Faceți căutări pe acest blog

Videoconferința liderilor din cadrul Parteneriatului estic, 18 iunie 2020

18.06.2020

Al șaselea Summit al Parteneriatului Estic urma să se desfășoare pe data de 18 iunie 2020, la Bruxelles, dar din cauza pandemiei a fost decisă desfășurarea discuțiilor în regim de videoconferință.

Cu ocazia reuniunii liderilor din cadrul Parteneriatului estic, care s-a desfășurat prin videoconferință, liderii UE au discutat cu cei șase parteneri estici – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina – despre răspunsul la COVID-19, consecințele crizei, parteneriatul strategic și viitorul acestuia.

Reuniunea a fost concentrată pe trei subiecte: 
  1. cooperarea și solidaritatea în combaterea crizei Covid-19; 
  2. reconfirmarea importanței strategice a Parteneriatului Estic și a elementelor definitorii ale acestuia; și
  3. rezultatele, obiectivele pe termen lung ale Parteneriatului Estic și produsele livrabile post 2020.
Liderii au subliniat importanța solidarității în perioada crizei provocate de pandemia de COVID-19, precum și sprijinul substanțial acordat de UE pentru a se face față impactului pandemiei în regiunea Parteneriatului estic.

Ei au reconfirmat angajamentul lor, precum și importanța deosebită pe care o acordă Parteneriatului estic ca prioritate a politicii externe și au evidențiat o serie de domenii de cooperare precum comerțul, acordurile privind eliminarea vizelor sau acordurile de facilitare a eliberării vizelor.

"Liderii și-au exprimat voința politică de a depune în continuare eforturi pentru construirea unui spațiu comun de democrație, prosperitate și stabilitate, ancorat în valorile noastre comune, prin intermediul unei ordini internaționale bazate pe norme și al dreptului internațional "-  Charles Michel, președintele Consiliului European

Participanții au discutat și despre pregătirea unui summit fizic, care va avea loc la Bruxelles în martie 2021 și în cadrul căruia vor aproba, într-o declarație comună, cinci priorități în materie de politici.

La eveniment au participat șefi de state și guverne ai 27 de țări membre ale UE și 6 state ale Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

 Mai mult 

Primul-ministru al Republicii Moldova, Ion Chicu la invitația dlui Charles Michel, Președintele Consiliului European, și a dnei Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene, a participat la Videoconferința liderilor Parteneriatului Estic.

Prim-ministrul a menționat că direcția de evoluție a Parteneriatului, setată în prezent, va influența cursul acțiunilor pentru anii următori, va defini relațiile noastre și va remodela rolul UE în regiune.

Șeful Executivului de la Chișinău a mulțumit statelor UE pentru sprijinul acordat RM sub formă de teste, echipament de protecție, medicamente și alte produse de care toate țările vor avea nevoie continuă sporită în acest an. „Suntem recunoscători pentru programele care vin în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii și societății civile. Sumele anunțate de asistență impresionează”, a declarat premierul.

Notă: Pentru a apropia mai mult Partenerii Estici de UE, prim-ministrul Chicu a propus patru acțiuni:

1. Intensificarea dialogului politic strategic la nivel înalt – e necesar pentru a menține puternic angajamentul pentru reforme.

2. Intensificarea rapidă a cooperării sectoriale prin setarea unor obiective concrete. Spre exemplu: aderarea la Spațiul Unic de Plăți în Euro care ar genera diferențe reale pentru afaceri și cetățeni. Digitalizarea economiilor, progresul pe direcția economie verde și neutră climatic vor solicita investiții semnificative și necesită planificare comună a acțiunilor și instrumentelor.

3. Concentrarea pe stabilitatea instituțională și socială e importantă în contextul suportului UE pentru consolidarea autorităților publice centrale și locale, cu scopul de a determina reformele la toate nivelele. Există oportunități de a extinde cooperarea în domeniul securității, combaterii fenomenului dezinformării și a amenințărilor cibernetice ș.a. 

4. Pandemia a generat un efect puternic de solidaritate, care poate fi folosit pentru realizarea proiectelor comune de consolidare a sistemelor de sănătate și a capacităților de gestionare a crizelor. Pot fi inițiate și realizate proiecte comune în domeniul îmbunătățirii infrastructurii în sănătate, realizarea achizițiilor comune, facilitarea fluxului produselor esențiale și altele.