Arhiva 2012-2014
30.03.2015
Nicu Popescu: „Dacă R. Moldova dorește un viitor european nu trebuie să se complacă în situația actuală” Interviul cu expertul Institutului de Studii de Securitate al UE
Europa Liberă: Domnule Nicu Popescu, în ultimul timp observ
înalţi demnitari occidentali care vin la Chişinău şi tot mai insistent
îndeamnă Guvernul de aici la acţiuni cât mai rapide în ceea ce priveşte
implementarea reformelor pro-europene. Ce îngrijorări stau la baza
acestor îndemnuri insistente?
Nicu Popescu: „Principala îngrijorare ţine de lipsa
luptei cu corupţia, de sistemul corupt care ajunge la cel mai înalt
nivel în Republica Moldova şi care începe să infecteze şi să submineze
celelalte domenii în care ţara a reuşit să obţină succese în ultimii
ani. O criză bancară care este posibilă şi ar fi rezultatul unei
guvernări netransparente şi destul de corupte în sistemul financiar va
pune sub semnul întrebării întreaga stabilitate economică a Republicii
Moldova şi, evident, va lovi şi în celelalte realizări din ultimii ani,
subminând inclusiv popularitatea ideii de integrare europeană. Apropo,
această scădere a sprijinului pentru integrarea europeană în rândul
populaţiei Republicii Moldova este o preocupare reală pentru UE.
Există senzaţia în UE că în urma sprijinului practic necondiţionat,
foarte sistematic şi foarte profund pe care UE l-a oferit guvernării de
la Chişinău din ultimii cinci ani, eşecurile acestei guvernări, corupţia
acestei guvernări se asociază şi cu ideea de integrare europeană. UE
din această cauză va încerca, probabil, să fie mai dură de acum încolo
cu Guvernul de la Chişinău.”
27.03.2015
Natalia Gherman: „O misiune de consilieri UE de rang înalt ne va ajuta la îmbunătăţirea situaţiei în domeniile prioritare” Interviu cu Ministrul de externe
Europa Liberă: Dacă încetinesc reformele, se micșorează din asistența care se oferă de către UE Republicii Moldova?
Natalia Gherman: „Asistența pe care o acordă Uniunea
Europeană Republicii Moldova face parte dintr-un proces foarte
responsabil de negocieri între cele două părți. Toate condiționalitățile
sunt asumate de către Republica Moldova pentru a primi tranșele
asistenței financiare și sunt reflectate în matricea de politici care
este aprobată de comun acord.
Uniunea Europeană face transferuri de asistență financiară la
momentul verificării îndeplinirii condiționalităților pentru fiecare
domeniu de reforme. De regulă, planificarea pentru asistența financiară
se face pentru mai mulți ani și atunci când intrăm în campania
electorală și când avem nevoie de o perioadă oarecare de timp pentru a
forma Legislativul și structurile guvernamentale, putem recupera această
perioadă de timp ulterior, dinamizând implementarea
condiționalităților.
26.03.2015
Ion Sula: „Acest acord este așteptat de toți fermierii din Republica Moldova"
Despre un nou ajutor european pentru agricultura moldoveană, în valoare de 64 de milioane de euro, a discutat Valentina Ursu cu ministrul agriculturii, Ion Sula.
Europa Liberă: Și toți producătorii agricoli vor beneficia de aceste subvenții?
Ion Sula: „Vor avea acces producătorii agricoli care se vor conforma
investițiilor pe care le avem, în 11 măsuri de sprijin. Și aici vreau să
menționez: plantațiile multianuale, construcția serelor, construcția
fermelor zootehnice, a sistemelor de irigare, procurarea materialului
genetic.”
Europa Liberă: Cei care cresc cereale?
