23.06.2026
Studiul Consiliului Europei examinează mecanismele de protecție împotriva violenței pentru femeile cu dizabilități psihosociale și intelectuale din Republica Moldova
În Republica Moldova, femeile cu dizabilități psihosociale și intelectuale rămân, în mare măsură, invizibile în cadrul sistemului destinat prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Datele disponibile arată că femeile cu dizabilități au un risc de două până la cinci ori mai mare de a fi victime ale violenței comparativ cu alte femei.
Studiul constată că, deși legislația națională garantează protecția împotriva violenței, aceasta nu răspunde în mod consecvent nevoilor specifice ale femeilor cu dizabilități psihosociale și intelectuale. Accesul la justiție și la serviciile de sprijin rămâne limitat din cauza adaptării insuficiente a serviciilor, a barierelor de comunicare și a celor de atitudine, a datelor insuficiente și a lipsei programelor de formare specializată. Aceste deficiențe contribuie la subraportarea și subidentificarea cazurilor.
* * *
22.06.2026
Sustenabilitatea alimentară, instituțiile democratice și libertatea presei în sport, subiecte de discuție la sesiune de vară a APCE
Delegația Parlamentului Republicii Moldova participă la sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care are loc în perioada 22–26 iunie 2026, la Strasbourg, Republica Franceză.
Din componența delegației fac parte vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, șeful delegației naționale la APCE, deputatul Ion Groza, precum și membrii delegației: deputații Veronica Roșca, Andrian Cheptonar, Natalia Davidovici și Igor Dodon.
Agenda sesiunii include dezbateri pe teme de actualitate, printre care protejarea democrației față de perturbările cauzate de inteligența artificială, combaterea represiunii transnaționale și situația democrației, drepturilor omului și statului de drept în Iran.
Totodată, a fost solicitată o dezbatere de urgență privind monitorizarea Declarației de la Chișinău în domeniul migrației. Documentul a fost adoptat în cadrul sesiunii anuale a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei din mai 2026, desfășurată sub președinția Republicii Moldova, și abordează gestionarea migrației în raport cu drepturile garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
De asemenea, parlamentarii vor examina, rapoarte referitoare la reducerea la tăcere a vocilor critice în Azerbaidjan, funcționarea instituțiilor democratice în Georgia și în Serbia, libertatea presei în sport, combaterea stereotipurilor de gen în mass-media, pornografia violentă ca provocare pentru drepturile omului, precum și accesul migranților și refugiaților la asistență medicală.
Pe ordinea de zi sunt incluse și dezbateri privind durabilitatea alimentară în situații de criză, rapoartele de observare a alegerilor recente din Ungaria și Bulgaria, precum și eventuale dezbateri de urgență privind accesul femeilor la justiție, dreptul la educație în Gaza, sistemul judiciar din Turcia și situația lui Jimmy Lai, aflat în detenție în Hong Kong din anul 2020.
Republica Moldova este membră a Consiliului Europei din anul 1995.
* * *
19.06.2026
Echipa ALL FOR ONE din Republica Moldova - printre finaliștii Hackathonul „Hack the Hate, Renew Democracy 2026”
Hackathonul „Hack the Hate, Renew Democracy 2026”, organizat de Consiliul Europei în cadrul Săptămânii „No Hate Speech”, a reunit tineri inovatori, experți în tehnologie, reprezentanți ai societății civile și factori de decizie din statele membre ale Consiliului Europei. Evenimentul a avut ca scop dezvoltarea de soluții digitale inovatoare pentru combaterea discursului instigator la ură, a discriminării și a manipulării online, într-un cadru care combină inovația tehnologică cu valorile democratice.
Participanții au lucrat în echipe interdisciplinare, dezvoltând prototipuri care răspund unor provocări reale ale mediului digital contemporan, precum detectarea conținutului abuziv, identificarea comportamentelor coordonate sau protecția datelor personale în procesele de moderare online.
