Noutăţi UE-RM - Aprilie 2015

Arhiva 2011-2014

• Martie 2015
• Februarie 2015
• Ianuarie 2015

27- 28.04. 2015 
 
Vizita Preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk

Premierul Chiril Gaburici și Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, au participat la reuniunea Comisiei Guvernamentale pentru Integrare Europeană în format extins, care a avut loc astăzi la Guvern. Înaltul oficial european a venit la Chişinău la invitaţia Şefului Executivului moldovean, pe care acesta i-a lansat-o în prima sa vizită la Bruxelles.

În cadrul şedinţei au fost punctate ultimele evoluţii în ceea ce privește realizarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, s-a discutat despre continuarea agendei de reforme a Republicii Moldova și consolidarea eforturilor comune pentru armonizarea profilului european al țării.

Dialogul de astăzi a vizat şi evaluarea paşilor concreţi întreprinşi de către autorităţile de la Chişinău după prima reuniune a Consiliului de Asociere RM-UE, care a avut loc pe 16 aprilie, la Bruxelles, dar și progresele înregistrate în domeniul reformării justiţiei, combaterii corupţiei, asigurării stabilităţii pe piaţa financiară.  Alte subiecte, abordate în cadrul reuniunii, au fost implementarea politicilor europene de dezvoltare regională, soluţionarea conflictului transnistrean şi stabilitatea politică în ţară.

La finalul reuniunii, Premierul Chiril Gaburici şi Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, au susţinut un briefing de presă comun. „Republica Moldova continuă să fie cel mai de perspectivă partener în extinderea europeană. Împreună cu Premierul ne-am asumat un angajament privind intensificarea reformelor în Republica Moldova. Noi suntem gata să vă susținem”, a precizat Preşedintele Consiliului European.

Detalii

27.04.2015

Marcarea  unui an de călătorii fără vize în spațiul european

În cadrul conferinţei de presă comune susţinută de viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, şi ambasadorul Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova au fost  prezentate informaţii referitoare la rezultatele implementării regimului fără de vize pe parcursul unui an, precum şi a măsurilor naționale de prevenire și combatere a eventualelor încălcări ale regimului liberalizat de vize.

  

 "Revenind la rezultatele primului an de funcționare a regimului fără vize cu Uniunea Europeană, putem să constatăm că prognozele făcute înainte de 28 aprilie 2014 s-au adeverit. Aproximativ o jumătate de milion de ori cetățenii moldoveni au intrat în spaţiul Schengen fără viză (460.154). Numărul de deținători de pașapoarte biometrice, necesare pentru călătorii fără vize în spațiul Schengen, este într-o creștere continuă, inclusiv pentru cetăţenii din stânga Nistrului. Din cifra totală de 1.169.017 de deţinători de paşapoarte biometrice dintre care 76.759 rezidenţi ai regiunii transnistrene, de la 28 aprilie anul trecut până în prezent au fost eliberate 432.519 paşapoarte biometrice dintre care 27.357 pentru rezidenţii regiunii transnistrene."

•  Detalii
• Liberalizarea regimului de vize reprezintă un succes comun al RM si UE

 24.04.2015

UE a decis să suplimenteze resursele Facilitatii de investiții pentru vecinătate (FIV) cu 295,04 mln de euro, pentru a permite investiții de peste 3 mil. de euro.

Suplimentar, Comisia Europeană a decis să aloce 85 mil. de euro din resursele FIV pentru a ajuta IMM-urile să beneficieze de oportunitățile oferite de Acordurile de Liber Schimb semnate cu Georgia, Moldova și Ucraina, precum și pentru a stimula spiritul antreprenorial în rândul femeilor regiunea Parteneriatului Estic. Se preconizează ca aceste proiecte concrete care vizează vecinătatea de  Est şi Sud să genereze investiții de peste 1,3 mlrd. de euro.

FIV este un instrument financiar inovator al Politicii Europene de Vecinătate (PEV) care combină subvențiile UE cu alte resurse financiare din sectorul public și privat, cum ar fi împrumuturile și capitalurile proprii.