Ion Sula:
„Este tehnica agricolă pe care o a avem ca măsură de sprijin. Ea tot va
fi parte componentă a Regulamentului de subvenționare, sau o măsură de
sprijin pentru producătorii agricoli, unde ei vor avea posibilitate ca,
după ce fac investițiile, prin mecanismul bine cunoscut să își primească
ajutorul de la stat sau subvenția. Dosarele vor fi aplicate, odată ce
va fi aprobată Legea bugetului și vom avea deja Regulamentul pentru
subvenționare aprobat pentru anul 2015.”
20.03.2015
Pirkka Tapiola: „Mesajul nostru e că aşteptăm o luptă mai activă cu corupția”Ambasadorul UE în R. Moldova despre așteptările europenilor de la guvernul Gaburici.
Pirkka Tapiola: „Cred că e un lucru foarte important pe care trebuie să-l analizăm. Pentru că vom continua să sprijinim vecinii noştri, să le sprijinim suveranitatea, dreptul de a se dezvolta şi a-şi alege calea. Dar e un mesaj pe care trebuie cu siguranţă să-l transmit: ce este politică UE? Ce facem noi de fapt? Politica de Vecinătate a fost un răspuns ţărilor din vecinătate ţărilor care au spus că „vrem să ne apropiem de UE”. Aşadar, cum noi înţelegem asta?
Deci, apropierea de UE se face prin transformare reală, prin reforme, nu reforme simulate, nu cuvinte frumoase, nu nişte acţiuni de marketing, că “noi suntem buni”, că “noi am făcut”, dar de fapt lucru real, cu multă răbdare. Aceasta este experienţa noastră din Europa Centrală, care chiar au aderat la UE. A fostfoarte important de a realiza că fără reforme, fără implementarea lor, politica aceasta nu va funcţiona. Nu poţi să te apropii de UE, vorbind despre reforme. Trebuie cu adevărat să le faci.
Trebuie chiar să transformi societatea, pentru că în caz contrar societatea este vulnerabilă. Noi niciodată nu am căutat şi nici nu intenţionăm pe viitor să căutăm zone de influenţă, noi nu punem presiune externă şi nici nu apelăm la acţiuni militare, cum se întâmplă în Ucraina – nu este un mod de a face politică în secolul XXI. Şi eu nu aş vrea să spun că noi nu vrem să avem conflict cu Rusia, de aceea facem un pas înapoi. Nu, noi nu asta facem. Dar este foarte important să realizăm că fără reforme noi putem face foarte puţine lucruri.”
19.03.2015
Ingrid Tersman: „Nota informativă” cuprinde cea mai bună expertiză întocmită de partenerii-cheie ai R. Moldova” Un interviu în exclusivitate cu ambasadoarea Suediei la Chișinau
Ingrid Tersman: „Cred că este important să ţinem
minte faptul că integrarea europeană depinde de reforme, depinde de
viteza, profunzimea şi seriozitatea cu care o ţară se angajează să
realizeze aceste reforme. Tocmai din acest motiv ne aşteptăm ca noul
Guvern să abordeze cu seriozitate recomandările noastre. Nu doar noi,
dar şi cetăţenii care au ales recent liderii acestei ţări.
De asemenea, cred că este important să ţinem cont de faptul că
procesul de tranziţie şi de modernizare a unei ţări, etapă la care se
află acum Republica Moldova, necesită timp, efort şi perseverenţă.
Desigur, anumite reforme foarte necesare nu sunt şi cele mai uşoare,
însă nu uitaţi că responsabilitatea guvernului unei ţări e să ducă la
bun sfârşit acest proces. Cu multă muncă şi efort, la un moment dat,
Republica Moldova va deveni mai apropiată de Uniunea Europeană”.
17.03.2015
Cornel Ciurea: „Occidentalii accentuează că reintegrarea țării trebuie să primeze și să preceadă procesul de eurointegrare” : Interviul dimineții cu expertul Institutului IDIS „Viitorul”.
