Noutăţi UE-RM - Noiembrie 2013

• 2013
• Arhiva 2011-2012

29.11.2013 

Cel de-al treilea Summit Parteneriatului Estic de la Vilnius 

a avut loc pe 29 noiembrie 2013. Au participat înalți reprezentanți ai instituțiilor UE din cele 28 de state membre ale UE și celor șase parteneri din Europa de Est pentru a participa Summit-ul Parteneriatului estic de la Vilnius. Evenimentul  a fost  găzduit de către Președintele Republicii, Lituania Dalia Grybauskaitė, președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, și José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene.

Detalii (rom) (eng)
Programul summit-ului de la Vilnius 
Parafarea Acordului de Asociere RM-UE
DECLARAŢIA COMUNĂ a Summitului
Fişă informativă: Summitul Parteneriatului Estic

Acțiuni  în contextul Summitului

• 27-29.11.2013 - Conferinţa Societăţii Civile "Verificarea Realităţii Parteneriatului Estic: Provocările politice şi agenda viitoare pentru Societatea Civilă"

 Evenimentul reunește lideri ai societății civile din țările Parteneriatului estic și ai Uniunii Europene, experți cheie ai organizațiilor non-guvernamentale regionale și transatlantice, grupuri de reflecție, agenții de asistență internaționale și Fundații politice, precum și personalități politice distinse și activiști publici. Participanții la conferință se axeaza pe principalele provocări cu care se confruntă societatea civilă din țările Parteneriatului estic, precum și modalitățile de a le  sprijini, prin creșterea capacității lor operaționale și intensificarea participării societății civile în procesele de luare a deciziilor.Participanții la conferință discuta, de asemenea, strategia Parteneriatului Estic după Vilnius, și rolul societății civile în sprijinirea punerii în aplicare a viitorului Acord de Asociere, inclusiv ZLSAC, care se preconizează a fi finalizat la Vilnius.

Detalii  rom  eng

• 28.11.2013 - Cel de-al 2-lea Forum de afaceri al Parteneriatului Estic

Forumul este organizat în ajunul celui de-al 3-lea Summit al șefilor de state și de guverne din cadrul Parteneriatului Estic acest forum cu genericul „Afaceri fără frontiere”Organizat în ajunul celui de-al 3-lea Summit al șefilor de state și de guverne din cadrul Parteneriatului Estic acest forum cu genericul „Afaceri fără frontiere”, reuneşte reprezentanți-cheie ai mediului de afaceri și guvernelor și examinează întrebări strategice, de la consolidarea în continuare a comerțului, investițiilor străine directe, pana la stimularea IMM-urilor și dezvoltarea in continuare a infrastructurii pentru succesul în afaceri..

Detalii  rom  eng

• 28.11.2013 - "Parlamentele pentru democrație: spre o cooperare mai ambițioasă la nivel global ": Reuniunea președinților de comisii parlamentare de politică externă ai statelor UE și ai Forumului Parlamentar pentru Democrație 

Probleme ce ţin de Parteneriatului Estic, dezvoltarea democratică și lecțiile învățate sunt  discutate în cadrul evenimentului ce cuprinde dimensiunea parlamentară a președinției lituaniene a Consiliului UE . La 27-28 noiembrie 2013, Seimas-ul de la Vilnius găzduieşte reuniunea președinților de comisii parlamentare de politică externă ai statelor Uniunii Europene și ai Forumului Parlamentar pentru Democrație  intitulat " Parlamentele pentru democrație: spre o cooperare mai ambițioasă la nivel global ", desfășurată în contextul Summitului Parteneriatului Estic.Președintele Parlamentului Igor Corman a vorbit la Vilnius despre evoluțiile înregistrate de Republica Moldova pe calea integrării în UE și implementarea agendei europene în perioada următoare

 Detalii  rom  eng


 27.11.2013

Comisia Europeană a propus abolirea regimului de vize pentru  Moldova

La  27 noiembrie 2013, Comisia Europeană a înaintat propunerea de a liberaliza regimul de vize pentru cetăţenii RM, care presupune modificarea Regulamentului 539/2001 privind abolirea regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată în spaţiul Schengen pentru cetăţenii RM Propunerea vine în urma rezultatului celui de-al 5-lea Raport de Progres al Comisiei Europene privind implementarea cu succes a Planului de Acţiuni RM-UE privind liberalizarea regimului de vize, din 15 noiembrie 2013.

Propunerea respectivă urmează a fi discutată şi aprobată de către Parlamentul European şi Consiliul UE. Comisia Europeană va aprecia co-decizia Parlamentului European pe parcursul actualei legislaturi a Parlamentului European.

Detalii eng  rom

Noutăţi CoE-RM - Noiembrie 2013

27-29.11.2013

Forumul Mondial pentru Democraţie 

Reţelele sociale, blog-urile şi mass-media on-line oferă cetăţenilor un acces direct fără precedent la viaţa publică. Este Internetul pe care să revolutioneze conceptul nostru de democraţie? 

Acest subiect va fi examinat la ediţia din 2013 a Forumului Mondial pentru Democraţie, organizat la Strasbourg de Consiliul Europei, care va reuni reprezentanţi ai societăţii civile, oficiali aleşi, politicieni, reprezentanţi ai mass-media din peste 100 de ţări.