Unul dintre finaliștii remarcabili a fost echipa ALL FOR ONE din Republica Moldova, care a prezentat proiectul AgnoSpeech. Soluția lor abordează o problemă esențială a actualelor sisteme de moderare a discursului instigator la ură: lipsa protecției reale a identității utilizatorilor. Majoritatea sistemelor analizează texte brute, ceea ce poate duce la expunerea autorilor și la utilizarea indirectă a identității ca factor de clasificare.
AgnoSpeech propune o abordare inovatoare, axată pe confidențialitate: datele sunt procesate local, fără a părăsi dispozitivul utilizatorului, iar textul este transformat astfel încât să fie eliminat riscul de identificare, păstrând în același timp sensul necesar pentru analiză. În plus, sistemul verifică integritatea semantică a datelor și evaluează cât de multă informație de identificare mai rămâne, oferind o măsurare concretă a nivelului de protecție.
Prin această abordare, echipa din Republica Moldova a evidențiat o direcție importantă în dezvoltarea tehnologiilor de combatere a discursului de ură: protejarea victimelor și a utilizatorilor nu doar prin moderare, ci și prin design-ul responsabil al datelor și al algoritmilor.
Hackathonul a subliniat ideea că lupta împotriva discursului instigator la ură nu este doar o problemă tehnologică, ci și una democratică, ce necesită soluții inovatoare, colaborare internațională și respectarea strictă a drepturilor fundamentale.
* * *
18.06.2026
Discursul instigator la ură online este cea mai mare amenințare pentru participarea tinerilor la democrație?
Hemiclul Consiliului Europei a găzduit recent o dezbatere remarcabilă –
„Este discursul instigator la ură online cea mai mare amenințare la adresa implicării tinerilor în democrație?” – care a adus în prim-plan noi idei despre modul în care pot fi abordate provocările democrației.
La acest eveniment unic au participat peste 400 de persoane, inclusiv Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, factori de decizie de rang înalt, reprezentanți ai societății civile, jurnaliști, inovatori din domeniul tehnologiei și mediului academic. Ei au urmărit confruntarea dintre șase tineri oratori, împărțiți în două echipe, care și-au susținut argumentele pro și contra moțiunii.
Cea mai mare amenințare la adresa democrației? Argumente pro și contra
Susținătorii moțiunii au argumentat că rețelele sociale au devenit esențiale pentru implicarea politică a tinerilor, însă acestea s-au transformat tot mai mult într-un mediu ostil, polarizat și excluziv. Acest lucru afectează în mod deosebit grupurile marginalizate, inclusiv femeile, persoanele LGBTI, romii și alte minorități. Ei au avertizat că mediile online toxice îi pot descuraja pe tineri să participe la viața democratică.
Oponenții au susținut că adevăratele obstacole sunt neîncrederea de lungă durată în instituțiile politice, insecuritatea economică și lipsa reprezentării, și nu doar discursul instigator la ură online. Potrivit acestora, aceste probleme structurale reprezintă cele mai mari amenințări la adresa implicării tinerilor în democrație.
Gândirea critică este vitală pentru democrație
În loc să identifice o soluție miraculoasă, dezbaterea a oferit un cadru structurat pentru explorarea diferitelor perspective, confruntarea argumentelor și înțelegerea mai profundă a complexității problemei. Tinerii au demonstrat valoarea dialogului argumentat, a gândirii critice și a judecății informate; provocările democratice rareori au soluții simple sau unidimensionale.
Organizată în cadrul Săptămânii „No Hate Speech” 2026, care marchează Ziua Internațională pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură din 18 iunie, și în sprijinul Noului Pact Democratic pentru Europa, dezbaterea a adus în prim-plan vocile tinerilor, ideile inovatoare și viitorul democrației.
* * *
16-17.06.2026
De la bani virtuali la influență reală: finanțarea politică și integritatea alegerilor în era digitală
A patra ediție a Conferinței Regionale „
Banii în Politică”, desfășurată la Chișinău, a reunit aproximativ 100 de reprezentanți ai autorităților electorale, oficiali guvernamentali și experți internaționali din întreaga Europă, cu scopul de a dezbate provocările actuale legate de finanțarea politică și integritatea electorală în contextul digitalizării.