...Există un interes real al Transnistriei de a exporta în Uniunea
Europeană, de la acest deziderat primar trebuie să pornim pentru a
reclădi relațiile dintre Chișinău și Tiraspol, luând în calcul
avantajele și interesele comune. Dacă se va merge pe această cale,
atunci oportunități noi v-or apărea pentru ca acest proces să ajungă
până la destinația finală.”
15.03.2015
Suntem într-o situație de cvasi-dependență de structurile de securitate regionale și internaționale” Punct și de la capăt cu Vasile Botnaru și invitații săi: Petre Bogatu și Oleg Serebrian.
Cum pot fi tălmăcite cele mai recente evenimente internaționale care vizează în mod direct sau indirect Republica Moldova?13.03.2015
Dionis Cenușă: „Tiraspolul trebuie să fie interesat în maximizarea oportunităților comerciale cu UE”:Interviul cu expertul Centrului de analiză „Expert-Grup”
Europa Libera: Domnule Cenușă, dacă ne referim la regulile de comerț liber cu Uniunea Europeană pentru regiunea transnistreană, reprezentanți
ai Tiraspolului au declarat în repetate rânduri că nu vor accepta
asemenea reguli nici măcar după expirarea perioadei de tranziție oferită de Bruxelles până la finele anului 2015. Care pot fi consecinţele unei asemenea decizii?
Dionis Cenuşă: Consecințele vor fi desigur negative
pentru agenții economici din regiunea transnistreană și aici ne referim
în primul rând la acei agenți economici care până acum au beneficiat de
regimul comercial preferențial. Administrația de la Tiraspol încearcă să
negocieze condiții mult prea mari în raport cu Chișinăul și cu
Bruxelles-ul. Până la urmă, Uniunea Europeană este una din piețele
principale de desfacere pentru exporturile din regiunea transnistreană,
de aceea Tiraspolul trebuie să fie cointeresat în maximizarea
oportunităților comerciale, anume în relația cu Uniunea Europeană. Sunt
importante câteva elemente în ceea ce privește implementarea Zonei de
Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător în regiunea transnistreană, şi e
vorba în primul rând de infrastructura calităţii și desigur regulile de
origine.
În cazul în care agenții economici nu vor putea produce marfă care
corespunde standardelor europene, bineînțeles că ei nu vor putea exporta
în Uniunea Europeană. Principalul câștigător din implementarea a
Acordului de Asociere va fi agentul economic din regiunea transnistreană
și în condițiile social economice actuale din regiune, consider că
Tiraspolul trebuie să-și revizuiască punctul de vedere. Cel puțin să
țină cont de dificultățile cu care se confruntă și din contra să ajute
IMM-urile din regiune pentru a putea beneficia de mai multe condiții
favorabile în comerțul cu Uniunea Europeană, dar și cu Republica
Moldova, cu malul drept al Nistrului.”
13,03,2015
Eugen Tomac: lipsa unei majorități pro-europene la Chișinău afectează parcursul european al R. Moldova : Interviu cu cu liderul Mișcării Populare din România
Europa Liberă: Parcursul european poate fi compromis?
Sau putem vorbi despre ireversibilitatea apropierii Republicii Moldova
de UE?
Eugen Tomac: „Am spus mai devreme că am sentimentul
că fiecare actor politic din Republica Moldova şi-a ocupat o poziţie
prin care să poată pasa responsabilitatea către celălalt în cazul unui
eşec pe care, din păcate, îl putem vedea cu ochiul liber. Nu aş intra
aici în multe detalii pe care le ştie toată opinia publică din Republica
Moldova, vreau doar să spun că şansele Republicii Moldova în ceea ce
priveşte apropierea de Uniunea Europeană scad de la o zi la alta, având
în vedere această inflexibilitate a autorităţilor de a-şi asuma o
direcţie foarte clară. Eu regret profund că, deşi politic se putea crea o
majoritate care să ducă efortul pe care l-a făcut până acum Republica
Moldova mai departe, ea nu s-a creat. Şi aceasta dăunează mult, în
primul şi în primul rând, intereselor cetăţenilor Republicii Moldova.