Forumul întitulat "Reconectarea democraţiei: consolidarea legăturilor între instituţii şi cetăţeni în era digitală" va constitui o platformă oportună pentru un adevărat dialog participativ cu privire la transformările şi viitorul democraţiei. El va contribui la modelarea acţiunii viitoare a organizaţiei, a instituţiilor sale şi a Statelor membre”.

Detalii 

25.11.2013

Ziua Internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor 

Moldova, Europa şi întreaga lume marchează Ziua Internaţinală pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor. Vicepreşedintele Parlamentului RM a menţionat în mesajul dedicat acestei Zile că Moldova are o legislaţie bună în domeniu, apreciată pe plan european şi internaţional ca fiind chiar excelentă şi dispune de un mecanism eficient de implementare a acesteia.  

În Republica Moldova sunt organizate acum mai multe acţiuni de conştientizare a fenomenului violenţei împotriva femeii, desfăşurate cu genericul celor „16 zile de acţiuni împotriva violenţei în bază de gen” în care sunt implicate şi autorităţile locale din ţară.

O delegaţia a Parlamentului RM participă la Conferinţa regională de la Bucureşti "Violenţa faţă de femei şi Convenţia de la Istambul", organizată în colaborare cu reţeaua APCE ”Women – free from violence”. Conferinţa a avut drept obiectiv sporirea gradului de conştientizare privind fenomenul violenţei împotriva femeii şi reafirmarea angajamentului, la nivel parlamentar, pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen. În cadrul dezbaterilor au fost discutate prevederile Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Convenţia de la Istanbul) şi identificarea soluţiilor pentru ca statele din regiune să ratifice respectivul document. 

Un apel de încurajare a ratificării Convenţiei de la Istanbul a fost lansat, la 25 noiembrie 2013, şi de Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland. Sensibilizarea cu privire la impactul pozitiv al Convenţiei de la Istanbul asupra prevenirii şi combaterii violenţelor cu caracter sexual va fi scopul unei campanii vaste desfăşurate sub egida Consiliului Europei,  în perioada 25 noiembrie - 10 decembrie 2013, în 33 de state europene.

25.11.2013

Oportunităţile pentru ameliorarea sistemului electoral din ţările Parteneriatului Estic 

La 25-26 noiembrie 2013, Comisia de la Veneţia organizează la Strasbourg un seminar privind observarea alegerilor cu participarea reprezentanţilor Comisiei Electorale Centrale din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova şi Ucraina, precum şi experţi internaţionali, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi OSCE/ODIHR.

Detalii

20.11.2013

Planul de Acţiuni al Consiliului Europei pentru susţinerea reformelor democratice în Republica Moldova pentru anii 2013-2016 

Documentul adoptat de delegaţii Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei este orientat spre susţinerea autorităţilor RM în atingerea obiectivelor-cheie de reformă în domeniile prioritare de funcţionare a instituţiilor democratice, cu accent special pe cooperarea în chestiuni constituţionale şi electorale, lupta împotriva corupţiei, reforma din sectorul justiţiei şi independenţa instanţelor judiciare. Un capitol separat este dedicat protecţiei şi promovării drepturilor omului, care include lupta împotriva traficului de persoane şi anti-discriminarea, libertatea şi pluralismul mass-media, precum şi democraţia locală şi descentralizarea.

Detalii

Experienţe de integrare europeană

Serie de articole semnate de Octavian Ţâcu, conferenţiar universitar, doctor în istorie
 
VIII - Condiţiile de aderare. // Timpul. - 12 decembrie 2013.

Condiţiile de aderare şi agenda politică a UE faţă de statele est-comuniste au fost o inovaţiei în istoria integrării europene. Ţările solicitante aveau o poziţie slabă faţă de UE, din cauza dependenţei asimetrice de aceasta, la fel cum este actualmente şi R. Moldova. Dorinţa lor de a obţine calitatea de membru depăşea cu mult dorinţa statelor-membre de a le accepta, ceea ce contrastează cu situaţia noastră la moment. Negociatorii din UE au propus condiţii de aderare dezavantajoase candidaţilor, cu toate aceste ţările est-europene le-au acceptat, deoarece dorinţa generală de a face parte din Uniune compensa dezavantajele unor anumite condiţii. În fond, aderarea în orice condiţii era mai bună decât neaderarea, lucru valabil şi în situaţia actuală pentru R. Moldova.

VII - Politici // Timpul. - 2 decembrie 2013.

Între acestea se numără: a. politicile de solidaritate (cunoscute de asemenea sub numele de politici de coeziune), privind aspecte regionale, agricole şi sociale. b. politicile de inovare, care introduc tehnologii de vârf în domenii precum protecţia mediului, cercetarea şi dezvoltarea şi domeniul energetic. Uniunea finanţează aceste politici prin intermediul unui buget anual, care completează şi oferă valoare adăugată acţiunilor întreprinse de guvernele naţionale.

VI - Piaţa comună. // Timpul. - 23 noiembrie 2013.

Într-o manieră globală, diverse studii realizate de Comisia Europeană au evaluat câştigul macroeconomic de pe urma punerii în practică a pieței comune. În condiţiile unor politici economice constante, creşterea PIB-ul comunitar a fost de 4,5%, preţurile au scăzut cu 6%, soldul comercial s-a ameliorat cu aproximativ 1% din PIB, soldul public cu 2,2% din PIB şi au fost create 1,8 milioane noi locuri de muncă.

