Faceți căutări pe acest blog

Câștigătorii ediției 2013 a Premiului Uniunii Europene pentru literatură



Câștigătorii ediției 2013 a Premiului Uniunii Europene pentru literatură, care conferă recunoaștere celor mai buni autori în curs de afirmare din Europa, au fost anunțați astăzi la deschiderea Târgului de carte de la Göteborg, în Suedia, de Androulla Vassiliou, comisar european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret. Câștigătorii din acest an sunt: Isabelle Wéry (Belgia), Faruk Šehić (Bosnia Herțegovina), Emilios Solomou (Cipru), Kristian Bang Foss (Danemarca), Meelis Friedenthal (Estonia), Lidija Dimkovska (fosta Republică iugoslavă a Macedoniei), Katri Lipson (Finlanda), Marica Bodrožić (Germania), Tullio Forgiarini (Luxemburg), Ioana Pârvulescu (România), Gabriela Babnik (Slovenia) și Cristian Crusat (Spania). 

A se vedea mai jos mai multe detalii despre autorii câștigători și cărțile lor. 


„Adresez cele mai sincere felicitări tuturor câștigătorilor din acest an. Premiul Uniunii Europene pentru literatură atrage atenția internațională asupra autorilor noi sau în curs de afirmare extrem de talentați, care altfel nu ar beneficia de recunoașterea pe care o merită în afara țării lor de origine. Pe lângă sprijinirea acestor scriitori în a-și lărgi audiența, obiectivul nostru este de a introduce cititorii în noua literatura europeană de calitate foarte bună și de a le oferi mai multe opțiuni. Aceasta poate, de asemenea, contribui, pe termen lung, la crearea unui veritabil public de cititori europeni, care poate ajunge la aproape o jumătate de miliard de potențiali cititori. Noul nostru program de finanțare „Europa creativă” ne va permite să acordăm un sprijin sporit pentru a acoperi costului traducerii cărților și pentru a îmbogățiri diversitatea culturală”, a declarat comisarul Vassiliou.

Câștigătorii primesc, fiecare, câte 5 000 EUR. Mai important, editorii lor sunt încurajați să solicite finanțare de la UE pentru a traduce cărțile câștigătoare în alte limbi europene. Premiul Uniunii Europene pentru literatură (European Union Prize for Literature – EUPL) vizează 37 de țări care fac parte din actualul program „Cultura” al UE (28 de state membre ale UE, Albania, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Lichtenstein, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Norvegia, Serbia și Turcia). În fiecare an, juriile naționale dintr-o treime din țările participante numesc autorii câștigători, astfel încât toate să fie reprezentate într-o perioadă de trei ani. 

Câștigătorii din acest an ai premiilor vor fi prezentați, împreună cu premiile lor, în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Bruxelles, în 26 noiembrie, în prezența comisarului Vassiliou și a reprezentanților de frunte ai lumii literare, culturale și politice. EUPL este organizat de Comisia Europeană împreună cu Federația librarilor europeni și internaționali (European and International Booksellers' Federation – EIBF), Consiliul scriitorilor europeni (European Writers' Council – EWC) și Federația editorilor europeni (Federation of European Publishers – FEP). 

Europei îi place să citească

După o conferință de presă (12.15), comisarul Vassiliou va lua parte și la un eveniment din cadrul campaniei sale de alfabetizare intitulată „Europei îi place să citească” . Ea se va întâlni cu elevi tineri de la Școala internațională din Göteborg (Internationella Engelska Skolan), care vor citi din cărțile lor preferate. Unul din cinci adolescenți în vârstă de 15 ani din Uniunea Europeană, precum și numeroși adulți, nu sunt în măsură să citească corect. Campania vizează creșterea conștientizării existenței unei crize a alfabetizării în Europa și promovarea lecturii de plăcere. Comisarul Vassiliou frecventează în mod regulat sesiunile de lectură care implică copii, adolescenți și adulți. Aceste evenimente la care participă copii au adesea o dimensiune multilingvă, menită să-i încurajeze să citească cu glas tare în diferite limbi și să evidențieze importanța diversității lingvistice.