Evenimentul, parte din seria regională „Banii în Politică” lansată în 2016 în cadrul statelor Parteneriatului Estic, a devenit o platformă principală pentru împărtășirea bunelor practici, consolidarea rezilienței democratice și facilitarea cooperării între instituțiile din regiune.
Discuțiile s-au focusat atât asupra riscurilor, cât și oportunităților pe care le prezintă noile tehnologii și platforme digitale în procese politice. Vorbitorii s-au referit la finanțarea ilegală a campaniilor electorale, falsurile generate cu ajutorul inteligenței artificiale, utilizarea criptomonedelor și a campaniilor online, interferența externă, precum și alte provocări actuale.
Reprezentanții Consiliului Europei au adus contribuții valoroase, subliniind importanța măsurilor preventive și a unui cadru instituțional flexibil. În contextul evaluării standardelor FATF (Grupul de Acțiune Financiară) privind finanțarea politică prin intermediul criptomonedelor, vicepreședinte MONEYVAL
[1] Alfred Zammit a precizat: „Un stat trebuie mai întâi să înțeleagă riscurile cu care se confruntă și să implementeze măsuri eficiente pentru a le reduce. Existența unor instituții puternice, care să faciliteze coordonarea și schimbul de informații între organele de drept și unitățile de investigare financiară, este esențială.”
Membră a Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei din partea Cehiei, Veronika Bílková, a vorbit la conferință despre rolul emergent al inteligenței artificiale în procesele electorale. Ea a opinat la audiența să analizeze care sunt condițiile în care utilizarea AI în procesele electorale poate coexista cu principiile statului de drept. Bílková a subliniat importanța garanțiilor democratice și a subliniat că principiul statului de drept este esențial pentru integritatea electorală, fiind un element de bază al acesteia.
Președinta Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, Angelica Caraman, a subliniat modul în care evoluția rapidă a peisajului digital remodelează nu doar finanțarea, ci și desfășurarea campaniilor electorale. Dumneaei a evidențiat necesitatea unor strategii colaborative pentru a face față riscurilor emergente asociate finanțării politice online, menționând: „Spațiul digital devine tot mai mult arena principală a competiției electorale, iar instituțiile democratice sunt chemate să-și adapteze instrumentele și mecanismele de protecție la noile realități.”
Pe parcursul conferinței, participanții au convenit că gestionarea provocărilor legate de finanțarea politică în era digitală presupune nu doar adaptarea tehnologică, ci și un efort susținut de colaborare și învățare continuă la nivel instituțional și cultural. Totodată, s-a accentuat necesitatea unui sistem de supraveghere transparent și modern, precum și a unei cooperări instituționale care să depășească frontierele naționale. În contextul apariției unor riscuri noi în regiune, Consiliul Europei și partenerii săi rămân implicați în promovarea unor procese democratice transparente și reziliente.
* * *
16.06.2026
Miniștrii justiției se reunesc la Strasbourg pentru a consolida răspunsul împotriva spălării banilor și finanțării terorismului
Miniștrii justiției din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei s-au reunit la Strasbourg, în cadrul unei conferințe informale dedicate combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Organizată sub egida Președinției Monaco a Comitetului de Miniștri, reuniunea a urmărit să consolideze capacitatea sistemelor judiciare de a face față amenințărilor financiare și tehnologice actuale.
Criminalitatea financiară: globalizarea și tehnologia pun la încercare sistemele judiciare
Rețelele criminale și alți actori răuvoitori profită de globalizare și digitalizare pentru a ascunde active ilicite în valoare de miliarde de euro, pentru a eluda sancțiunile internaționale și pentru a finanța operațiuni de ingerință. Un singur indicator ilustrează amploarea provocării: potrivit Europol, mai puțin de 2% din veniturile provenite din activități infracționale sunt confiscate efectiv în Europa.
În același timp, inovațiile tehnologice – criptoactivele, finanțele descentralizate, sistemele digitale avansate de plată și inteligența artificială – transformă profund criminalitatea financiară. Deși acestea oferă noi oportunități economice, ele pot fi utilizate și în scopuri infracționale, facilitând ascunderea, transferul transfrontalier și spălarea fondurilor ilicite, precum și îngreunând activitatea autorităților competente de depistare și urmărire penală a acestor infracțiuni.