Aceste efecte benefice ale pieţei comune se explică prin suprimarea controalelor vamale, în condiţiile în care costul formalităţilor administrative, al întârzierilor la trecerea vămii şi al salariilor funcţionarilor vamali reprezenta 1,5% din valoarea schimburilor intracomunitare; prin deschiderea pieţelor comune, respectiv punerea în concurenţă a întreprinderilor europene pentru atribuirea pieţelor publice naţionale (evaluate la 6,8 - 9,8% din PIB-urile naţionale); dincolo de efectul asupra calităţii serviciilor, această măsură a degrevat cu 0,5% din PIB-ul comunitar, respectiv costurile administrative efectuate înainte pentru vânzarea întreprinderilor publice (comunicaţii, transporturi etc.); prin alocarea superioară a capitalurilor, datorită scăderii costului creditului, al primelor de asigurare şi al serviciilor financiare, în urma concurenţei dintre prestatori (bănci, companii de asigurare); prin stimularea concentrării, pentru a beneficia de avantajele economiilor de scară. 

V. - Instituţii // Timpul. - 18 noiembrie 2013.

Mai mult decât o confederaţie de state şi mai puţin decât un stat federal, UE este o structură care nu intră în nicio categorie juridică tradiţională. Ea este unică în istorie, iar sistemul său decizional a evoluat continuu în ultimii aproximativ 60 de ani. Tratatele (ce constituie legislaţia primară) stau la baza a numeroase acte juridice (numite „legislaţie secundară”) care au incidenţă directă asupra vieţii cotidiene a cetăţenilor Uniunii. Legislaţia secundară constă în special în regulamentele, directivele şi recomandările adoptate de instituţiile UE. Aceste legi, precum şi politicile Uniunii în general, sunt rezultatul deciziilor luate de Consiliu (care reprezintă guvernele naţionale), Parlamentul European (care reprezintă cetăţenii) şi Comisia Europeană (instituţie independentă de guvernele statelor membre, garantă a interesului colectiv al europenilor). Chiar dacă aparent prezintă simptomele unui construct complicat şi dificil de înţeles, instituţiile UE sunt de fapt uşor de disimilat, iar realizarea principiilor de funcţionare a acestora face percepţia asupra acestui organism şi mai fascinantă.

IV. - Europenizarea // Timpul - 11 noiembrie 2013.

Europenizarea prin intermediul condiţiilor de aderare este unul din cele mai redutabile instrumente ale puterii de transformare a Uniunii Europene. Dar dincolo de aceasta, europenizarea se referă la procesele de construcţie, transmitere şi instituţionalizare a regulilor formale şi informale, procedurilor, paradigmelor, politicilor, stilurilor, „felului de a face lucrurile”, a credinţelor şi normelor comune care sunt iniţial definite şi consolidate în luarea hotărârilor la nivelul UE, iar apoi încorporate în logica discursului intern, a identităţilor, a structurilor politice şi a politicilor publice din fiecare stat membru sau a celor în curs de aderare.

III. - Extindere // Timpul - 2 noiembrie 2013.

Extinderea proiectului european de unitate a fost un proces continuu încă din momentul realizării sale şi nu se va opri la frontierele actuale ale UE. Reunificarea continentului european, divizat în urma ultimului război mondial, a fost visul părinţilor fondatori ai UE, care doreau o Europă unită şi liberă. În consecinţă, extinderea Uniunii Europene este împlinirea unei viziuni, o viziune care se confundă cu însuşi scopul urmărit de UE şi de extinderea sa: reunificarea popoarelor din Europa într-un cadru constituţional care să le încurajeze să muncească împreună în condiţii de pace şi stabilitate.

II. - Constituire // Timpul. - 28 octombrie 2013.

Tratatul de la Roma a formalizat patru libertăţi fundamentale pe care se va fonda Europa economică, cu implicaţii adânci asupra viitorului său politic (art. 3): a bunurilor; a serviciilor; a capitalului; a muncii. Art. 48 al Tratatului prevedea crearea condiţiilor pentru realizarea liberei circulaţii a persoanelor pe teritoriul Comunităţii, aceasta însemnând abolirea oricărei discriminări bazate pe naţionalitate în privinţa angajării, stabilirii salariilor şi condiţiilor de muncă. Un moment important de reţinut pentru noi toţi în conştientizarea acestui deziderat, care se conţine expres în acest tratat, este că „libertatea de mişcare constituie un drept fundamental al lucrătorilor şi al familiilor acestora; mobilitatea muncii în cadrul Comunităţii trebuie să fie unul din mijloacele prin care lucrătorului i se garantează posibilitatea de îmbunătăţire a condiţiilor sale de viaţă şi de lucru, precum şi promovarea pe scara socială, în timp ce ajută la îndeplinirea cerinţelor economiei statelor membre”.

I. - Istoric // Timpul. - 12 octombrie 2013.

În condiţiile unei situaţii de divizare ideologică, teritorială şi politică fără precedent, aflată la discreţia a două supraputeri noneuropene, care-i determinau în mare parte politicile, integrarea principalelor puteri europene şi realizarea unei extinderi europene prin cooptarea altor state a fost şansa de erijare a Europei Occidentale într-un pol distinct al relaţiilor internaţionale, care în condiţii istorice favorabile, determinate de prăbuşirea URSS, devine principalul centru de atracţie şi gravitaţie pe continentul european.

Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Noiembrie 2013

Interviuri, comentarii, opinii

Septembrie 2012
Octombrie 2012
Noiembrie 2012
Decembrie 2012
Ianuarie 2013
Februarie 2013
Martie 2013
Aprilie 2013
Mai 2013
Iunie 2013 
Iulie 2013
August 2013
Septembrie 2013 
Octombrie 2013 



Summitul de la Vilnius

29-30.11.2013

Moldova speră să obţină o perspectivă a admiterii în EU până la următorul summit al Parteneriatului estic Interviu cu de șefa diplomației moldovene Natalia Gherman la Vilnius.

Octavian Calmâc: „Republica Moldova trebuie să continue schimbarea paradigmei de dezvoltare economică, de la consum spre investiţii”Interviu cu viceministrul economiei Octavian Calmâc, cel care a parafat, în cadrul summitului de la Vilnius, acordul privind crearea zonei de comerţ liber între Moldova şi UE.

Integrarea europeană va duce şi la reîntregirea teritorială a Republicii MoldovaInterviu cu liderul PLDM Vlad Filat în marginea summitului de la Vilnius.

Dorin Chirtoacă: „Din această zi, Republica Moldova intră pe un drum cu sens unic, spre Uniunea Europeană”Interviu cu Primarul municipiului Chişinău, după prima zi a summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius.

Cele trei partide care au creat coaliţia de guvernare pro-europeană au şansa să demonstreze moldovenilor că apropierea de UE e o realitateInterviu cu Ion Hadârcă, liderul Partidului Liberal Reformator.

Rusia ar putea face anumite presiuni asupra Moldovei, dar intenţiile Rusiei vor deveni mai limpezi după Olimpiada de la SociInterviu cu Marian Lupu la Vilnius.

Noua iniţiativă a UE - Marca patrimoniului european

Primele situri care vor primi noua marcă a patrimoniului european (MPE) au fost desemnate astăzi de juriul independent instituit de Comisia Europeană. 

Cele patru situri sunt:  

• Parcul arheologic Carnuntum, cartier al unui oraș roman, reconstruit în Bad Deutsch-Altenburg, Austria;  
• Casa medievală a breslelor din Tallinn, Estonia;  
• Palatul Păcii din Haga, care împlinește 100 de ani și 
• Lagărul Westerbork, un lagăr nazist de tranzit aflat de asemenea în Țările de Jos, la Hooghalen.

 

Marca are ca scop aducerea în atenție a unor situri care au jucat un rol important în istoria, cultura și dezvoltarea Uniunii Europene, precum și sublinierea dimensiunii lor europene, prin activități de informare și de educare. Obiectivul final al MPE este consolidarea sentimentului de apartenență al cetățenilor la Uniunea Europeană. Comisia va publica lista oficială a siturilor în ianuarie 2014. 

BV - Fişă informativă: Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius

Fişă informativă: Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius=FACTSHEET Eastern Partnership summit Vilnius, 28-29 November 2013/ Consiliu UE. - 26 noiembrie 2013. - 4 p.

Cel de-al treilea Summit al Parteneriatului Estic va avea loc la Vilnius, Lituania în perioada  28- 29 noiembrie 2013. Acest forum va reuni șefii de stat sau de guvern din cele 28 de state membre ale UE și din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina

Summit-ul de la Vilnius va evalua progresul în stabilirea noilor acorduri de asociere, inclusiv  al Acordului de Liber schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) între UE și unele țări partenere. Aceste acorduri sunt concepute pentru a sprijini reformele în scopul accelerării asocierii politice și integrării economice. Acordurile de Asociere, inclusiv ZLSAC, urmează să fie parafate de Georgia și Republica Moldova. Oferta de semnare a unui acord de asociere fără precedent cu Ucraina este în continuare valabila. Acest lucru necesită voința politică necesară din partea conducerii Ucrainei, acțiuni determinate și progrese tangibile în condițiile stabilite în decembrie 2012. 

Fişă informativă cuprinde informaţii generale despre agenda, obiecivele si  documentele, care vor fi examinate în cadrul Forului

Text complet (eng), (rom), 

Ghidul Acordului de Asociere 
Cel de-al treilea Summit Parteneriatului Estic de la Vilnius http://www.eu2013.lt/en/vilnius-summit

Viitorul Curţii europene a Drepturilor Omului: Lansarea consultaţiei publice

Consiliul Europei a lansat o consulaţie publică cu privire la viitorul pe termen lung al sistemului european de protecţie a drepturilor omului, bazat pe Convenţia europeană a Drepturilor Omului şi Curtea europeană de la Strasbourg.

Persoanele particulare şi organizaţiile sunt invitate să-şi trimită contribuţiile cu privire la oricare din aspectele sistemului convenţiei, cum ar fi:

- provocările cu care s-ar putea confrunta pe viitor convenţia şi curtea

- rolul curţii de a ajuta la protecţia şi interpretarea drepturilor individuale

- reformele posibile care ar ajuta la depăşirea supraaglomerării curţii cu dosare

- procedura de implementare a hotărârilor curţii şi rolul autorităţilor naţionale

- plata reparaţiilor acordate reclamanţilor
Contribuţiile iniţiale trebuie transmise prin intermediul paginii de internet a Consiliului Europei (Council of Europe website) până luni, 27 ianuarie 2014, ora 12.00. Autorii contribuţiilor selectate vor fi invitaţi să participle la discuţiile ulterioare.