Detalii  rom eng

Noutăţi CoE-RM - Aprilie 2015

29.04.2015

Vulnerabilitatea justiţiei şi libertăţii mass-media - în topul preocupărilor în materie de drepturi ale omului

"Disfuncţiile democraţiei în Europa sunt mult mai importante, mai profunde şi, din punc de vedere geografic, mult mai extinse, decât se credea până acum", este menţionat în ultimul raport asupra situaţiei drepturilor omului, democraţia şi statul de drept în cele 47 State membre ale Consiliului Europei. 

Raportul Secretarului General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, defineşte lipsa independenţei justiţiei în numeroase ţări europene şi ameninţările la adresa libertăţii de exprimare în toată Europa, ca două dintre cele mai mari probleme care ameninţă securitatea democratică.

Detalii

28.04.2015

Noi Hotârâri CEDO împotriva Republicii Moldova, care vizează aplicarea relelor tratamente împotriva femeilor

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Hotărârile Doroșeva c. Moldovei și I.P. c. Moldovei. În ambele cauze sunt vizate victime ale tratamentelor inumane sau degradante, din partea reprezentanţilor poliţiei - în primul caz şi din partea unei persoane civile - în al doilea caz. Autorităţile au fost acuzate de neputinţa de a investiga eficient plângerile depuse de victimele violenţelor şi de lipsa remeiilor naţionale eficiente.

Pentru prejudiciile suportate, reclamantele au fost despăgubite cu 10.000 şi, respectiv, 12.000 de euro. 

Detalii
Hotărârea CEDO în cauza I.P. împotriva Republicii Moldova (no. 33708/12)
Hotărârea CEDO în cauza Doroşeva împotriva Republicii Moldova (no. 39553/12)

22-24.04.2015

Miniştrii europeni ai culturii au definitivat viitoarea strategie de protecţie a patrimoniului cultural european

În oraşul Namur din Regatul Belgiei, s-a desfăşurat cea de-a VI-a Conferinţă a Miniştrilor responsabili de patrimoniu ai Consiliului Europei. Dna Monica Babuc, Ministrul culturii al RM, a fost aleasă în funcţia de vice-președintele al Conferinţei.

Scopul acestei reuniuni a fost de a stabili principiile de dezvoltare a Strategiei patrimoniului cultural european, care va marca pentru Consiliul Europei o nouă etapă în procesul de management asupra provocărilor actuale din domeniul patrimoniului cultural. Acest eveniment a constituit un bun prilej de a întări angajamentele luate anterior de către Miniştrii Culturii ai Consiliului Europei în vederea promovării cooperării în sfera culturii şi protejării patrimoniului european.

Oficialii au adoptat Declaraţia de la Namur şi un Apel, în care au amintit că patrimoniul cultural este un bun comun al popoarelor care trebuie păstrat în toate circumstanţele şi s-au arătat îngrijoraţi de creşterea numărului acţiunilor de distrugere voluntară a patrimoniului cultural. 

Pentru a redefini locul şi rolul patrimoniului cultural în Europa, Miniştrii au menţionat necesitatea punerii în aplicare a unei noi Strategii, care va propune o viziune şi un cadru de lucru pentru următorii zece ani, va identifica acţiunile şi proiectele care ar putea avea un impact durabil în Statele membre şi va fi pusă în aplicare sprijinindu-se pe instrumentele existente, în special pe convenţii care, după caz, vor fi actualizate şi dezvoltate.

Detalii

20-24.04.2015

Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE)

În perioada 20-24 aprilie 2015, la Strasbourg se desfăşoară sesiunea de primăvară a APCE, la care participă şi delegaţia din partea Republicii Moldova, condusă de Vicepreşedintele Parlamentului RM, Liliana Palihovici.

Dezbateri privind operaţiunile masive de supraveghere şi pe drone şi omorurile direcţionate: necesitatea supravegherii protecţiei drepturilor omului şi dreptul internaţional – sunt principalele subiecte de pe agenda sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care se desfăşoară la Strasbourg, în perioada 20-24 aprilie 2015.

De asemenea, Adunarea va aborda problema reexaminării sancţiunilor impuse delegaţiei ruse la APCE, consecinţele umanitare ale acţiunile efectuate de grupul terorist numit „Statul islamic”, precum şi discriminarea faţă de persoanele transgender din Europa. 

Pagina sesiunii

21.04.2015

Hotârîrea CEDO în cauza Vadim Pisari împotriva Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a pronunţat, la 21 aprilie, hotărârea sa în cauza lui Vadim Pisari, care a fost omorât de un militar rus, lângă Vadul lui Vodă (cererea nr. 42139/12).