Context

Comisia Europeană investește 3 milioane EUR pe an pentru traduceri literare și peste 2,4 milioane EUR pentru proiecte de cooperare care implică sectorul cărților. Industria contribuie cu 23 miliarde EUR la PIB-ul UE și angajează 135 000 de persoane cu normă întreagă. Cărțile sunt pe locul doi între cele mai exportate bunuri culturale din UE, după operele de artă și antichitățile.
De la lansarea, în 2009, a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, programul „Cultura” al UE a finanțat traducerea cărților a 43 de câștigători ai EUPL, în 20 de limbi diferite, reprezentând un total de 149 de traduceri. De asemenea, câștigătorii beneficiază de o vizibilitate sporită la cele mai importante târguri de carte din Europa, incluzându-le pe cele de la Frankfurt, Londra, Göteborg, precum și Festivalul Passaporta din Bruxelles. 

Publicarea de carte este o parte importantă a sectoarelor culturii și creației, care reprezintă 4,5 % din PIB-ul UE și peste 8 milioane de locuri de muncă. Deși au făcut relativ bine față crizei, aceste sectoare se confruntă și ele cu probleme considerabile generate de digitalizare, globalizare și fragmentarea culturală și lingvistică a pieței.
În ianuarie 2014, Comisia va lansa noul program Europa creativă, care are scopul de a consolida competitivitatea în sectoarele culturii și creației și de a promova diversitatea culturală. Se preconizează că noul program va avea un buget total de 1,3 miliarde EUR în perioada 2014-2020, ceea ce reprezintă o creștere de 9 % în comparație cu nivelurile actuale de finanțare. Programul va oferi finanțare pentru traducerea a peste 4 500 de cărți; de asemenea, acesta va permite unui număr de aproximativ 300 000 de artiști și profesioniști din domeniul culturii să-și prezinte lucrările în afara granițelor și să acumuleze experiență internațională. 