Consiliul Europei: un actor-cheie în lupta împotriva criminalității financiare
În contextul acestor evoluții, răspunsul european și internațional s-a intensificat considerabil. Printre instrumentele esențiale ale Consiliului Europei se numără Convenția de la Varșovia privind spălarea banilor, identificarea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, precum și finanțarea terorismului, împreună cu noul său protocol adițional, care urmărește în mod special îmbunătățirea recuperării activelor provenite din infracțiuni.
Deși există în prezent un cadru juridic solid și în mare măsură armonizat la nivel european și internațional, principala provocare rămâne transformarea standardelor în rezultate concrete la nivelul sistemelor naționale de justiție. Acest lucru presupune desfășurarea unor investigații eficiente, urmăriri penale de succes, confiscarea bunurilor provenite din infracțiuni și consolidarea cooperării internaționale.
Conferința a fost deschisă de Samuel Vuelta Simon, Secretarul de Stat pentru Justiție al Monaco, și de Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei.
La încheierea reuniunii a fost publicată o Declarație.
* * *
12.06.2026
GRETA avertizează asupra extinderii traficului de persoane pentru activități infracționale în Europa
Raportul analizează progresele în implementarea Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane de către statele părți și examinează provocările și tendințele emergente.
În raportul său anual, GRETA evidențiază factorii de vulnerabilitate exploatați de traficanți pentru a constrânge victimele să desfășoare activități infracționale, inclusiv sărăcia, lipsa adăpostului, șomajul, statutul migrator precar, dizabilitățile și dependențele. Copiii și tinerii sunt expuși numeroșilor factori de risc, în special minorii neînsoțiți sau separați de familie, copiii aflați în instituții rezidențiale și cei proveniți din comunități dezavantajate.
Victimele exploatării prin activități infracționale sunt adesea recrutate online. Exploatarea prin constrângerea la activități infracționale a devenit principala formă de exploatare a copiilor victime ale traficului de persoane în Regatul Unit, afectând în principal copii britanici. În Croația, exploatarea criminală a reprezentat aproape o treime din victimele identificate în perioada 2020–2024. În Albania, Republica Moldova, Danemarca și Țările de Jos, traficul în scopul exploatării prin activități infracționale a reprezentat între 7% și 15% din totalul victimelor.
Deși acest tip de trafic este în creștere în multe țări europene, GRETA observă că fenomenul este insuficient reflectat – sau chiar absent – în datele colectate de unele state.
Traficul de ființe umane în scopul exploatării prin activități infracționale este direct legat de aplicarea principiului nepedepsirii prevăzut de Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane. Acesta obligă statele să prevadă posibilitatea de a nu aplica sancțiuni victimelor traficului pentru implicarea lor în activități ilegale, în măsura în care acestea au fost constrânse să le comită.
* * *
11.06.2026
Consiliul Europei prezintă o foaie de parcurs pentru combaterea violenței online împotriva femeilor și fetelor
Abuzul este alimentat nu doar de misoginie, ci și de interese financiareNoua Recomandare a Consiliului Europei privind responsabilizarea pentru violența împotriva femeilor și fetelor facilitată de tehnologie reprezintă primul standard juridic internațional dedicat exclusiv acestui subiect.
Recomandarea oferă orientări statelor membre ale Consiliului Europei pentru consolidarea răspunsurilor juridice, instituționale și de reglementare la fenomenul violenței facilitate de tehnologie împotriva femeilor și fetelor și propune o abordare cuprinzătoare a responsabilizării, care depășește sfera dreptului penal și include domeniile civil și administrativ.
Noua recomandare este menită să consolideze mecanismele de tragere la răspundere pentru violența împotriva femeilor și fetelor facilitată de tehnologie, o formă de abuz aflată într-o expansiune rapidă, care amenință tot mai mult siguranța, demnitatea și participarea femeilor la viața publică.