Invocînd articolul 2 (dreptul la viață) din Convenție, reclamanții, părinţii lui Vadim Pisari, s-au plîns că fiul lor a fost împușcat de reprezentanții statului și că autoritățile nu au efectuat o anchetă efectivă a incidentului. Ulterior, în observațiile sale, reclamanții au declarat că nu doresc să își mențină cererea depusă în privința Republicii Moldova, pentru că autoritățile moldovenești nu sunt responsabile de omorul fiului lor și consideră că acestea au întreprins toate măsurile necesare în vederea efectuării unei anchete eficiente. În acest context, Curtea a decis să accepte poziția reclamanților și a radiat capătul de cerere depus împotriva Republicii Moldova.

CEDO a hotărât că a avut loc o încălcare din partea Federaţiei Ruse, a articolului 2 din Convenţie. De asemenea, CEDO a hotărât că Federaţia Rusă va plăti familiei Pisari 35.000 euro pentru prejudiciul moral şi 5.580 euro pentru costuri şi cheltuieli.

Detalii

17.04.2015

Copiii - victime ale traficului de fiinţe umane necesită mai mult ajutor din partea statului

Grupul de experţi al Consiliului Europei privind combaterea traficului de fiinţe umane (GRETA) a făcut public cel de-a patrulea raport privind activităţile sale realizate în perioada 1 august 2013 – 30 septembrie 2014.

Potrivit experţilor europeni guvernele ar trebui să-şi intensifice eforturile pentru identificarea copiilor – victime ale traficului şi acordarea acestora ajutorului la care au dreptul legal.

De asemenea, în multe ţări sunt necesare măsuri suplimentare pentru ameliorarea procedurilor generale de identificare a victimelor traficului, pentru a le oferi o asistenţă mai adaptată – şi despăgubiri – şi pentru a face cu-adevărat eficiente investigaţiile ce ţin de trafic, urmăririle şi condamnările.

Detalii

14.04.2015


Hotărârea CEDO în cauza Botezatu împotriva Republicii Moldova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărârea sa în cauza Botezatu împotriva Republicii Moldova (cererea nr. 17899/08). Cauza vizează neexutarea unei hotărâri definitive de acordare reclamantului a unei locuinţe sociale şi refuzul de a compensa plata chiriei efectuată de reclamant pe perioada neexecutării hotărârii. Curtea a constatat încălcarea articolului 6 § 1 şi a articolului 1 di protocolul nr. 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului.

Detalii


07.04.2015

Hotărârea CEDO în cauza Veretco împotriva Republicii Moldova

Curtea europeană a drepturilor omului a pronunţat hotărârea sa în cauza Veretco împotriva Republicii Moldova (cererea nr. 679/13). Cauza vizează legalitatea detenţiei sale şi accesul la îngrijiri medicale în timpul detenţiei. În hotărârea sa, Curtea a constatat încălcarea articolelor 3, 5 § 4 şi 5 § 5 din Convenție. De asemenea, Curtea a acordat reclamantului 9800 Euro cu titlu de prejudiciu moral și 605 Euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

Detalii

07.04.2015

Al Doilea Raport de Conformitate elaborat de GRECO cu privire la Republica Moldova

Grupul statelor împotriva corupţiei (GRECO) a publicat cel de-al Doilea Raport de Conformitate care evaluează măsurile adoptate de autorităţile Rep. Moldova cu privire la incriminări şi transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. 


 
02.04.2015

Noi recomandări adresate Statelor.membre ale Consiliului Europei

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat 2 recomandări adresate autorităţilor celor 47 de State membre ale sale. Recomandarea CM/Rec(2015)5 privind prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul angajării își propune să abordeze provocările de confidențialitate ce rezultă din utilizarea noilor tehnologii informaționale și comunicaționale. Recomandarea Rec(2015)6 cu privire la libera circulaţie transfrontalieră a informaţiilor pe internet cuprinde o serie de principii privind libera circulaţie tranfrontalieră a informaţiilor pe interne. Comitetul de Miniştri a solicitat Statelor să asigure ca orice ingerinţă în traficul pe internet survenită pe teritoriul lor să fie mai întâi studiată atent şi să nu aibă repercusiuni inutile şi disproporţionate dincolo de frontierele lor.

