BV_Raportul Comisarului CoE pentru Drepturile Omului

Report by Nils Muižnieks, Commissioner for Human Rights of the Council of Europe, following his visit to the Republic of Moldova from 4 to 7 March 2013. - Strasbourg, 30 April 2013. - 21 p.

 

"Reforma în curs a sistemului judiciar din Republica Moldova ar trebui să conducă la un sistem de justiţie independent, imparţial şi eficient, capabil să îmbunătăţească protecţia drepturilor omului", a declarat, la 30 septembrie 2013, Nils Muižnieks, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, publicând raportul său privind vizita în Republica Moldova, efectuată între 4 şi 7 martie 2013.

Strategia de reformare a sectorului justiţiei pentru perioada 2011-2016 este un angajament major în această direcţie. Cu toate acestea, Comisarul subliniază că procesul de reformare trebuie să fie susţinut de o finanţare adecvată şi măsuri politice concrete. "Bugetul instanţelor judiciare din Moldova este de douăzeci de ori mai mic decât bugetul mediul prevăzut de statele membre ale Consiliului Europei, iar judecătorii nu sunt protejaţi în mod corespunzător de presiuni politice nejustificate. Perioada iniţială de probaţiune de cinci ani ar trebui să fie revocată, iar dispoziţiile care permit demiterea judecătorilor sau iniţierea procedurilor disciplinare împotriva lor din cauza deciziilor pe care le iau ar trebui să fie abrogate. "

Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Septembrie 2013

Dialoguri Europene / Radio Europa Liberă

Interviuri, comentarii, opinii

Septembrie 2012
Octombrie 2012
Noiembrie 2012
Decembrie 2012
Ianuarie 2013
Februarie 2013
Martie 2013
Aprilie 2013
Mai 2013
Iunie 2013 
Iulie 2013
August 2013



27.09.2013

„Am reuşit să punem ţara pe o dinamică de transformare în toate domeniile”

Interviu cu viceministrul moldovean de externe şi al integrării europene, Iulian Groza despre ce aşteptări poate avea Chișinăul de la summit-ul de la Vilnius, și ce impact va avea asupra vieţii cetăţenilor Republicii Moldova semnarea acordului de asociere la UE.

Europa Liberă: Care e miza pe care o pune Chişinăul, apropiindu-se tot mai mult de acest summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius?

Iulian Groza: „Aşteptarea noastră este să parafăm acordul de asociere care include şi crearea zonei de comerţ liber, aprofundat şi cuprinzător. Sperăm să auzim o noutate bună în ce priveşte avansarea procesului de liberalizare a regimului de vize. Suntem în ultima fază, aşteptăm raportul Comisiei Europene care trebuie să apară la începutul lunii noiembrie, privind implementarea planului de acţiuni şi, sigur, să avem o agendă la summit cu privire la perioada post-Vilnius, către summit-ul de la Riga care va fi în 2015. Şi noi avem o claritate deja, cel puţin, pentru anul viitor, vrem să semnăm acordul de asociere, să reuşim să îl ratificăm. Odată semnat acordul, o bună parte din prevederi vor intra în vigoare provizoriu, ceea ce, de fapt, va consemna consfinţirea punctului de ireversibilitate a parcursului european al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Ritmul promovării reformelor e pe potriva aşteptărilor din partea Bruxelles-ului?

Iulian Groza: „Urmează să vedem cum ne judecă Bruxelles-ul, dar dinamica şi discuţiile pe care le avem acum ne arată că progresele înregistrate de Republica Moldova, în pofida crizelor politice care au existat, pe parcursul ultimilor 4 ani, a demonstrat că guvernul Republicii Moldova asigură agendele

de reforme. Am reuşit să punem ţara pe o dinamică de transformare în toate domeniile.

25.09.2013

Europa va prelua, fără limită și fără taxe, vinurile moldovenești refuzate de ruși
Dialog cu Dacian Cioloș, comisarul european pentru agricultură.