Violența facilitată de tehnologie include hărțuirea cibernetică persistentă (cyberstalking), hărțuirea online, distribuirea fără consimțământ a imaginilor intime, încălcarea vieții private, campaniile de ură misogină, amenințările și manipularea imaginilor. Astfel de abuzuri însoțesc adesea alte forme de violență, inclusiv violența domestică, permițând agresorilor să extindă supravegherea, constrângerea și controlul asupra victimelor prin intermediul instrumentelor digitale.
Europa se unește împotriva violenței online asupra femeilor și fetelorNumeroși reprezentanți ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei au participat la lansarea din 10 iunie, desfășurată atât online, cât și la sediul Consiliului Europei din Strasbourg. Vorbitorii invitați au salutat recomandarea, adoptată de Comitetul de Miniștri în luna martie, pentru faptul că oferă orientări statelor europene privind prevenirea și combaterea actelor de violență comise, facilitate, agravate sau amplificate prin intermediul tehnologiilor digitale. Documentul stabilește, de asemenea, măsuri pentru a asigura răspunderea autorilor, a celor care facilitează astfel de acte și, după caz, a companiilor din domeniul tehnologic.
Catherine Van De Heyning, profesor de drept european al drepturilor fundamentale la Universitatea din Anvers și procuror adjunct în divizia de combatere a criminalității informatice din Anvers, a descris recomandarea drept „un pas major înainte pentru a garanta că sistemele de justiție sunt pregătite să răspundă eficient violenței împotriva femeilor și fetelor facilitate de tehnologie”.
Aceasta a evidențiat forme emergente de abuz motivate nu doar de misoginie sau hărțuire, ci și de obținerea de profit financiar. Ca exemplu, a menționat un caz recent în care autoritățile belgiene au arestat un cetățean neerlandez acuzat că administra grupuri pe Telegram prin care erau distribuite și vândute imagini intime și date personale ale femeilor fără consimțământul acestora.
Violența online afectează femeile implicate în viața publicăRecomandarea avertizează că violența facilitată de tehnologie poate provoca anxietate, depresie, prejudicii reputaționale, pierderi economice și retragerea victimelor din spațiile online. Documentul subliniază că femeile active în viața publică sunt afectate în mod deosebit, inclusiv jurnalistele, politicienele, apărătoarele drepturilor omului și activistele pentru drepturile femeilor, care sunt frecvent ținta unor atacuri coordonate online menite să le intimideze sau să le reducă la tăcere.
Pentru a răspunde acestor provocări, recomandarea solicită:
-
consolidarea cadrului legislativ și a politicilor publice;
- desfășurarea unor investigații eficiente și asigurarea accesului la justiție;
- îmbunătățirea serviciilor de sprijin pentru victime;
- consolidarea cooperării internaționale;
- sporirea responsabilității companiilor tehnologice și a platformelor online;
- promovarea prevenirii prin educație, alfabetizare digitală și campanii de sensibilizare.
La eveniment a participat și María Rún Bjarnadóttir, șefa departamentului juridic al Oficiului Comisarului Național al Poliției din Islanda și membră a organismului de monitorizare GREVIO al Consiliului Europei. Ea a subliniat necesitatea consolidării capacităților organelor de aplicare a legii și a adaptării acestora la evoluția rapidă a tehnologiilor, inclusiv prin dezvoltarea expertizei în domeniul criminalisticii digitale.
Recomandarea face parte din eforturile mai ample ale Consiliului Europei de a garanta că femeile și fetele pot participa deplin, în condiții de egalitate și siguranță, la mediul digital și că inovațiile tehnologice contribuie la promovarea drepturilor omului, nu la subminarea acestora.
Sursa
Recomandarea Rec(2026)2
Mai mult despre Violența împotriva femeilor și fetelor, facilitată de tehnologii
* * *
04.06.2026
Republica Moldova a semnat două tratate europene pentru protecția animalelor de fermă
Convenția europeană pentru protecția animalelor de fermă (STE nr. 87)
Adoptată în cadrul Council of Europe în 1976, convenția stabilește principii generale pentru creșterea, întreținerea și îngrijirea animalelor destinate producției agricole. Documentul pornește de la ideea că animalele sunt ființe sensibile și că bunăstarea lor trebuie protejată pe parcursul întregii perioade de creștere.