Pentru informații suplimentare

Scriitorii câștigători și cărțile lor 


Isabelle Wéry
Belgia
Marilyn Désossée / Marilyn Deboned, Éditions Maelström, 2013
Isabelle Wery, născută la Liège, este scriitoare, actriță și regizor de teatru. A fost nominalizată de trei ori pentru premiul Prix de la Critique de Théâtre belge, pe care l-a câștigat în 2008 cu piesa La tranche de Jean-Daniel Magnin.
Printre operele sale anterioare se numără romanul Monsieur René, o biografie imaginară a actorului belgian René Hainaux, și Saisons culottes amis (Yvette’s Poems). În 2013, nuvela sa Skaï a fost publicată în Feuilleton, o colecție care publică creații ale autorilor belgieni.
Marilyn Désossée este un „road-movie” sub forma unui roman. Personajul principal este Marilyn Turkey, care a fost dintotdeauna fascinată de aventuri romantice și intime. Ce este oare acest lucru irațional care unește două destine? Spiritul explorator al lui Marilyn nu cunoaște limite, încercând să descopere fiecare colț al existenței.
Faruk Šehić
Bosnia și Herțegovina
Knjiga o Uni / The Book of Una, Buybook d.o.o., 2011
Faruk Šehić s-a născut în 1970 la Bihac. Și-a petrecut copilăria în Bosanska Krupa, care făcea parte la momentul respectiv din fosta Iugoslavie. În 1992, când a izbucnit războiul, studia medicina veterinară la Zagreb. La vârsta de 22 de ani, s-a înrolat voluntar în armata Bosniei și Herțegovinei, având în subordine o unitate de 130 de soldați. După război a studiat literatura, iar în 1998 a început să scrie. Este considerat de critici ca fiind unul dintre cei mai talentați tineri scriitori din regiune, o sclipire a așa-numitei „generații de sacrificiu”.
The Book of Una este povestea unui bărbat care încearcă să facă față unei traume personale survenite ca urmare a războiului din Bosnia și Herțegovina din 1992 - 1995. Romanul ilustrează trei perioade, începând cu o copilărie fără griji, petrecută într-un mic oraș bosniac de pe malul unui râu mirific, vremurile războiului și, în cele din urmă, încercările sale de a duce o viață normală într-un oraș și o țară distruse; Cartea este dedicată celor care cred în forța și frumusețea vieții în fața morții și a distrugerii în masă. În paralel cu acțiunea principală, pasajele din roman care descriu râul Una capătă o dimensiune mitică și feerică.
Cipru
Emilios Solomou
Hμερολóγιο μιας απιστίας / The Diary of an Infidelity, Psichogios Publications SA, 2012
Emilios Solomou s-a născut în 1971 în Nicosia și a crescut în satul Potami. A studiat istoria și arheologia la Universitatea din Atena. De asemenea, a studiat jurnalismul în Cipru și lucrat câțiva ani pentru un cotidian. În prezent este profesor de greacă și istorie într-un liceu public.
Unul dintre romanele sale anterioare, An Axe in Your Hands, a câștigat premiul de stat din Cipru pentru literatură. A scris, de asemenea, numeroase nuvele, care au fost publicate în reviste literare.
The Diary of an Infidelity este un roman despre timp, distrugere, amintiri și dragoste. Yiorgos Doukarelis, arheolog și profesor, se reîntoarce pe o insulă la 20 de ani după excavările care l-au făcut celebru — descoperirea rămășițelor trupești ale unei tinere femei însărcinate, asasinată în urmă cu 5 000 de ani. La vremea respectivă, are o aventură cu una dintre studentele sale, Antigoni, cu care se căsătorește ulterior, după ce divorțează de soția sa. Întoarcerea sa pe insulă are loc la șase luni de la dispariția misterioasă a lui Antigoni. Yiorgos ajunge să investigheze legăturile secrete care îl leagă de cele trei femei din viața sa, pornind din prezent către trecut.
Danemarca
Kristian Bang Foss
Døden kører audi / Death Drives an Audi, Gyldendal, 2012
Născut în 1977, Kristian Bang Foss urmează inițial studii universitare de matematică și fizică. Absolvește în 2003 Academia daneză a scriitorilor.