Un grup format din experţi naţionali numiţi de guvernele statelor membre ale Consiliului Europei va examina informaţiile colectate şi va pregăti un raport care va fi înaintat Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei până la 15 aprilie 2015.

Acest proces este un rezultat al Conferinţei din 2012 de la Brighton privind viitorul Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Erasmus + : noul program al UE pentru educație, formare, tineret și sport

Descarcati

Erasmus+, noul program al UE pentru educație, formare, tineret și sport,planificat să înceapă în ianuarie, a fost aprobat astăzi de Parlamentul European. Programul, care se va desfășura pe o perioadă de șapte ani și care are ca scop stimularea dezvoltării competențelor și a capacității de inserție profesională și sprijinirea modernizării sistemelor de învățământ, de formare profesională și pentru tineret, va beneficia de un buget de 14,7 miliarde EUR, ceea ce înseamnă cu 40 % mai mare decât nivelurile actuale.

 Peste 4 milioane de persoane vor beneficia de sprijin pentru a studia, pentru a urma cursuri de formare profesională, pentru a munci sau pentru a desfășura activități de voluntariat în străinătate, printre acestea numărându-se 2 milioane de studenți din învățământul superior, 650 000 de ucenici și de studenți din învățământul profesional, precum și peste 500 000 de tineri implicați în programe de schimb de experiență sau de voluntariat în străinătate. Studenții care intenționează să urmeze un program complet de studii de masterat în străinătate, pentru care rareori sunt disponibile granturi sau împrumuturi naționale, vor beneficia de o nouă schemă de garantare a împrumuturilor, gestionată de Fondul european de investiții. Erasmus+ va oferi, de asemenea, finanțare pentru educația și formarea profesională a personalului, a lucrătorilor din domeniul tineretului și pentru parteneriate între universități, colegii, școli, întreprinderi și organizații non-profit.

Programul Erasmus+ va demara în ianuarie 2014.

Mai mult

•  Erasmus+ Întrebări frecvente
• Comisia Europeană: Site-ul web Erasmus+
• Parlament European  Erasmus + Prezentarea generală 
• Ghidul programului Erasmus+  
• Erasmus+ at a glance in figures 
• Erasmus+ in detail 

BV - 5 mituri despre Acordul de Asociere cu UE

Lupusor A. Cinci mituri despre Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană /Expert-Grup. - 2013. - 18 noiembrie. - 5 p.

Autorul demonteaza următoarele  mituri:

Mitul nr. 1: Federația Rusă este principala piață de desfacere pentru exportatorii moldoveni
Mitul nr. 2: Semnarea Acordului de Asociere cu UE va cauza pierderea pieței CSI
Mitul nr. 3: Economia din raioanele de est ale Republicii Moldova va avea de pierdut în urma semnării Acordului de Asociere cu UE
Mitul nr. 4: Semnarea Acordului de Asociere cu UE va „distruge producătorul autohton”
Mitul nr. 5: Semnarea Acordului de Asociere cu UE implică aderarea Republicii Moldova la spațiul comunitar și NATO

Acordul de Asociere cu UE nu va duce la „distrugerea producătorului autohton”, nu va reprezenta un colaps pentru economia regiunii transnistrene, nu va duce la pierderea pieței CSI pentru exportatorii moldoveni și nici nu implică aderarea țării noastre la UE și NATO. În schimb, semnarea și implementarea corespunzătoare a acestui Acord va asigura creșterea economică pe ambele maluri ale Nistrului, drept rezultat a diversificării piețelor de desfacere pentru companiile locale, a sporii consumului și investițiilor. Nu în ultimul rând, Acordul setează un complex de standarde și reguli de joc care deja funcționează în alte țări europene, implementarea cărora este compatibilă cu obiectivul de modernizare a țării. 

Vezi de asemenea:

• Ghidul Acordului de Asociere UE-RM
• Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor
• Moldova pe calea europeană

BV - Ghidul Acordului de Asociere UE-RM

Un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană  este un tratat internațional între UE și o țară din afara UE, în cazul nostru Republica Moldova.(Definiția oficială dată de către UE)

UE - Republica Moldova va crea un cadru de cooperare în domenii precum comerțul, politica de securitate și cultură. Totuși, aceasta este mai mult decât o simplă cooperare. Acordul de Asociere va permite de a construi o integrare mai profundă atât din punct de vedere politic cît și economic dintre țara noastră și UE.

Ce înseamnă acest lucru în practică?

Uniunea Europeană se bazează pe respectarea democrației și a statului de drept, cu valorile și standardele legale care dau undă verde pentru țările în curs de dezvoltare, cum ar fi ţara noastră. Acordul de Asociere va permite racordarea sistemelor politic și economic al Republicii Moldova în conformitate cu valorile europene și standardele și reglementările Uniunii Europene.

Guvernanța economică a UE pe înțelesul tuturor

DESCARCATI

 Învățămintele desprinse în urma recentei crize economice, financiare și a datoriei suverane au condus la adoptarea unor reforme succesive ale normelor UE, prin care se instituie, printre altele, noi sisteme de supraveghere a politicilor bugetare și economice și un nou calendar bugetar. 