Convenția prevede, printre altele: asigurarea unor condiții adecvate de adăpostire, hrană și apă; evitarea suferințelor inutile și a tratamentelor crude; respectarea necesităților fiziologice și comportamentale ale animalelor; utilizarea unor practici de creștere compatibile cu sănătatea și bunăstarea acestora.
Convenția este completată de recomandări tehnice specifice pentru diferite specii de animale de fermă, inclusiv bovine, porcine, păsări și pești de acvacultură.
Protocolul de amendare (STE nr. 145)
Protocolul, adoptat în 1992, modernizează mecanismele de aplicare a convenției și consolidează rolul comitetului permanent însărcinat cu monitorizarea implementării acesteia. El permite actualizarea mai eficientă a standardelor și recomandărilor, ținând cont de evoluțiile științifice și de noile practici din domeniul zootehniei.
Semnarea acestor instrumente juridice are mai multe semnificații: Apropierea de standardele europene în domeniul agriculturii și bunăstării animalelor; Consolidarea cadrului legislativ național privind creșterea și exploatarea animalelor de fermă; Sprijinirea procesului de integrare europeană, întrucât bunăstarea animalelor reprezintă un domeniu important al acquis-ului european; Creșterea încrederii consumatorilor în produsele agroalimentare provenite din Republica Moldova; Îmbunătățirea competitivității sectorului agroalimentar, inclusiv a oportunităților de export către piețele europene.
Implementarea prevederilor convenției poate contribui la:
- modernizarea fermelor și a practicilor de creștere a animalelor;
- reducerea stresului și a suferinței animalelor;
- îmbunătățirea sănătății efectivelor și a calității producției;
- promovarea unei agriculturi mai responsabile și mai sustenabile;
- consolidarea imaginii Republicii Moldova ca stat care respectă standardele europene în domeniul protecției animalelor.
Din perspectivă politică și instituțională, semnarea acestor tratate transmite un semnal clar privind angajamentul Republicii Moldova de a adopta și implementa standardele Consiliului Europei în domeniul protecției animalelor, al dezvoltării durabile și al valorilor europene.
* * *
04.06.2026
Primul Forum European al apărătorilor drepturilor omului în domeniul mediului reunește participanți din întreaga Europă
Activiștii se confruntă cu presiuni tot mai mari și cu riscuri personale în Europa de astăzi
Apărători ai drepturilor omului în domeniul mediului, avertizori de integritate, reprezentanți ai instituțiilor și factori de decizie politică din întreaga Europă s-au reunit la Strasbourg pentru primul Forum European al apărătorilor drepturilor omului în domeniul mediului (EHRD), organizat de Consiliul Europei.
Forumului participă aproximativ 400 de persoane din aproape toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, reunite pentru două zile de dialog privind protecția apărătorilor mediului, spațiul civic și democrația de mediu în Europa.
Apărătorii mediului se confruntă cu o situație dificilă
Apărătorii drepturilor omului în domeniul mediului se află din ce în ce mai des în prima linie a unor provocări controversate de interes public, de la poluarea ilegală și defrișările forestiere până la reacțiile față de restricțiile impuse activismului climatic și amenințările la adresa libertăților civice. Lucrând adesea sub presiune și confruntându-se uneori cu riscuri personale, aceștia joacă un rol esențial în semnalarea prejudiciilor aduse mediului și în consolidarea responsabilității democratice.
Un exemplu a fost prezentat astăzi în discursul oficial de deschidere adresat participanților reuniți în hemiciclul Consiliului Europei. Karin Kvarfordt Niia, crescătoare de reni din comunitatea sami Gabna și membră a Parlamentului Sami din Suedia – organismul reprezentativ ales al poporului indigen sami – a evidențiat presiunile tot mai mari exercitate asupra teritoriilor tradiționale sami.
Criticând extinderea proiectelor miniere care au determinat strămutarea populației sami de pe pământurile sale, aceasta a declarat că „samii și alți apărători care își fac auzită vocea sunt prezentați drept obstacole”. Karin Kvarfordt Niia i-a îndemnat pe apărătorii drepturilor de mediu și pe participanți să „construiască alianțe mai puternice”: „Este timpul să fim uniți și să manifestăm solidaritate pentru o tranziție justă care să protejeze atât oamenii, cât și planeta.”