10.03.2015
Viorel Gîrbu: „donatorii în R. Moldova par să cunoască mai bine realitățile din țară decît elita politică”
Interviul cu un expert economic al Institutului Economiei de Piață.
Interviul cu un expert economic al Institutului Economiei de Piață.
Partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova au elaborat un set
de recomandări, un text de peste 80 de pagini, de fapt, intitulat,
diplomatic, „Note informative” . Ar fi vorba, cum s-a preciza recent, la
înmânarea documentului premierului, de nişte „opinii şi recomandări”
ale reprezentanţilor donatorilor pe care Guvernul „le-ar putea utiliza
în măsura în care le consideră utile și relevante”. De fapt, cât de
utile, relevante şi, mai ales, obligatorii, de neocolit sunt aceste
recomandări din perspectiva autorilor şi în sensul modernizării
societăţii moldoveneşti? Vor răspunde la această preocupare pe parcursul
unei serii de emisiuni.
9.03.2015
Igor Boţan: „Un guvern minoritar este incapabil să implementeze acest spectru larg de reforme”
Un interviu cu directorul executiv al ADEPT pornind de la recomandările comunității ambasadorilor făcute guvernului Gaburici.
Analistul politic Igor Boțan, directorul Asociației pentru
Democrație Participativă ADEPT, spune că documentul prezentat de
partenerii occidentali constituie un semnal de alarmă cu privire la
soarta reformelor și evoluția de mai departe a Republicii Moldova. Iar
reunificarea țării este departe de a constitui o prioritate pentru
autoritățile de la Chișinău, care nu au reușit încă să elaboreze o
viziune clară cu privire la reintegrarea regiunii transnistrene.
Igor Boțan: „Recomandările comunității
ambasadorilor, în special a țărilor care sunt parteneri de dezvoltare
pentru Republica Moldova au venit de fapt cu un program de guvernare de
alternativă celui al Guvernului Gaburici. Au fost făcute într-o manieră
foarte decentă, diplomatică, astfel încât să nu aducă prejudicii
imaginii guvernanților din Republica Moldova, însă au menționat câteva
lucruri foarte importante.
Cel mai important este că Republica Moldova are un Acord de Asociere,
care este documentul juridic de bază cu UE, și acest document este
obligatoriu pentru Republica Moldova...
09.03.2015
Leonid Litra: „viitorul Parteneriat va trebui axat pe o dimensiune de securitate și de cooperare în domeniul energetic” : Interviul cu expertul Institutului de Politică Mondială din Kiev.
Uniunea Europeană a început un proces de reevaluare a Politicii
sale de Vecinătate, inclusiv a Parteneriatului Estic, ce va dura până la
sfârşit de an. Planul vechi nu mai merge pentru că atât primăvara
arabă, cât şi războiul din Ucraina au modificat peisajul politic atât la
vecinii Uniunii Europene din jurul Mării Mediterane, cât şi la cei din
Europa de Est, inclusiv R. Moldova.
Leonid Litra: „Politica Europeană de vecinătate
reformată care va exista, va lăsa un grad mare de flexibilitate pentru
ţările care doresc să facă reforme şi nu va încerca cumva să impună deja
anumite reforme, va menţine acest discurs de democraţie, de
stabilitate, dar va exista o politică ca la carte. Ţările care doresc
mai mult şi pot demonstra că doresc şi pot implementa, acele ţări vor
beneficia de mai mult, restul trebuie să-şi asume soarta pe care o au.
Mi se pare o poziţie corectă, pentru că unele ţări într-adevăr pot oferi
mai mult şi vor să facă mai multe lucruri iar altele însă nu doresc şi
nu văd de ce UE ar trebui să fie mult mai interesată decât însuşi aceste
ţări ca să facă reforme.”