Combaterea criminalității organizate și a terorismului este o responsabilitate europeană comună

Agenda europeană privind securitatea prezentată la 28 aprilie 2015  înlocuiește strategia anterioară adoptată în 2010 (Strategia de securitate internă a UE pentru 2010-2014, . În Agenda europeană privind securitatea, prezentată astăzi, Comisia Europeană stabilește strategia Uniunii pentru a face față amenințărilor la adresa securității din UE în perioada 2015-2020. 

UE și statele membre ale acesteia se confruntă cu provocări importante în materie de securitate. Terorismul, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică constituie amenințări din ce în ce mai mari la adresa societăților din toate colțurile Europei, iar caracterul și amploarea lor s-au schimbat. Europa se confruntă cu efectele generate de instabilitatea politică din vecinătatea sa imediată, care reprezintă un pericol pentru interesele în materie de securitate ale UE.

 

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Terorismul, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică sunt provocări complexe și evolutive la adresa securității, care nu țin cont de frontierele europene. Pentru noi, europenii, a venit, așadar, timpul să conlucrăm mai intens și mai strâns astfel încât să luăm toate măsurile necesare pentru ca cetățenii noștri să fie în siguranță. Ne dorim ca prin această agendă comună la nivelul UE să convingem autoritățile naționale să coopereze cu mai multă eficacitate, într-un spirit de încredere mutuală. Teroriștii atacă valorile democratice pe care le prețuim. Vom fi intransigenți în ceea ce privește drepturile fundamentale și vom acționa în direcția combaterii cauzelor primare ale radicalizării, promovând o veritabilă cultură a toleranței în societățile noastre”.

Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Aprilie 2015

 Interviuri, comentarii, opinii

• Maritie 2015
• Februarie 2015
• Ianuarie 2015

Arhiva 2012-2014



28.04.2015

Andrian Candu: Un eşec al guvernării minoritare ar putea duce la anticipate: Interviu cu Preşedintele Parlamentului

.... Politicul îşi doreşte, la fel ca în perioada anterioară, apropierea în continuare de Uniunea Europeană prin viitoarea integrare în Uniunea Europeană. Este un proces deloc uşor, complex, care presupune mult efort, multă muncă şi răbdare şi sacrificii, dar în acelaşi timp e un proces care durează în timp, nu există o ţară pe continentul european care a semnat Acordul de Asociere şi într-un an de zile s-a integrat. Există o anumită perioadă de asociere şi ea este legată, în primul rând, de tema de acasă pe care noi trebuie să o facem, lucru discutat cu domnul Tusk. În situaţia în care ne facem temele şi avem progres, şi avem rezultate în reformele care sunt, întotdeauna vom fi bineveniţi să depunem cerere.”

Europa Liberă: Dar există această voinţă politică de a face reforme ca să demonstraţi Bruxellesului că Moldova poate să fie pregătită? De exemplu, aşa cum au spus-o ucrainenii, domnul Poroşenko a zis că Ucraina în cinci ani va fi gata să depună cererea de aderare. Moldova în cât timp ar fi gata?

Andrian Candu: „Aş zice că şi în jumătate de an sau un an de zile, în situaţia în care ne facem temele de acasă. Domnul Tusk a zis: „În situaţia în care aveţi cu adevărat progres, evaluat corect şi independent pe reforma justiţiei, pe sistemul bancar, pe tot ceea ce ne-am propus ca Acord de Asociere, veniţi, domnilor, şi depuneţi cererea. Până atunci nu o depuneţi, deoarece o să o respingem şi e mai urât, dar faceţi-vă o parte din temele pe care le aveţi, setaţi-vă priorităţile, că din cele 2 000 de pagini ale acordului sunt priorităţi care trebuie făcute mâine, poimâine. Faceţi-le pe ele şi după aceea veniţi cu cererea. Nu veniţi cu ea în situaţia în care nu vă îndepliniţi condiţiile”. Dar aţi întrebat dacă vrem sau nu vrem să depunem cererea, dacă există o astfel de voinţă. Da, noi vrem să depunem cererea. Şi eu mâine sau oricine în guvernarea aceasta ar face-o, dar trebuie să fim conştienţi că depunerea cererii presupune o asumare a unei responsabilităţi şi a unei evaluări, dar la ora actuală, dacă ne evaluează cineva suntem cam corigenţi, repetenţi la unele capitole.”

