Noutăţi UE-RM - Iulie 2013

 
 Noutăţi UE-RM 

• 2013
• Arhiva 2011-2012

 

  22 - 24.07.2013

 O delegaţie de rang înalt de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) întreprinde o vizită în Republica Moldova, în perioada 22-24 iulie. Delegaţia BERD se va întâlni cu oficiali moldoveni, inclusiv cu preşedintele Nicolae Timofti, prim-ministrul Iurie Leancă, ministrul economiei, Valeriu Lazăr, şi guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu.



Detalii  (eng)  (rom)

22.07.2013

 Reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic 

La Bruxelles a avut loc  cea de-a patra reuniune ministerială a Parteneriatului Estic cu participarea celor 28 de state membre UE şi a celor şase state partenere: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Reuniunea a fost prezidată de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, iar Comisia Europeană a fost reprezentată de comisarul pentru extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, Štefan Füle.

Reuniunea ministerială a avut ca obiectiv pregătirea Summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius (28-29 noiembrie 2013), fiind un bun prilej pentru trecerea în revistă a progreselor statelor partenere de la Summit-ul precedent desfăşurat la Varşovia (2011), a aşteptărilor statelor partenere în privinţa rezultatelor Summit-ului din toamnă, precum şi a modului în care se va contura viitorul Parteneriatului post-Vilnius.

• Detalii
• Declarația purtătorului de cuvânt al Înaltului Reprezentant al UE Catherine Ashton dupa Reuniunea ministeriala privind Parteneriatul Estic  (eng)  (rom)

17.07.2013

România rămîne un avocat fără rezerve în ceea ce priveşte drumul european al Republicii Moldova

Declaraţia a fost făcută astăzi la Chişinău de şeful statului român Traian Băsescu, în cadrul unei conferinţe de presă (Video)susţinută împreună cu Preşedintele R. Moldova Nicolae Timofti, 

Băsescu a menţionat că vizita sa la Chişinău vine într-un moment extrem de important pentru viitorul Republicii Moldova, în contextul în care ţara noastră „se pregăteşte pentru cel mai mare succes al procesului de apropiere şi viitoare integrare în UE şi anume parafarea Acordului de Asociere şi a Acordului de Liber Schimb”. "Se va întîmpla acest lucru la Vilnius, în noiembrie curent, cu ocazia Summit-ului Parteneriatului Estic", s-a arătat convins Băsescu.

În cadrul întrevederii cu Iurie Leancă , demnitarii au abordat și agenda europeană a Republicii Moldova. Traian Băsescu a menționat că România va susține Republica Moldova în procesul de integrare europeană, inclusiv în cadrul Summit-ului de la Vilnius care va avea loc în această toamnă.

 Detalii
Comunicat de presa al Guvernului RM 
Comunicat de presa al Parlamentului RM

Noutati CoE-RM: Iulie 2013

31.07.2013

Reprezentanţii  tineretului sunt invitaţi să participe la Forumul Mondial pentru Democraţie - 2013

Fundaţia Europeană pentru Tineret susţine participarea a 40 de reprezentanţi ai ONGurilor de tineret la cea de-a doua  ediţie a Forumului Mondial pentru Democraţie, care se va desfăşura la Strasbourg, în perioada 27-29 noiembrie 2013. Candidaţii pot înainta dosarele până la 9 august 2013.

Detalii

Pagina Forumului

28.07.2013

Ziua Europeană a Justiţiei Civile

Instituţiile judiciare din Statele membre ale Consiliului Europei sunt încurajate să particpe activ la celebrarea Zilei Europene a Justiţiei Civile din 2013 prin organizarea evenimentelor pentru public (în special pentru tineret), şi pentru profesioniştii din domeniul justiţiei. Programul acestor evenimente va fi publicat pe pagina Internet a CEPEJ. Unele state (Germania, Franţa, Italia) deja şi-au plasat programele de activităţi.

Scopul Zilei Europene a Justiţiei Civile este de a aduce justiţia mai aproape de cetăţeni, de a-i informa despre drepturile sale şi de a promova activitatea Comisiei Europene şi a Consiliului Europei în domeniul justiţiei civile, prin simularea proceselor şi sesiunilor de informare.

Detaliat

23.07.2013

CEDO a adoptat hotararea in cauza Gorea vs Republica Moldova 

Reclamantul Mihail Gorea, cetăţean al Republicii Moldova, născut în 1962, cu domiciliul în Costeşti a pretins în faţa Curţii Europene că a fost supus relelor tratamente din partea colaboratorilor de poliţie şi precum că o investigaţie eficientă nu a fost efectuată în acest sens.