Noile norme (introduse prin pachetul de șase propuneri legislative, prin pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare și prin Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța) își au fundamentul în semestrul european, care este calendarul politic al UE. Acest sistem integrat garantează norme mai clare, o mai bună coordonare a politicilor naționale pe tot parcursul anului, o monitorizare periodică și sancțiuni mai rapide în cazul încălcării normelor. Acest sistem ajută statele membre să își îndeplinească angajamentele bugetare și cele în materie de reformă, contribuind, în același timp, la soliditatea uniunii economice și monetare în ansamblul său. 

Principalele caracteristici ale noului sistem.

• COORDONARE PE ÎNTREG PARCURSUL ANULUI: SEMESTRUL EUROPEAN
• O MAI MARE RESPONSABILITATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ÎNTOCMIREA BUGETULUI
• INTENSIFICAREA SUPRAVEGHERII ÎN ZONA EURO
• EXTINDEREA MONITORIZĂRII LA DEZECHILIBRELE MACROECONOMICE
• UN PROIECT PENTRU VIITOR

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

• Semestrul european:http://ec.europa.eu/europe2020/making-it-happen/index_ro.htm
• Privind procedura aplicabilă deficitelor excesive (inclusiv procedurile în curs, în funcție de țară):http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/sgp/corrective_arm/index_en.htm
• Procedura privind dezechilibrele macroeconomice (inclusiv bilanțurile aprofundate, în funcție de țară):http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/macroeconomic_imbalance_procedure/index_en.htm

BV: Dreptul la libertate la faza urmăririi penale

Raport privind respectarea dreptului la libertate la faza urmăririi penale în Republica Moldova / Programul de Drept al Fundaţiei Soros-Moldova. – Chişinău, 2013. – 124 p.

Pentru realizarea acestui studiu a fost creat un grup de experţi independenţi cu sarcina de a analiza încheierile emise de judecătorii de instrucţie şi de a identifica cele mai problematice cazuri din punct de vedere al respectării dreptului la libertatea şi siguranţa persoanei, prin prisma rigorilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului.

Prin această cercetare empirică, Programul de Drept al Fundaţiei Soros – Moldova ajunge încă o dată la concluzia că cele mai multe probleme sistemice în justiţia penală, care duc la încălcarea repetată a articolului 5 din CEDO, ţin de etapa prejudiciară a procesului penal. În timp ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în hotărârile sale pe cazurile împotriva Moldovei a solicitat în repetate rânduri ca mandatele de arest să fie bine argumentate, sistemul judiciar reacţionează nepermis de lent. Autorităţile statului şi sistemul judiciar pun anumite speranţe în recentele modificări legislative care vor dilua sistemul judecătorilor de instrucţie în mediul judecătorilor de drept comun şi în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova despre aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu. Rămâne de văzut dacă aceste documente şi altele elaborate în procesul de punere în aplicare a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei în anii 2011-2016 vor produce rezultate scontate. Cert este că problematica aplicării măsurilor preventive nu ţine doar de legislaţie. Este vorba şi de o rezistenţă nemotivată de a lua în consideraţie şi de a aplica jurisprudenţa CEDO, precum şi de mentalitatea profund ancorată în trecutul sovietic. În niciunul din cele 652 de demersuri studiate, experţii n–au găsit trimiteri la jurisprudenţa CEDO.  

BV - Anuarul ştiinţific al IRIM

Anuarul ştiinţific al Institutului de Relaţii Internaţionale din Moldova (IRIM) este o publicaţie ştiinţifică(categoria C) cu o periodicitate bianuală şi inserează materiale pe următoarele domenii ştiinţifice: ştiinţe politice, economie, drept, filologie.
 

 În conformitate cu domeniile  respective, Anuarul însumează compartimentele:

•    Procese integraţioniste europene.
•    Dezvoltarea economică în procesul globalizării.
•    Ajustarea dreptului naţional la legislaţia internaţională.
•    Aspecte comparativ-contrastive în filologia contemporană.

 2003-2010

Anuar Ştiinţific IRIM, vol. I, Chişinău 2003, 267 p.
Anuar Ştiinţific IRIM, vol. II, Chişinău 2004, 115 p.
Anuar Ştiinţific IRIM, vol. III, Chişinău, 2005, 267 p.
Anuar Ştiinţific IRIM, vol. IV, Chişinău, 2006, 267 p.
Anuar Ştiinţific IRIM, vol. V, Chişinău, 2007, 325 p.
Anuar Ştiinţific IRIM, vol. VI, Chişinău, 2008, 305 p.
Anuar Ştiinţific, vol. VII-VIII, Chişinău, 2010, 406 p.

2011 

Anuar Ştiinţific, vol. IX, Chişinău, 2011, 304 p.

2012

Anuar Ştiinţific, vol. X, Chişinău, 2012, 226 p.
Anuar Ştiinţific, vol. XI, Chişinău, 2012, 341 p.

BV_Moldova pe calea europeană

Summitul de la Vilnius, care va avea loc la 28-29 noiembrie 2013, este evenimentul cel mai aşteptat care poate schimba cursul istoriei pentru Moldova.

Publika TV a iniţiat campania "Moldova pe calea europeană" pentru a explica ce înseamnă aderarea la Uniunea Europeană, care sunt avantajele integrării Moldovei în UE şi ce efecte au documentele care se vor parafa la Vilnius. Campania a fost lansată la 27 octombrie 2013 şi va dura 5 săptămâni.