Consiliul Europei: promotor al drepturilor de mediuConsiliul Europei a organizat forumul împreună cu parteneri europeni și internaționali importanți, inclusiv Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) și Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) și Raportorul Special pentru apărătorii mediului în cadrul Convenția de la Aarhus, în cooperare cu secretariatul Convenției de la Aarhus al UNECE, mai mulți titulari ai mandatelor procedurilor speciale ale Consiliului Drepturilor Omului și organizații ale societății civile active în Europa.
Forumul a fost elaborat în consultare directă cu apărătorii drepturilor de mediu, inclusiv cu activiști care nu se identifică în mod formal drept apărători ai drepturilor omului în domeniul mediului.
Prima ediție a forumului a creat o platformă europeană pentru apărătorii drepturilor de mediu, actorii instituționali și factorii de decizie politică, în vederea schimbului de experiențe, identificării lacunelor în materie de protecție și consolidării mecanismelor de cooperare la nivel european. Participanții au discutat, de asemenea, modalități prin care această inițiativă să devină un eveniment bienal permanent, găzduit de diferite orașe europene. Următoarea ediție a Forumului va avea loc în anul 2028.
„Acest forum are loc într-un moment critic, în care răspundem riscurilor cu care se confruntă apărătorii din întreaga Europă, inclusiv tinerii, care sunt tot mai vizibili și mai expuși”, a declarat Bjørn Berge la deschiderea forumului, alături de Volker Türk, Sirpa Rautio, Petra Bayr și Mattias Guyomar.
„Protejarea societății civile reprezintă o componentă esențială a Noului Pact Democratic pentru Europa și suntem hotărâți să asigurăm respectarea drepturilor apărătorilor mediului”, a subliniat Secretarul General Adjunct.
Într-un mesaj video adresat participanților, Mattias Guyomar a evidențiat importanța apărătorilor mediului în abordarea provocărilor legate de schimbările climatice și drepturile omului. „Gravitatea provocărilor și caracterul lor transversal necesită o mobilizare colectivă și un lanț al angajamentului”, a afirmat acesta, adăugând că apărătorii mediului acționează ca „semnale de alarmă” în privința problemelor climatice și joacă un rol esențial în protejarea drepturilor fundamentale.
La eveniment a participat și Catherine Trautmann, care a evidențiat angajamentul de lungă durată al orașului Strasbourg față de drepturile omului, participarea democratică și dialogul privind protecția mediului.
Principalele probleme cu care se confruntă în prezent apărătorii mediului
Prima zi a forumului, desfășurată pe 3 iunie, a avut loc într-un format închis, rezervat exclusiv apărătorilor drepturilor omului în domeniul mediului, oferind un spațiu sigur pentru schimburi de experiență, inclusiv pentru cei care se confruntă cu riscuri legate de activitatea lor de advocacy.
În cea de-a doua zi, apărătorii mediului și reprezentanții instituționali discută despre:
- promovarea spațiului civic și rolul apărătorilor mediului în guvernanța de mediu;
- amenințările și riscurile cu care se confruntă apărătorii mediului, inclusiv criminalizarea și procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP);
- obligațiile statelor de a proteja dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil;
- consolidarea mecanismelor de protecție și a standardelor de mediu în Europa;
- identificarea unor măsuri concrete de urmat și formularea de recomandări pentru edițiile viitoare ale forumului.
Expoziția tematică „Protecția mediului – responsabilitate comună europeană”* * *
04.06.2026
Rețelele sociale și sănătatea mintală a copiilor: răspunsurile corecte sunt rareori alb-negru:
O dezbatere la Strasbourg abordează expunerea la rețelele sociale, bunăstarea copiilor și măsurile de politică publică pentru reducerea riscurilorOrice decizie de politică publică privind accesul copiilor la rețelele sociale ar trebui să fie ghidată de o abordare bazată pe drepturile copilului, fundamentată pe cele mai recente cercetări și, mai ales, pe vocea copiilor. În contextul în care numeroase țări își revizuiesc legislația referitoare la accesul copiilor la rețelele sociale, participanții la o dezbatere organizată la Consiliul Europei, inclusiv ambasadori ai tineretului din Austria, Irlanda, Italia și Malta, au analizat modalitățile prin care poate fi găsit un echilibru între protejarea copiilor, respectarea drepturilor lor și posibilitatea de a participa în mod semnificativ la dezbaterea publică.