Curtea Europeană a constatat încălcarea Articolului 3 din Convenţie (interzicerea torturii) şi a satisfăcut deplin pretenţiile reclamantului cu privire la prejudiciul moral, obligînd Republica Moldova să-i achite suma de 10 000 Euro cu titlu de prejudiciu moral şi 800 Euro cu titlu de costuri şi cheltuieli judiciare.

Detalii

Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Iulie 2013

Dialoguri Europene / Radio Europa Liberă

Interviuri, comentarii, opinii

Septembrie 2012
Octombrie 2012
Noiembrie 2012
Decembrie 2012
Ianuarie 2013
Februarie 2013
Martie 2013
Aprilie 2013
Mai 2013
Iunie 2013




 28.07.2013

Toate drumurile duc spre… Vilnius

Punct şi de la capăt: cu Vasile Botnaru şi invitaţii săi - directorul executiv al Asociaţiei de Politică Externă, Victor Chirilă, şi directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie.

De la o vreme, toate drumurile nu mai duc la Roma, ci la.... Vilnius. Ori, cel puţin, toate privirile încolo se îndreaptă, în aşteptarea summit-ului din toamnă care va blagoslovi sau nu un nou val de extindere a Uniunii Europene. De acolo vine lucoarea pentru fanii euro-integrării şi tot de acolo vine speranţa adversarilor ei, care se roagă, mai în surdină, ori pe faţă, ca guvernării de la Chişinău să i se închidă uşa în nas... Ori, cel puţin, celei de la Kiev, care, deşi a pornit pe acelaşi drum, înaintea Republicii Moldova, nu a surclasat-o. În consecinţă, Ucraina restanţieră va dezgoli spatele răsăritean al Moldovei, iar felia euro-împătimiţilor s-ar putea subţia şi mai mult, zic „mafaldele” de serviciu. Şi cum să faci pronosticuri, pe vreme de criză, e o meserie fără greş, ar putea cîştiga pariul. Noi însă, precum bine ştiţi, nu facem mize, ci analize.

22.07.2013

Olivier Descamps se pronunță pentru o activitate bancară transparentâ în Moldova

Intr-un interviu in exclusivitate cu Radio Europe Libera, directorul executiv al Băncii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru Europa de Răsărit, Asia Centrala, Caucaz şi Turcia, a declarat că oamenii nu ar trebui să se sperie de așa-numitan „povara datoriilor externe”. Domnul Olivier Descamps a mai spus şi că este important ca in Moldova să existe sistem de supraveghere a băncilor, „transparenţă” în privința proprietarilor acestora si un management format din ceea ce directorul executiv al BERD a numit „bancheri reali”. 

REL : ..Cum trebuie percepută la justa valoare asistenţa pe care o oferă donatorii străini, inclusiv instituţiile financiare europene, străine.

Olivier Descamps: Atunci când eşti un stat relativ tânăr care încearcă să se dezvolte conform unui model durabil, trebuie să lucrezi cu parteneri. E vorba de accesul la capital când nu ai capital propriu. Sau nu dispui pe termen lung de economii proprii. O altă provocare pe care trebuie să o depăşească o ţară constă în făurirea unor instituţii puternice. Trebuie să înţelegi lecţiile de succes sau de insucces ale altora. Acestea, cred eu, este rolul instituţiilor financiare internaţionale. Fiecare dintre acestea are valoarea sa şi propriul know-how, dar, în general, ele au viziune de perspectivă. De aceea, există un interes comun atunci când BERD investeşte într-un proiect, o face din perspectiva unui impact de durată, versus ceva care să poată fi considerat o nereuşită. Acesta este mandatul BERD în Moldova, să ajutăm sectorul privat. Şi nu cred că mai este cineva care are experienţa, know-how-ul şi banii necesari unor activităţi pe termen lung în această ţară. Vom lucra cu toată lumea: de la cei mai mici antreprenori la bănci, cu condiţia să fie „sănătoase”, şi vom lucra inclusiv cu Guvernul în încercarea de a mişca sectorul public spre un model de management mai comercial şi către un mod mai transparent de lucru în domeniul infrastructurii. Dar noi suntem doar nişte parteneri, nu suntem actorii principali. Guvernul, autorităţile şi agenţiile statului sunt actorii care trebuie să ia cu împrumut de la oamenii potriviţi pentru nişte scopuri potrivite.

16.07.2013

„Prioritatea României trebuie să fie ca R. Moldova să devină membră a UE”

Declarațiile în exclusivitate pentru Europa Liberă ale președintelui României, Traian Băsescu, în ajunul vizitei ce o va întreprinde miercuri la Chișinău.