Primul său roman Fiskens vindue (The Window of the Fish) a fost publicat în 2004 și a impresionat criticii prin stilul său și prin descrierea unor acțiuni și activități de zi cu zi. Debutul său a fost urmat de Stormen i 99 (The Storm in 99), care se petrece într-un mediu de lucru obișnuit și care, cu ajutorul unui umor negru formidabil, devine epicentrul unor calomnii, jocuri de putere și o sumedenie de evenimente absurde.
În Døden kører audi / Death Drives an Audi, acțiunea se petrece în 2008.
Asger locuiește împreună cu prietena sa și cu fiica acesteia la Copenhaga și lucrează pentru o agenție de publicitate. Criza creditelor tocmai a început și, după ce a condus o campanie dezastruoasă, Asger este concediat. Își petrece zilele întins pe canapea, se îngrașă și se apucă de băutură. Prietena îl părăsește, iar el se mută într-un apartament din Sydhavn, izolându-se. O jumătate de an mai târziu acceptă un loc de muncă ca îngrijitor pentru persoane cu handicap, având grijă de un bărbat pe nume Waldemar, care vrea să meargă în Maroc la un vindecător. Asger este sceptic, însă îl ajută să strângă bani pentru călătorie. Ei pornesc într-o călătorie cu mașina prin Europa – și își dau seama că sunt urmăriți de un Audi negru. Pe măsură ce se apropie de Maroc, călătoria se transformă într-o cursă cu moartea.
Marica Bodrožić
Germania
Kirschholz und alte Gefühle / A Cherrywood Table, Luchterhand Literaturverlag, 2012
Marica Bodrožić s-a născut în 1973 la Svib, Croația, în fosta Iugoslavie. A emigrat în Germania la vârsta de zece ani. Bodrožić scrie eseuri, romane și poezie, este traducătoare de literatură, predă scrierea creativă și este autoarea unui film documentar.
În A Cherrywood Table, Arjeta Filipo este o tânără rămasă fără patrie în urma războiului civil din fosta Iugoslavie. Cu ocazia mutării, ea găsește niște fotografii vechi care o ajută să înțeleagă niște etape obscure din viața sa. Arjeta se poate disocia de multe lucruri, însă nu și de masa bunicii sale. În timp ce stă la această masă pe care a moștenit-o, uitându-se la poze, amintirile încep să iasă la suprafață: este ca și cum masa din lemn de cireș i-ar pune în față toate evenimentele la care a fost martoră de-a lungul anilor.
Meelis Friedenthal
Estonia
Mesilased / The Bees, AS Varrak, 2012
Meelis Friedenthal s-a născut tot în 1973 și este autorul unei teze de doctorat având ca subiect un tratat filozofico-teologic despre vedere și viziune. Este în prezent cercetător-șef la biblioteca Universității din Tartu, unde a predat în cadrul facultății de teologie și istorie. Primul roman al lui Friedenthal, Golden Age, a câștigat locul trei în cadrul unui concurs național în 2004. În anul următor, Nerissa a câștigat un premiu estonian de literatură științifico-fantastică. Este membru al consiliului de redacție al revistei on-line Algernon, care publică literatură științifico-fantastică, știri și articole.
Mesilased urmărește aventurile lui Laurentius Hylas, un student care pleacă de la Universitatea din Leiden la Academia Gustavo-Carolina din Tartu, Livonia.
Tartu are o reputație de oraș al distracțiilor, însă Laurentius vede numai muritori de foame și case cu igrasie. Melancolia sa se agravează și acesta se teme că vor reveni fantomele care l-au bântuit încă din copilărie. Laurentius asistă la discursul unui profesor privind teoriile din medicină ale lui Boyle și ascultă sfatul său referitor la sângerările moderate ca metodă de vindecare a bolii de care suferă. Din păcate, metoda nu funcționează și Laurentius leșină în urma pierderilor de sânge. În timpul unei crize de slăbiciune, el vede o fată cu „ochii de aur, ca mierea, cu un murmur în respirație”. Ea începe să-și facă apariția noaptea, invitându-l la masă, apoi Laurentius începe să descopere evenimente stranii în jurul lui.
Lidija Dimkovska
Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (FYROM)
РЕЗЕРВЕН ЖИВОТ / Backup Life, Ili-Ili, 2012