 Dacian Cioloș: În urma propunerii pe care am avansat-o colegiului de comisari, astăzi Comisia Europeană a decis ca în baza regimului de preferințe comerciale autonome să acorde acces liber pe piața europeană pentru vinurile moldovenești, fără să mai aștepte ratificarea Acordului de Liber Schimb cu Republica Moldova. Această decizie a Comisiei Europene urmează să meargă la Parlamentul European și la Consiliu și, cred eu, în câteva luni decizia va putea fi aplicată. Am avut deja contacte cu anumiți lideri din Parlamentul European pentru a încerca să grăbim procedura de adoptare și sînt convins că în Consiliul de miniștri România va prelua leadership-ul astfel încât această decizie să poată fi adoptată cât mai rapid. Asta înseamnă că imediat după adoptarea acestei decizii vinurile moldovenești vor avea acces pe piața europeană fără limită de cantitate și fără taxe vamale, ci doar cu respectarea normelor sanitare și de calitate din UE, aceleași care se aplică și vinurilor europene. Din punctul ăsta de vedere pot însă să vă spun că până acum nu am avut probleme in UE cu calitatea sau cu siguranța alimentară a vinurilor moldovenești. Sper ca această decizie să fie atât un semnal politic vizavi de angajamentul Uniunii Europene de a susține Republica Moldova pe drumul ei european, dar în același timp să fie și un semnal economic pentru investitorii în vinurile moldovenești din perspectiva accesului pe piața europeană. Știu că și guvernul de la Chișinău aștepta această decizie; legat de subiect, am avut ocazia să vorbesc cu premierul Leancă în urmă cu câteva săptămâni și sper ca și Chișinăul să se autosesizeze legat de această perspectivă și să sprijine, prin acțiuni de promovare, prezența vinurilor moldovenești pe piața europeană.”

21.09.2013

„UE trebuie să accelereze construcția conductei de gaz România-Moldova"

Interviu cu Libor Rouček, vicepreședintele grupului socialist din Parlamentul European.

Europarlamentarul ceh Libor Rouček, vicepreședintele grupului socialist din Parlamentul European a acordat un interviu corespondentei Europei Libere Iolanda Badiliță, în care explică de ce strategia Rusiei de intimidare a vecinilor săi este contraproductivă și ce soluții există la nivelul Uniunii Europene pentru diminuarea efectelor acestor presiuni.  

 20.09.2013

„Vom merge mai departe spre UE și vom folosi UE ca pe cel mai bun model pe care-l avem pentru a ne moderniza” : Interviu cu ministrul de externe al Republicii Moldova

....În ce privește țara mea, noi vom merge mai departe spre UE și vom folosi UE ca pe cel mai bun model pe care-l avem la dispoziție pentru a ne moderniza și reforma. Aceasta e alegerea poporului nostru și a Republicii Moldova. Pe măsură ce ne apropiem de summitul dela Vilnius, vom negocia de asemenea cîteva documente și declarații pe care șefii noștri de stat și de guverne le vor adopta în noiembrie la Vilnius, iar aceste documente vor trebui să reflecte realitățile de pe teren în regiunea mai largă a Parteneriatului estic. Vom încerca să fim cît mai obiectivi cu putință. Moldova se va pronunța pentru Uniunea Europeană și după summitul dela Vilnius. 

BV - Indicele Integrării Europene pentru ţările Parteneriatului Estic - 2013

DESCARCATI

Indicele Integrării Europene pentru ţările Parteneriatului Estic - 2013 =The European Integration Index for Eastern Partnership Countries - 2013. - 106 p.

 Sudiul, scris de experţi din mai multe ţări (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina), reflectă progresul privind procesul de integrare europeană a ţărilor menţionate mai sus, analizând mai multe sectoare: implementarea democraţiei (sistem electoral, drepturile omului, justiţie independentă, combaterea corupţiei, transparenţă decizională, etc.); economia de piaţă şi Acordul de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat (DCFTA); dialogul politic; participarea societăţii civile ş.a. 

 MOLDOVA - P. 32-38

Pagina web

Editia 2012

 

Câștigătorii ediției 2013 a Premiului Uniunii Europene pentru literatură

Premiul Uniunii Europene pentru Literatură

Câștigătorii ediției 2013 a Premiului Uniunii Europene pentru literatură, care conferă recunoaștere celor mai buni autori în curs de afirmare din Europa, au fost anunțați astăzi la deschiderea Târgului de carte de la Göteborg, în Suedia, de Androulla Vassiliou, comisar european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret. Câștigătorii din acest an sunt: Isabelle Wéry (Belgia), Faruk Šehić (Bosnia Herțegovina), Emilios Solomou (Cipru), Kristian Bang Foss (Danemarca), Meelis Friedenthal (Estonia), Lidija Dimkovska (fosta Republică iugoslavă a Macedoniei), Katri Lipson (Finlanda), Marica Bodrožić (Germania), Tullio Forgiarini (Luxemburg), Ioana Pârvulescu (România), Gabriela Babnik (Slovenia) și Cristian Crusat (Spania). 

A se vedea mai jos mai multe detalii despre autorii câștigători și cărțile lor. 