Semnarea acordurilor cu UE va schimba dinamica relaţiilor dintre Moldova şi Rusia: Interviu cu Ministrul Afacerilor Externe al Letoniei, Edgars Rinkevics. - 26.11.2013

- Opţiunea politică a Moldovei are diferite costuri. Cel mai neplăcut ţine de relaţiile comerciale cu Federaţia Rusă. Cum credeţi că trebuie gestionat acest tip de situaţie?

- În primul rând, eu chiar nu cred că noi, în Europa, sau Rusia ar trebuie să privească Parteneriatul Estic ca pe un grup de ţări care văd Uniunea Europeană ca o problemă de costuri. Aş vrea ca oamenii să vadă politicile cu beneficii reciproce, nu ca pe un joc cu suma zero, din punct de vedere politic. Aş mai spune că toate părţile, Rusia, UE, Moldova sau Ucraina sau alte ţări din cadrul Parteneriatului Estic vor avea beneficii. Este ceva ce le spunem partenerilor noştri ruşi. În primul rând, nu ni se pare acceptabilă nicio formă de presiune asupra acelor ţări care au decis să aibă relaţii mai apropiate cu UE. În al doilea rând, credem că şi Rusia va avea de câştigat dacă Moldova va semna Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv, precum şi trecerea la următoarele etape pentru liberalizarea regimului de vize. Din experienţa noastră, trebuie să spun că au existat neînţelegeri în relaţiile noastre cu Rusia. Totuşi, acum, când Letonia este membră a UE şi NATO, relaţiile noastre bilaterale, în special cele economice după ce Rusia a aderat la OMC, s-au îmbunătăţit. Comerţul nostru bilateral a crescut cu 25% anul trecut. Încă mai avem diferenţe politice pe care le discutăm, dar atmosfera este total diferită. Sincer, cred că dacă Moldova va semna toate aceste acorduri, dacă lucrurile se vor mişca, atunci şi dinamica dintre Moldova şi Rusia se va schimba. În acelaşi timp, văzând anumite presiuni faţă de Republica Moldova, cred că deja aţi obţinut anumite beneficii. Celebrul vin moldovenesc a fost acceptat şi salutat în Uniunea Europeană. Comisia Europeană a aprobat decizia de a liberaliza piaţa vinurilor. Sper că vor fi rezolvate unele probleme ce ţin de energie. Din acest punct de vedere, orice încercare de a efectua presiuni asupra oricărui stat din Parteneriatul Estic este contraproductivă. Sper că dialogul UE-Rusia va decurge în aşa fel, încât să putem să ne convingem partenerii ruşi că Parteneriatul Estic nu are învingători şi învinşi, ci doar câştigători din toate părţile: UE, Rusia şi ţările Parteneriatul Estic, ca şi Moldova. Cred că este ceva ce am mai discutat cu prietenii noştri din Rusia, când a fost vorba despre dialogul bilateral şi sper că vom continua să o facem şi atunci când Letonia va prelua preşedinţia UE în 2015. I-aş sfătui pe toţi să vadă această situaţie ca pe o oportunitate, nu ca pe o problemă.

Liberalizarea regimului de vize poate fi finalizată anul viitor: Interviu cu ambasadorul Germaniei în Moldova, Matthias Meyer. - 18.11.2013.

- Excelenţă, opţiunea pro-europeană a Republicii Moldova a fost sancţionată comercial de către Federaţia Rusă prin embargoul vinurilor. În general, există riscul unor atitudini mai radicale, adică de a alege ferm între Uniunea Europeană şi Rusia. Cât de oportună este încurajarea acestei abordări?

- În ceea ce priveşte Rusia, cred că reacţiile ce pot fi auzite acolo nu trebuie să fie subestimate, dar nici supraapreciate. Fiecate ţară reprezintă, desigur, interesele sale. Acest lucru îl face şi Rusia. Fiind german pot doar să spun foarte clar că asocierea şi comerţul liber nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. Republica Moldova poate să continue relaţiile sale economice cu Rusia, poate chiar şi să le extindă dincolo de aceste două acorduri. Schimbul de mărfuri cu UE care va creşte acum nu va periclita câtuşi de puţin schimbul de mărfuri cu Rusia. Pot să vă asigur că situaţia în care vă aflaţi a luat o turnură foarte bună. Deoarece puteţi coopera atât cu Estul cât şi cu Vestul, aceasta fiind cea mai convenabilă situaţie pe care o poate avea Moldova. Consider că nu trebuie să fie cuiva teamă de Rusia. Noi, germanii, întreţinem relaţii economice minunate cu Rusia fiind membru al UE. Dumneavoastră având doar statut de membru asociat al UE, de ce ar trebui Moldova să fie într-o poziţie mai dezavantajoasă? Nu pot înţelege acest lucru. Este important ca întreaga populaţie de la dumneavoastră să susţină acest dialog cu Rusia, astfel încât să se ajungă la soluţii în interes naţional.

Regiunea de sud a Moldovei, pregătită sau nu pentru integrarea europeană? Ce spun specialiştii. - 17.11.2013.

Unii invitaţi spun că zona de sud ar putea aduce în Europa un vast patrimoniu istoric şi cultural. "Sudul Moldovei se caracterizează printr-o interferenţă culturală foarte bogată. Avem un model de toleranţă culturală şi lingvistică. Ne aflăm într-un mesaj istoric foarte frumos al celui mai mare suveran pe care l-a avut vreodată Moldova – Şefan Vodă", a menţionat istoricul Daniela Vacarciuc.
Hora de la Sud, mândria moldovenilor. Jucată cu iscusinţă, aceasta te face să tresari de fiecare dată când o priveşti. - 15.11.2013.