Lidija Dimkovska s-a născut în 1971 la Skopje, Macedonia. Este poetă, romancieră, eseistă și traducătoare. A studiat literatura comparativă la Universitatea din Skopje și a obținut un doctorat în literatura română la Universitatea din București. A ținut conferințe privind limba și literatura macedoneană la București și privind literatura universală la Universitatea din Nova Gorica, Slovenia. Din 2001 locuiește la Ljubljana, Slovenia, și lucrează ca scriitoare independentă și ca traducătoare de literatură română și slovenă în limba macedoneană. Publică poezii în limba macedoneană și engleză pentru Blesok, o revistă literară on-line.
În Backup Life este vorba despre două gemene siameze macedoniene, Srebra și Zlata, și lupta lor pentru individualitate, intimitate și o viață independentă. Acțiunea este povestită de Zlata și începe într-o după-amiază din iunie 1984, într-o suburbie din Skopje; ea se sfârșește la 18 august 2012, exact în același loc. Personajele joacă un joc în care ghicesc viitorul, hotărând cine cu cine se căsătorește, la ce vârstă, etc. Ulterior, profețiile lor se adeveresc, însă într-o manieră tragică. Jocul este început de Srebra și Zlata, iar la sfârșit este jucat de cele două fiice ale Zlatei, Marta și Marija, și ele gemene. Cercul se închide - 28 de ani de viață, maturizare, suferință, dragoste și ură. Obscuritatea separării siamezelor este descrisă în paralel cu obscuritatea dezmembrării republicilor iugoslave.
Katri Lipson
Finlanda
Jäätelökauppias / The Ice-Cream Man, Tammi Publishers, 2012
Katri Lipson s-a născut la Helsinki în 1965. După învățământul secundar a studiat medicina în Suedia și a absolvit Facultatea de medicină a Universității din Uppsala în 1993. Ulterior a practicat medicina în Suedia, Africa și Finlanda. Dintotdeauna i-a plăcut să scrie, inclusiv povești, nuvele, poezii, piese de teatru și romane. Romanul său de debut, Cosmonaut (Kosmonautti), a fost nominalizat pentru Premiul Finlandia în 2008 și a câștigat premiul Helsingin Sanomat pentru cartea de debut a anului. Al doilea roman al său, Jäätelökauppias (The Ice-Cream Man), a fost publicat în 2012. Locuiește cu familia sa la Vantaa, Finlanda.
Jäätelökauppias este o poveste ludică și plină de șarm care se petrece în mare parte în Cehoslovacia anilor 1940 și 1950, dar care continuă până în prezent. O echipă de filmare toarnă un film nou. Regizorul plănuiește să lucreze fără scenariu. Filmul este turnat în ordine cronologică, astfel încât actorii nu pot intui destinele personajelor jucate. Ei descriu și trăiesc viața personajelor în același timp, însă poate oare viața acestor personaje imaginare să devină mai reală decât realitatea? Și care este, de fapt, diferența dintre experiențele reale și cele inventate sau imaginare? În acest roman, viața este văzută ca o colecție de detalii și povestiri, iar trecutul poartă un dialog fascinant cu prezentul.
Tullio Forgiarini
Luxemburg
Amok – Eng Lëtzebuerger Liebeschronik / Amok – A Luxembourg Love Story, Éditions Guy Binsfeld, 2011
Tullio Forgiarini s-a născut în 1966 în Neudorf, Luxemburg, din tată italian și mamă luxemburgheză. A studiat istoria la Luxemburg și la Strasbourg. Din 1989 predă istorie, latină și geografie la Lycée du Nord din Wiltz, Luxemburg. Este implicat, de asemenea, în activități cu copii care provin din medii sociale dificile. Forgiarini scrie povești de groază, mai ales în franceză, inspirate din romanele și filmele polițiste „série noire”. Este autorul mai multor romane, iar operele sale au fost publicate în jurnale, reviste și antologii. Este căsătorit și locuiește în Luxemburg.
În 17 capitole scurte, Amok descrie povestea unui adolescent aflat în căutarea dragostei, recunoașterii, fericirii și a unui loc în societatea de astăzi. Utilizând un limbaj adesea vulgar, romanul reflectă izolarea socială, neglijarea, lipsa perspectivei, tulburările de comportament și violența gratuită care predomină în ziua de azi. El analizează realitățile zilnice care, de cele mai multe ori, lipsesc din mass-media și din discursurile publice. Cititorul este imersat în lumea imaginară și de vis a personajului principal, descrisă în mod ingenios, care reprezintă tentativa acestuia de a scăpa de o realitate de nesuportat.
Ioana Pârvulescu
Romania
Viața începe vineri / Life Begins on Friday, Humanitas Publishing, 2009