„De nenumărate ori, Europa se confruntă cu aceeași dilemă: aceea de a alege între securitate și drepturi, ca și cum cele două ar fi incompatibile”, a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, în discursul său de deschidere. „În ceea ce privește rețelele sociale, dezbaterea este adesea formulată în aceiași termeni: ar trebui să limităm accesul pentru a proteja copiii sau să le garantăm drepturile acceptând riscurile? Este o alegere falsă. O alegere care duce într-un impas”, a avertizat el.
Ministrul Sănătății și Afacerilor Sociale al Principatului Monaco, Christophe Robino, a confirmat că această problemă complexă nu poate fi redusă la o simplă alegere între libertate și restricție. „Mai degrabă, este vorba despre stabilirea condițiilor pentru o libertate compatibilă cu drepturile copilului și cu protejarea interesului său superior”, a afirmat el. „În spațiul european al drepturilor pe care îl construim, mediul digital nu poate deveni o zonă de excepție. Drepturile copiilor trebuie să fie la fel de reale, eficiente și protectoare online precum sunt în orice alt context. În acest spirit, Monaco s-a implicat activ, alături de Consiliul Europei, în organizarea acestui dialog”, a subliniat ministrul.
Datele indică o creștere a simptomelor asemănătoare dependenței generate de utilizarea rețelelor socialeRețelele sociale joacă un rol tot mai important în viața de zi cu zi a copiilor, transformând modul în care aceștia comunică, învață și se exprimă. Cercetările recente evidențiază amploarea și complexitatea fenomenului. În țările membre ale OCDE, 66% dintre fetele și 61% dintre băieții de 15 ani petrec trei sau mai multe ore pe zi pe rețelele sociale, iar peste jumătate dintre ei declară că au fost expuși la conținut tulburător.
Statisticile privind sănătatea mintală sunt la fel de îngrijorătoare: potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, unul din șapte copii din Europa suferă de o tulburare de sănătate mintală, iar în rândul fetelor cu vârste între 15 și 19 ani proporția ajunge la una din patru. De asemenea, nu poate fi ignorată creșterea simptomelor așa-numite „asemănătoare dependenței” asociate utilizării rețelelor sociale, raportate de 11% dintre adolescenți.
Bunăstarea mintală a copiilor este și o problemă a sănătății democrației„Sănătatea mintală a copiilor noștri nu este doar o problemă de sănătate publică. Este și o chestiune care ține de sănătatea democrației”, a subliniat Alain Berset. Această idee se leagă de Noul Pact Democratic pentru Europa, o inițiativă inovatoare a Consiliului Europei care propune trei direcții de acțiune pentru consolidarea democrației: educarea, protejarea și inovarea.
„Nu este vorba de a ne opune revoluției tehnologice, ci de a ne asigura că aceasta se desfășoară cu respect pentru democrație, drepturile omului și statul de drept”, a declarat Alain Berset, evidențiind importanța unor deliberări incluzive pe această temă.
Evenimentul, organizat de comitetele directoare pentru drepturile copilului (CDENF) și pentru drepturile omului în domeniul biomedicinei și sănătății (CDBIO), sub auspiciile Președinției Principatului Monaco la Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a reunit peste 130 de factori de decizie, experți internaționali de renume și alte părți interesate, în timp ce peste 300 de participanți au urmărit dezbaterile online.
Concluziile discuțiilor vor contribui la elaborarea unei note de orientare care va fi pregătită de CDENF pentru a sprijini statele membre în dezvoltarea politicilor naționale privind accesul copiilor la rețelele sociale și protecția bunăstării lor.
Sursa
https://t.ly/sgVhK
Postări
