Cu ocazia Zilei Internaţionale a Democraţiei, marcată anual la 15 septembrie, Președintele Parlamentului European, Martin Schulz şi Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon au făcut o declaraţie comună, în care, printre altele, au menţionat, că
"Europenii, ca şi oamenii din întreaga lume, doresc să trăiască în democrație, într-o democrație deplină şi profundă. Ei doresc să-şi aleagă guvernele, să-și exprime liber opiniile, să-şi facă auzite vocile și să fie capabili de a modela contextul economic și politic, exercitându-şi activ cetățenia. Ei pledează pentru un Stat de drept și o justiție egală pentru toți. Cetățenii doresc ca reprezentanții aleși de ei să fie responsabili în faţa lor. Ei doresc să poată alege, realege sau schimba politicienii în timpul alegerilor.
Democrația are nevoie de angajament civic, mecanisme și instituții inclusive, transparente și eficiente, încredere reciprocă, un sentiment de responsabilitate colectivă și curajul de a lucra pentru binele comun . Democrația necesită vigilență zi cu zi și acțiune constantă .
Biroul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, de asemenea, a făcut o declaraţie în care a salutat faptul că Ziua Democraţiei din 2013 pune accent pe necesitatea de a face mai bine auzite vocile care pledează pentru democraţie. Parlamentele naţionale au fost invitate să se adapteze schimbărilor din societate şi celor tehnologice şi să amelioreze căile de comunicare cu publicul. Datorită Internet-ului, reţelelor sociale, canalelor de televiziune parlamentară şi/sau asociaţiilor societăţii civile, parlamentele îşi pot consolida relaţiile cu generaţiile mai tinere. De asemenea, ele ar trebui să promoveze, în afară de mandat şi delegaţie, noi modalităţi de exprimare: crearea proceselor şi structurilor participative şi deliberative, reţele transnaţionale constituite de populaţie pentru coluţionarea anumitor probleme, educaţia pentru cetăţenie şi formarea politică ar putea fi printre aceste instrumente utile. Ar trebui ameliorată transparenţa regulilor de finanţare a partidelor şi campaniilor politice şi aducerea în faţa justiţiei a responsabililor politici şi a funcţionarilor corupţi: aceasta ar fi o modalitate de restabilire a încrederii publicului faţă de parlament . O ameliorare a participării femeilor, tinerilor şi minorităţilor, de asemenea, ar putea consolida reprezentativitatea şi credibilitatea lor.
Adunarea Parlamentară şi-a exprimat ferma convingere că Consiliul Europei este foarte bine poziţionat pentru a rezolva problema lipsei de încredere şi a reuni responsabilii politici cu societatea civilă. Împreună, ei ar putea găsi mai uşor soluţii care să permită democraţiei reprezentative să depăşească provocările societale şi tehnologice, cum ar fi cele lansate de mediul social. În acest context, ea în special atrage atenţia pe viitorul Forum Mondial al Democraţiei, organizat de Consiliul Europei, al cărui generic este "Reconectarea democraţiei: consolidarea legăturilor între instituţii şi cetăţeni în era digitală".
Forumul va constitui o platformă oportună pentru un adevărat dialog participativ cu privire la transformările şi viitorul democraţiei. El va contribui la modelarea acţiunii viitoare a organizaţiei, a instituţiilor sale şi ale Statelor membre”.
Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova a menţionat că Ziua Internaţională a Democraţiei este un prilej de a încuraja practicile democratice, precum libertatea de exprimare a voinței poporului, posibilitatea de a-și făuri propriul sistem de guvernare în baza principiilor statului de drept și a supremației legii, pentru a consolida această valoare universală.
Fiind ferm convins că o democrație autentică are nevoie de un Parlament eficient, care să se bucure de încrederea cetățenilor, Dl Corman şi-a exprimat angajamentul, în calitate de Președinte al Parlamentului, de a promova insistent și în continuare valorile și practicile democratice, în pofida provocărilor vremii. Parlamentul Republicii Moldova trebuie să fie cu adevărat un model de bune practici și o instituție de bază a democrației, a declarat acesta.
În acest context, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman şi coordonatorul rezident ONU, Nicola Harrington-Buhay au ţinut un discurs public la Universitatea de Stat din Moldova.