Născută la Brașov în 1960, Ioana Pârvulescu a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București în 1983. Din 1996 predă literatura modernă la aceeași facultate și obține doctoratul în 1999 cu teza de doctorat intitulată: Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române. A coordonat seria Cartea de pe noptieră a Editurii Humanitas și a lucrat ca redactor la România literară. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru fondator al Societății de Comparatistică din România.
Viața începe vineri este o călătorie unică și fermecătoare în trecut. Un tânăr este găsit fără cunoștință la periferia Bucureștiului. Nimeni nu știe cine e și fiecare are o teorie diferită referitoare la cum a ajuns acolo. Sunt expuse poveștile mai multor personaje, fiecare fiind în legătură strânsă cu următorul personaj, accentuând calitățile personajului care în cele din urmă se dovedește a fi cel mai important: chiar orașul București. Am putea spune că, de fapt, noi suntem cei care trăim viitorul personajelor. Acesta este și cazul lui Dan Crețu, alias Dan Kretzu, ziarist din prezent aruncat în trecut, într-un fel misterios, o perioadă suficientă pentru a ne permite să aruncăm o privire într-o lume îndepărtată, aproape uitată, pe care o păstrăm însă vie în inimile noastre.
Slovenia
Gabriela Babnik
Sušna doba / Dry Season, Študenstska Založba, 2012
Gabriela Babnik s-a născut în 1979 la Göppingen, Germania. După absolvirea studiilor la Universitatea din Ljubljana, a petrecut o perioadă în Nigeria și a absolvit un masterat pe tema romanului nigerian modern. Din 2002 a scris în mod regulat articole în principalele publicații cotidiene și săptămânale din Slovenia. În 2005, Babnik a absolvit literatura comparată și teoria literaturii la Universitatea din Ljubljana.
Primul său roman Koža iz bombaža (Cotton Skin), publicat în 2007, a câștigat premiul Uniunii editorilor sloveni pentru cel mai bun roman de debut. Al doilea roman al său V visoki travi (In the Tall Grass) a fost nominalizat pentru premiul Kresnik în 2010.
Dry Season este o mărturie a unei povești de dragoste neobișnuite. Anna este un proiectant în vârstă de 62 de ani din Europa Centrală, iar Ismael este un tânăr de origine africană de 27 de ani care a crescut în stradă, unde a fost adesea victima unor abuzuri. Ceea ce îi unește este singurătatea, o copilărie tragică și anotimpul uscat sau Harmattan, când nici natura, nici dragostea nu pot înflori. Ana își dă seama curând că golul dintre ei nu este de fapt rezultatul diferenței de vârstă sau de culoare a pielii, ci se datorează în principal apartenenței sale la o cultură vestică în care și-a pierdut sau și-a abandonat rolurile predeterminate de fiică, soție și mamă. Sexul nu compensează sentimentul de singurătate, iar secretele reprimate din trecut ies la suprafață într-o lume pe care o percepe ca fiind mult mai nemiloasă și, în același timp, mai inocentă decât lumea ei.
Cristian Crusat
Spania
Breve teoría del viaje y el desierto / A Brief Theory of Travel and the Desert, Editoriales
Pre-Textos, 2011
Cristian Crusat (născut în 1983) este autorul romanelor Estatuas (2006), Tranquilos en tiempo de guerra (2010) șiBreve teoría del viaje y el desierto (2011). În 2010 a câștigat premiul internațional Manuel Llano. Eseurile, traducerile și articolele sale privind literatura comparată au fost publicate în numeroase publicații din Spania și America Latină. În 2012, Crusat a editat și a tradus El deseo de lo único. Teoría de la ficción, eseuri critice ale scriitorului francez Marcel Schwob. Predă spaniola și literatura în străinătate.
Cele șase povești din Breve teoría del viaje y el desierto contemplă întreaga experiență umană. Acestea ne poartă într-o călătorie în jurul lumii, de la zonele aride ale coastei Mediteranei până la opera eminentului scriitor sârb, Milorad Pavić. Toate personajele așteaptă, caută sau explorează posibilitatea unei revelații care întârzie să apară în toropeala care îi înconjoară. Și totuși, în mod paradoxal, acestea par incapabile să ia orice măsuri eficiente, o posibilă excepție fiind Lena, care scrie inspirată de lumea plutitoare a viselor. Totuși, soarta sau o simplă coincidență (un incident fără importanță, cineva care leșină pe o plajă de nudiști, un accident aviatic care nu s-a întâmplat, de fapt, niciodată) poate revela într-o clipă adevărata față a izolării unui personaj.
Posted by
Labels: , ,