Cunoaşteţi noul şef al Delegaţiei UE în Moldova

Pirkka Tapiola - noul şef al Delegaţiei UE în Republica Moldova 

Relaţiile UE- RM în opinia şefului Delegaţiei UE în Moldova

Din septembrie 2013 diplomatul finlandez Pirkka Tapiola este noul şef al delegaţiei UE în Republica Moldova. Oficialul îl înlocuieşte  pe ambasadorul Dirk Schuebel care a exercitat funcţia respectivă din noiembrie 2009.

Până în prezent Pirkka Tapiola a fost consilier în cadrul Serviciului European de Acţiune Externă pe probleme de dezvoltare în Europa de Est și Asia Centrală.  De asemenea, Tapiola a ocupat funcția de consilier superior la Consiliul UE, iar anterior a lucrat în calitate de diplomat în Ucraina și Thailanda.

Decizia privind numirea lui Pirkka Tapiola la Chişinău a fost luată în aprilie 2013 de către înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Catherine Ashton.

"...sarcina mea este să interpretez evoluţia lucrurilor de aici şi să constat unde se află Republica Moldova în procesul tranziţiei. Uniunea Europeană este foarte ataşată în ceea ce ţine de asocierea politică şi dezvoltarea economică a ţării. Împreună cu Republica Moldova avem la dispoziţie diferite instrumente pentru a ajuta ţara să avanseze la fel cum se face în alte ţări în proces de tranziţie..." Din interviul  acordat JurnalTV

Ziua Internaţională a Democraţiei

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Democraţiei, marcată anual la 15 septembrie, Președintele Parlamentului European, Martin Schulz şi Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon  au făcut o declaraţie comună, în care, printre altele, au menţionat, că

"Europenii, ca şi oamenii din întreaga lume, doresc să trăiască în democrație, într-o democrație deplină şi profundă. Ei doresc să-şi aleagă guvernele, să-și exprime liber opiniile, să-şi facă auzite vocile și să fie capabili de a modela contextul economic și politic, exercitându-şi activ cetățenia. Ei pledează pentru un Stat de drept și o justiție egală pentru toți. Cetățenii doresc ca reprezentanții aleși de ei să fie responsabili în faţa lor. Ei doresc să poată alege, realege sau schimba politicienii în timpul alegerilor.

Democrația are nevoie de angajament civic, mecanisme și instituții inclusive, transparente și eficiente, încredere reciprocă, un sentiment de responsabilitate colectivă și curajul de a lucra pentru binele comun . Democrația necesită vigilență zi cu zi și acțiune constantă .

BV: Euromonitor Nr.28

Descărcaţi

EUROMONITOR nr. 28: raport trimestrial de monitorizare a progresului în implementarea Planului de Acțiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova în perioada aprilie-iunie 2013.. - 2013. - 32 p.

Pe parcursul trimestrului 2, au fost identificate un șir de evoluții, dar și carențe ce au diminuat din impactul scontat al acțiunilor întreprinse.

În domeniul justiției au fost adoptate mai multe acte normative prevăzute de strategia de reformare a justiţiei. Efectele pozitive ale acestor acţiuni se vor face resimţite odată cu manifestarea voinţei politice pentru aplicarea lor adecvată. De asemenea, s-a constat tendința de politizare a instituţiilor de drept, fapt ce subminează în mod constant stabilitatea politică.

Accesul persoanelor cu dizabilităţi la justiţie: cazul lui Valentin Câmpeanu (România), o premieră la CEDO

Cauza Centrul de Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu versus România a fost dezbătută pe 4 septembrie, la Marea Cameră a CEDO. reprezentând o dublă premieră în domeniul drepturilor omului: este primul caz în fața CEDO care ridică problema accesului la justiție al persoanelor cu dizabilităţi mintale, care nu au un reprezentant legal și sunt închise în instituţii, și totodată, este primul caz în ceea ce privește decesele pacienților.

Valentin Câmpeanu a fost un copil abandonat la naştere, seropozitiv şi cu dizabilități intelectuale. Şi-a petrecut toată viaţa în instituţiile de stat. La vârsta majoratului a trebuit să părăsească orfelinatul, dar nicio instituţie nu şi-a asumat responsabilitatea îngrijirii sale.

Pe 13 februarie 2004, Valentin a fost lăsat în curtea Spitalului de Psihiatrie Poiana Mare. O săptămână mai târziu, pe 20 februarie 2004, a fost găsit de experţii Centrului de Resurse Juridice (CRJ). Era izolat, închis singur într-un depozit întunecos, fără haine. Cântărea cel mult 45 de kilograme. Nu primea tratament și nu părea să i se dea de mâncare. Nimeni nu voia să-l atingă, ”pentru că avea SIDA”. În aceeaşi zi, la scurt timp după plecarea experților CRJ, pe 20 februarie 2004, Valentin a murit. Abia împlinise 19 ani.