Moldovenii sunt un neam bogat în tradiţii, iar dansul şi cântecul popular ne fac absolut deosebiţi. Cea mai dinamică horă o pot învârti însă doar moldovenii de la sud, din zona Prutului de Jos. Acolo unde, după cum spun localnicii, dansul popular este învăţat de la o vârstă fragedă. În satul Colibaşi, raionul Cahul hora de la sud încununează orice sărbătoare.  

Spiritul poporului găgăuz: Ce îi face speciali pe reprezentanţii poporului de origine turcică, stabiliţi în sudul Moldovei. - 15.11.2013.

Cântecele populare, bucatele tradiţionale, vinul aromat, dar şi costumele naţionale, brodate iscusit cu ornamente specifice sunt mândria găgăuzilor, stabiliţi în regiunea de sud a Moldovei. Mărturii ale spiritualităţii acestui popor de origine turcică pot fi găsite în singurul muzeu de Istorie şi Etnografie a găgăuzilor din satul Beşalma.
UE va deschide complet piaţa pentru toate produsele moldoveneşti: Interviu cu Comisarul European pentru Agricultura, Dacian Cioloş. - 14.11.2013.

"UE va deschide complet piaţa pentru toate produsele moldoveneşti care vin pe piaţa europeană, în timp ce pentru anumite produse moldoveneşti mai sensibile am acordat perioade de tranziţie care pot să meargă până la zece ani. Pentru anumite sectoare mai sensibile cum ar fi carnea de porc, cea de pasăre, ouă, lapte, produse lactate, anumite fructe şi legume, Republica Moldova nu va trebui să liberalizeze complet piaţa, ci doar să deschidă anumite cote. Asta înseamnă că pe zonele sensibile chiar după implementarea acestui acord, nu înseamnă că va creşte masiv prezenţa europeană de produse. Mai mult decât atât, am prevăzut o clauză, cred că e singura ţară parteneră din Est cu care am prevăzut aşa ceva, că după trei ani de zile după începerea implementării acordului, se dă posbilitatea ambelor părţi să rediscute anumite aspecte în funcţie de cum evoluează comerţul."

Pod european peste Prut. Moldovenii din sud îşi doresc afaceri cu românii de lângă graniţă. - 14.11.2013.

Moldovenii din sud îşi fac planuri mari legate de intrarea ţării în Uniunea Europenă. Speră să poată trece Prutul mai uşor şi chiar să facă afaceri cu românii de lângă graniţă. Ce le lipseşte este un pod care să facă legătura cu localităţile din ţara vecină. Autorităţile României şi Moldovei promit însă că vor reconstrui podul din apropiere de Cantemir, distrus în cel de-al Doilea Război mondial. Pe el vor putea circula atât maşinile cât şi trenurile.

Centre comunitare, construite din fonduri europene. - 14.11.2013.

Raionul Ştefan-Vodă se poate mândri cu cele mai multe centre comunitare specializate în acordarea asistenţei sociale pentru copii, minorii cu dizabilităţi şi bătrâni. În cele şase instituţii existente, zilnic, beneficiază de sprijin aproximativ 200 de oameni. Centrele au fost deschise cu fonduri puse la dispoziţie de Guvernul Suediei.

BV - Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor

Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor

 La Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 29 noiembrie 2013, Republica Moldova va intra într-o nouă fază de relaţii cu Uniunea Europeană. 

• Ce aduce aceasta şi cum va influenţa ea viaţa cetăţenilor moldoveni de acasă şi de peste hotare?
•  Ce avem de câştigat şi ce trebuie să facem fiecare dintre noi pentru ca acest beneficiu să devină posibil? 
• Cum se vor răsfrânge noile condiţii asupra relaţiei Republicii Moldova cu alte ţări?

Agenţia IPN îşi propune să caute împreună cu dumneavoastră răspunsuri la aceste şi alte întrebări care frământă societatea, în cadrul ciclului de materiale cu genericul: „Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor”.

Association with the EU to everyone’s understanding

At the Vilnius Eastern Partnership Summit of November 29, 2013, Moldova will enter a new stage of relations with the European Union. What will it bring and how will it influence the life of the Moldovans from the country and from abroad? What will each of us gain and what should we do for this benefit to become possible? How will the new conditions affect Moldova’s relations with other countries? The IPN Agency aims to look for answers to these and other questions worrying society, together with you, within the series of articles “Association with the EU to everyone’s understanding

Ассоциация с ЕС - понятная для каждого

На Саммите Восточного партнерства, который пройдет 29 ноября 2013 года в Вильнюсе, Республика Молдова вступит в новую фазу отношений с ЕС. К чему это приведет и как эти отношения отразятся на жизни молдавских граждан в стране и за рубежом? Что мы выиграем от этого процесса, и что должен сделать каждый из нас, чтобы польза от этого стала реальной? Как отразятся новые условия на отношениях Республики Молдова с другими странами? Агентство IPN намерено искать вместе с вами ответы на эти и другие волнующие общество вопросы в цикле материалов „Ассоциация с ЕС – доступно пониманию каждого”.

  1.11.2013

Asocierea cu UE deschide Moldovei accesul pe cea mai mare piaţă din lume =Ассоциация с ЕС открывает Молдове доступ на крупнейший в мире рынок