06.03.2015
Interviul cu directorul executiv al Asociației Pentru Politică Externă.
Bineînțeles, au spus nu o singură dată reprezentanții Uniunii
Europene că pentru ei nu contează culoarea, că pentru ei nu contează
cine este la guvernare, acestea sunt cuvinte, pentru ei contează foarte
mult acest lucru, dar în primul rând contează ce fel de reforme vor
face, care va fi rezultatul acestor reforme și din păcate dânșii
constată că începând cu a doua jumătate a anului trecut reformele în
Republica Moldova au scăzut din randament, că reforma justiției a fost
încetinită și nu dă rezultatele scontate, că legile care au fost
adoptate la sfârșitul anului 2013 cu privire la prevenirea corupției în
sistemul judecătoresc nu funcționează, nu dau rezultate și acesta este
un semnal clar de alarmă dat de Bruxelles.
Acesta trebuie să fie auzit nu doar de premierul Gaburici, care mă
tem că nu înțelege importanța agendei de integrare europeană, mă tem că
nu înțelege complexitatea eforturilor pe care trebuie dânsul să-l facă
împreună cu guvernul. Acest document, aceste semnale trebuie să fie un
semnal de alarmă dat în primul rând domnului Filat, domnului Lupu,
domnului Plahotniuc, ei sunt cei care trebuie să ia notă de acest
document. Eu mă întreb dacă acest document a fost înmânat acestor
oameni, pentru că dânșii sunt cei care decid soarta Republicii Moldova,
dânșii sunt cei care au instrumentele importante de luare a deciziilor
în mâinile lor. Acest document trebuie să fie adresat în primul rând
acestor oameni care se fac responsabili de actuala situație din țara
noastră.”
06.03.2015
Produsul Intern Brut (PIB) este unul din acei parametri economici inventați relativ recent, abia după al Doilea Război Mondial.
Intrarea unei țări
în Uniunea Europeană aduce, printr-o bună administrare macroeconomică,
numai avantaje din punctul de vedere al stimulării PIB. Asta pentru că țările membre in UE pot beneficia de toate avantajele Pactului de Stabilitate, prin care economiile țărilor membre sunt ajutate să nu rămână prea mult în urmă. Asta a făcut de pildă ca o țară precum Polonia să aibă o creștere anuală sistematică de 3% începând din momentul intrării sale în UE.
Chiar nefăcând parte din zona euro (din nou exemplul Poloniei) o țară membră în UE beneficiază de sprijinul Băncii Centrale Europene, prin facilități de plată, plasarea de acțiuni și titluri de stat și asigurarea de a beneficia de rezerve permanente care să permită o circulație a lichidităților.
Intrarea în Uniunea Europeană duce apoi la o stabilizare a prețurilor și la reducerea inflației. Țările membre în UE sunt apoi obligate să își mențină deficitul sub limite precise, ceea ce duce la o severă coordonare la nivel macro-economic și la introducerea unor criterii uniforme de disciplină fiscală.
Uniformizarea legislației, prin introducerea a ceea ce se numește acquis communautaire, altfel zis întreaga masă a legislației comune, duce la stimularea investițiilor, intrucât investitorii străini știu că vor beneficia de aceeași protecție juridică de care beneficiază și localnicii, în caz de contestație. Evident, privatizarea pe scară largă este o condiție esențială pentru a atrage investitorii.
Privatizarea și investițiile străine sunt, în același timp, domeniile cele mai sensibile și mai ușor de exploatat ideologic, permițând invocarea preluării economiei țării de către străini. Chiar dacă unele țări pot beneficia de derogări pe anumite perioade, de pildă să amâne pe un număr de ani posibilitatea ca străinii să achiziționeze terenuri de construit, sau terenuri agricole, în final legislația trebuie uniformizată la nivel european, astfel încât un investitor străin din UE să fie tratat exact ca un investitor național.
Postări