 28.04.2015
 
„Există o lipsă de coerență din partea elitelor politice de la Chișinău în privința parcursului european” : Interviul cu Victoria Bucătaru, director de programe la Asociația de Politică Externă de la Chișinău.

Uniunea Europeană și parcursul european al Republicii Moldova este absolut necesar, este vectorul de politică internă și externă al statului. Și faptul că în momentul de față noi nu reușim să depășim anumite probleme în domeniul justiției și corupției este rezultat al faptului că elitele noastre politice au și anumite interese personale, sau uneori chiar interese de partid atunci când vine vorba de politicile statului. În cazul în care nu vom putea depăși acest obstacol, cu siguranță ne vom stopa și vom bate pasul pe loc. Și, evident, vom călători mai dificil


 28.04.2015

Monica Macovei: „Vreţi un viitor în dictatură, cu agresiune armată? Asta înseamnă Federația Rusă”

Interviu cu  europarlamentara română despre ce s-a schimbat în R. Moldova după abolirea regimului de vize al UE pentru cetăţenii moldoveni.

 La un an de la abolirea vizelor UE pentru cetățenii moldoveni europarlamentara Monica Macovei critică actuala coaliție de la Chișinău. Lentoarea cu care aplică guvernul reformele, mai ales în ceea ce privește măsurile anticorupție, subminează proiectul integrării europene, căci din cauza sărăciei și corupției populația nu poate simți binefacerile aduse de UE, de la călătoriile fără vize, la investițiile din bani europeni. Macovei,  care din poziția de șefă a Delegației de cooperare parlamentară UE-R. Moldova, a avut o contribuție decisivă la obținerea liberalizării vizelor anul trecut, nu vede cu ochi buni faptul că prin cooptarea comuniștilor la guvernare „se face pe plac Rusiei” și crede că R. Moldova ar trebui să urmeze exemplu Ucrainei și să limiteze propaganda rusească prin interzicerea televiziunilor rusești.

25.04.2015

„Oamenii vor mai degrabă în Uniunea Euroasiatică decât în UE fiindcă nu înțeleg” Interviu cu cu eurodeputatul român Siegfried Mureșan

Europa Liberă: Cetățenii cer mai multă transparență atunci când vine vorba despre utilizarea fondurilor europene. Pe cât de important este ca politicianul de la Chișinău să poată demonstra votantului că banii care au fost alocați din partea Uniunii Europene, din partea partenerilor de dezvoltare, sunt investiți acolo unde le este destinația?

Siegfried Mureșan: „Da, așa este. Aveți dreptate și întrebarea e foarte importantă fiindcă noi, Uniunea Europeană, alocăm în următorii șapte ani, în intervalul 2014-2020, între 600 și 700 de milioane de euro fonduri nerambursabile pentru Republica Moldova. Deci, între 600 și 700 de milioane de euro pentru șapte ani, bani oferiți pe gratis de Uniunea Europeană în Republica Moldova pentru: îmbunătățirea infrastructurii, drumuri, căi ferate, șosele, poduri, îmbunătățirea capacității instituționale, de exemplu, 15 milioane de euro pentru reforma Procuraturii. Acestea sunt doar avantaje concrete de pe urma relației dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Deci, fonduri europene există și ele trebuie folosite exact în acele domenii în care oamenii au cea mai mare nevoie: infrastructură, cum am spus, instituţii şi la sfârşit tot oamenii vor beneficia. Oamenii politici au, evident, obligaţia să comunice mai bine despre aceasta, ce facem cu banii pe care îi primim de la partenerul european. Dar un alt lucru important este ca proiectele să fie bune, oamenii să simtă că s-a făcut un proiect care merită, care face sens şi care ajută la dezvoltarea regiunii mele, se face un pod, se face un drum, vin investitori, se va construi o fabrică după aceea. Deci, banii să fie folosiţi pe proiecte cu sens.

23,04,2015

Zsolt Németh: „UE trebuie să le ofere partenerilor estici perspectiva de a deveni membri” Un interviu cu șeful delegației Ungariei la APCE.
UE trebuie să continue drumul început cu partenerii estici și să le ofere acestora perspectiva de a deveni membri ai blocului comunitar. Până într-acolo ar trebui să mergem. Obstacole de ordin legislativ nu există. Aceste țări sunt, din punct de vedere geografic în Europa. Iar Tratatul de la Roma spune că orice țară care se află pe continentul european este eligibilă să se alăture UE, dacă respectă un set de condiții, și dacă își doresc asta. Se pare că există între partenerii estici țări care sunt nerăbdătoare să devină membre UE.”