Ancheta Eurobarometru : O mai mare doză de optimism

Conform rezultatelor ultimului sondaj Eurobarometru publicat astăzi, șase din zece cetățeni ai UE se simt „europeni” și doresc să afle mai multe despre drepturile lor, dar mai puțin de jumătate (46 %) știu în ce constau aceste drepturi. 

Aceste rezultate trebuie interpretate în contextul Anului european al cetățenilor, 2013 — un an dedicat îmbunătățirii gradului de conștientizare cu privire la drepturile cetățenilor europeni.

Rezultatele de astăzi arată, de asemenea, că europenii consideră că drepturile de care beneficiază în calitate de cetățeni ai UE sunt cel mai semnificativ rezultat pozitiv din partea UE — aproape șase din zece persoane identifică libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor drept cel mai semnificativ rezultat pozitiv din partea UE. 

În pofida crizei, persoanele care afirmă că sunt optimiste privind viitorul UE sunt mai numeroase decât cele care se declară pesimiste, în 19 din cele 28 de țări, iar pesimismul legat de impactul crizei asupra locurilor de muncă pare a fi în scădere. Aproape șapte din zece europeni (67 %) și peste jumătate din cetățenii fiecărui stat membru afirmă că UE are un cuvânt de spus la nivel global. 

BV - Integrarea Europeană: un pas înainte și doi înapoi?

DESCĂRCAŢI

Integrarea Europeană: un pas înainte și doi înapoi? /Boțan I., Valeriu Prohnițchi V.,  Lupușor A., Afanasieva N.. - Chişinău,  2013 . - 122 p.

 

Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP în colaborare cu Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT a lansat joi, 4 iulie 2013, raportul de monitorizare a progresului în implementarea Planului de acțiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova pentru anii 2005-2012 și a lansat site-ul www.euromonitor.md, care va reprezenta un format nou de monitorizare a progresului în implementarea PAUERM.

 

Croatia a devenit cel de-al 28-lea stat membru al Uniunii Europene

Croaţia este primul stat care se alătură UE de la aderarea, în 2007, a României şi Bulgariei.Această extindere, cea de-a 7-a de la crearea comunităţii în urmă cu 60 de ani,

Negocierile deaderare ale Croaţiei au început în 2005 şi au fost mult mai dure şi mai pretenţioase decât cu alte state. Nu numai că puterea de la Zagreb a fost nevoită să încheie de privatizat industria, să reformeze birocraţia şi să adopte mii de pagini din legile europene, dar a fost obligată să dea pe mâna procurorilor de la Haga presupuşi criminali de război care erau priviţi ca eroi la ei acasă.

 La momentul intrării sale în UE, PIB-ul pe cap de locuitor al Croaţiei este de 61% din media UE, situându-se pe ultimele locuri ale clasamentului, înaintea României şi Bulgariei, unde PIB-ul pe cap de locuitor este de 49% şi respectiv 47% din media UE. Croaţia este urmată îndeaproape de Cipru (62%), Ungaria şi Polonia (ambele 66%). Luxemburgul se află în fruntea clasamentului cu 271% din media UE. 

Croaţia, care s-a alăturăt UE la 1 iulie, are ca misiune protejarea a peste 1.300 de kilometri de frontiere terestre ale blocului european, cu Bosnia, Serbia şi Muntenegru, o sarcină dificilă într-o regiune unde contrabanda şi traficul de tot felul sunt un mod de viaţă.

Lituania deţine preşedinţia UE

Credibilitate, creştere şi deschidere - acestea sunt priorităţile preşedinţiei UE, preluată de Lituania la 1 iulie 2013 pentru următoarele şase luni. Având în vedere că liderii UE au convenit asupra unui buget pentru perioada 2014-2020, progresele în aceste domenii nu vor întârzia să apară.

Lituania a promis să fie un „mediator onest”, în calitate de coordonator al procesului decizional în următoarele 6 luni. Multe dintre aceste decizii vor avea scopul de a ajuta Europa să iasă din actuala criză economică. 

 În cazul în care Parlamentul European adoptă bugetul de 960 de miliarde de euro, Lituania va trebui să faciliteze adoptarea a circa 70 de acte legislative, pentru a asigura finanţarea, din fondurile UE, a proiectelor şi activităţilor în diverse domenii, de la cercetare la regenerare regională.

Obiectivele stabilite de Lituania pentru următoarele 6 luni sunt sintetizate în sloganul - „O Europă credibilă, în creştere şi deschisă”.

 

Credibilitate