentare, va recunoaște situația - dar, din nou, trebuie să fim prudenți în fața anumitor evoluții, dar în general nu ar trebui să ne facem prea mulți nervi.”

 04.11.2016

Stefan Schennach: „Moldova trebuie să își găsească identitatea, ca stat de sine stătător”. Interviu cu președintele Subcomisiei pentru conflictele înghețate din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).

Europa Liberă: Bun, deci Subcomitetul pe care îl conduceți face eforturi de a-i aduce la aceeași masă a negocierilor pe moldoveni și pe transnistreni. Dar cu cea de-a treia parte din acest conflict cum ramâne?

Stefan Schennach: „Avem si alte părți implicate in acest conflict: Ucraina, Romania și Rusia, desigur. Momentan (n.a. din 2014, de la anexarea Crimeei de către Rusia) Consiliul Europei nu are nici o cooperare cu Rusia. Acum discutăm doar cu așa numitele autoritățile din Transnistria. La primele întâlniri au venit și rușii, apoi la a treia întâlnire nu au venit. Când i-am invitat la a patra întâlnire au spus că pentru moment Transnistria nu mai este o prioritate pentru ei. Ceea ce într-o manieră diplomatică înseamnă: „haideți să găsim o soluție.”