BV : Publicatii periodice cu tematică europeană - Buletinul de Politică Externă

Buletinul de Politică Externă editat de IDIS "Viitorul  reprezintă o serie de analize, scrise de experţi locali şi străini, dedicate celor mai importante subiecte de politică externă, dezvoltărilor majore din Marea Neagră, cooperării cu organizaţiile internaţionale şi activităţilor de menţinere a păcii din regiune.

Buletinul este distribuit în format electronic oficialilor europeni, fiind destinat în primul rând publicului extern. Asta pentru a o oferi informaţii obiective despre progresele Republicii Moldova în eforturile sale de apropiere de Uniunea Europeană.

2015

Litra L. În Republica Moldova, procesul de Integrare Europeană nu mai țintește aderarea. -    Aprilie 2015 . - 3 p.

"În fiecare an, echipa IDIS “Viitorul” analizează starea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Anterior, în analizele Buletinului de Politică Externă am identificat că, deocamdată,procesul de integrare europeană nu este ireversibil, am constatat că viabilitatea consensului asupra integrării europene se erodează, am definit condițiile în care ar putea să apară oboseala UE față de Moldova1 și am oferit aprecieri și recomandări privind eficientizarea și armonizarea acestui proces.Așa cum Moldova are o nouă configurare politică, vom oferi o scurtă evaluare a trendurilor apropierii Moldovei de UE. "

Descarcati

  2014

Premiul UE pentru literatură: 2015

DESCARCATI

Câştigătorii pentru 2015 ai Premiului Uniunii Europene pentru Literatură au fost anunţaţi, la 14 aprilie 2015, la ceremonia de inaugurare a Salonului de Carte de la Londra de către dl Tibor Navracsics, Comisarul European pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport. Câştigătorii din acest an sunt:

Carolina Schutti (Austria); Luka Bekavac (Croaţia); Gaëlle Josse (Franţa); Edina Szvoren (Ungaria); Donal Ryan (Irlanda); Lorenzo Amurri (Italia); Undinė Radzevičiūtė (Lituania); Ida Hegazi Høyer (Norvegia); Magdalena Parys (Polonia); David Machado (Portugalia); Svetlana Žuchová (Slovacia) şi Sara Stridsberg (Suedia).

Lansat în 2009, Premiul pentru literatură este acordat anual de UE în semn de recunoaștere a celor mai buni autori noi și în curs de afirmare din Europa, indiferent de limba în care scriu aceștia. Premiul promovează bogata literatură contemporană de ficțiune din Europa, atât pe plan intern, cât și peste hotare.

Comisarul Tibor Navracsics a felicitat cordial câştigătorii Premiului UE pentru Literatură şi a menţionat că

Câștigătorii Premiului UE 2015 pentru patrimoniu cultural

Editia 2014

Editia 2013
Editia 2012

Comisia Europeană şi Europa Nostra au anunţat astăzi câştigătorii ediţiei 2015 ai premiului Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural / Premiul Europa Nostra, considerat cel mai prestigios premiu European în domeniul patrimoniului. Cei 28 de premianţi, aleşi dintre 263 de dosare ce au aplicat de la diferite organizaţii şi persoane fizice din 29 de ţări sunt premiaţi pentru performanţe remarcabile din 4 categorii: 1) conservare, 2) cercetare şi digitalizare, 3) servicii aduse patrimoniului, 4) educare, training şi sensibilizare.

Ceremonia de înmânare a Premiilor Europene pentru Patrimoniu va avea loc pe data de 11 Iunie la Primăria Oslo şi va fi condusă de Fabian Stang, Primarul oraşului Oslo, Tibor Navracsics, Comisar European pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport, şi Plácido Domingo, cunoscutul cântăreţ de operă şi preşedinte al Europa Nostra. În cadrul ceremoniei, la şapte dintre câştigători le va fi acordat Marele Premiu, obţinând €10,000 fiecare, iar unul va primi Premiul Alegerea Publicului, în urma unui sondaj online organizat de către Europa Nostra.