Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Februarie 2015

 Interviuri, comentarii, opinii



Arhiva 2012-2014







 25.02.2015

Ruxanda Glavan: „Deocamdată nu preconizăm nici o majorare la vârsta de pensionare”: Interviui cu noul ministru al muncii din R.Moldova.

Europa Liberă: Politicile sociale, armonizate cu cele din spaţiul comunitar, ar fi o diferenţă mare între ceea ce există în Republica Moldova şi în UE?

Ruxanda Glavan: „În cadrul Acordului de Asociere există capitole clare. În programul de guvernare pe care îl avem în următorii patru ani ne-am asumat responsabilitatea să racordăm legislaţia pe 25 sau 26 de directive pentru legislaţia muncii şi opt directive pentru domeniul de securitate socială. Atunci când vom ajunge la racordarea legislaţiei, atunci ne vom da seama cât de mari sunt diferenţele. Ceea ce pot să spun la capitolul asigurări sociale, noi nu stăm mai prost la capitolul legislaţie decât multe alte ţări  europene. Marea problemă e…”

Europa Liberă: …acoperirea financiară...

Ruxanda Glavan: „…acoperirea financiară şi implementarea legislaţiei care există.”

  24.02.2015

Victor Chirilă: „Vorbele și acțiunile trebuie traduse în fapte concrete” :Interviulcu directorul executiv al Asociației de Politică Externă de la Chișinău.

Europa Liberă: Pe finalul cestei discuții, v-aș ruga poate, dacă v-ați hazarda, să faceți o previziune ce o așteptă pe Republica Moldova în plan extern? Probabilitatea ca ea să se îndepărteze de Europa și să se apropie de Kremlin este admisă foarte frecvent acum, mai ales în mediul experților din exterior…

Victor Chirilă: „Probabilitatea mare este că vom bate pasul pe loc. Nu vom fi nici cu estul, nici cu vestul și ne vom pomeni din nou într-o izolare, într-o ignorare a noastră de către partenerii europeni. Aceasta este marele risc care ne paște. Nu cred că o întoarcere radicală spre est e posibilă în cazul nostru, în actualele circumstanțe, și domestice, dar și regionale. Cred că o astfel de întoarcere radicală spre est ar costa foarte mult și Republica Moldova, dar și clasa politică de la noi. De aceea, cred că există o singură șansă - să continuăm parcursul pro-european. Dar din păcate nu există destulă voință de a merge într-un ritm cadențat pe această direcție.”

24.02.2015

Vladimir Grosu: „Legea-i bună, dar corupţie avem”  Interviu cu noul ministru al Justiţiei,

 Europa Liberă: Şi mai contaţi pe această asistenţă financiară din partea Bruxellesului?

Vladimir Grosu: „Da. Spre jumătatea anului, în mai-iunie, noi urmează să avem o misiune de evaluare din partea Uniunii Europene, pentru ca ei să constate nivelul la care ne aflăm noi de implementare a reformelor. Ei vor veni, vor analiza şi, în funcţie de avansările constatate de ei, vor finanţa procentul de măsuri, de reforme realizate de noi. Şi acele sume de bani pe care noi nu le-am primit, din cauza neadoptării Legii cu privire la Procuratură şi mai sunt alte măsuri, care sunt infime comparativ cu Legea cu privire la Procuratură, ele nu sunt definitiv pierdute, ele pot fi recuperate. Adică, partenerii europeni pot să le finanţeze, acţiunile în domeniul justiţiei, în viitor dacă noi vom realiza reforme la capitolul legislaţie şi, în genere, reforma Procuraturii.”

20.02.2015


Iulian Groza: „Cred că noi am depășit faza de povești, trebuie să fim la faza de realități” : Interviu cu  ministrul adjunct de externe al R. Moldova.

Europa Liberă: Bruxellesul a salutat formarea unui guvern minoritar în Republica Moldova. Unii spun că UE ar fi renunțat să mai facă presiuni pentru continuarea reformelor.

Iulian Groza: „Important e că există un guvern care are un program ambițios și care este susținut de către partenerii noștri europeni. Nu ne rămâne decât să ne suflecăm mânecile și să asigurăm că ceea ce ne-am propus se implementează. Și nu numai să nu deviem de la parcursul de reforme și parcursul european al Republicii Moldova, dar să asigurăm o coeziune socială în Republica Moldova, să evităm diviziuni în cadrul societății, să găsim oportunități pentru a consolida această idee europeană, ca ea să fie asociată cu toți cetățenii Republicii Moldova. Noi trebuie să facem acest lucru nu prin declarații, dar prin acțiuni și rezultate.”

18.02.2015

Verena Taylor: „Vom coopera cu structuri guvernamentale pentru îmbunătăţirea situaţiei în țările Parteneriatului Estic”

33 de milioane de euro de la UE pentru măsuri împotriva corupției, criminalității economice, pentru autoguvernarea locală și reformarea instituţiei procurorului general.

Consiliul Europei şi Comisia Europeană au semnat în luna decembrie a anului trecut un acord potrivit căruia instituția de la Strasbourg va primi peste 33 de miloane de euro pentru a desfăşura programe în ţările Parteneriatului Estic. Banii ar urma să fie cheltuiţi în Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Ucraina, Georgia si Belarus. După cum arată Verena Taylor, directorul din cadrul CoE, care va coordona implementarea programelor, acesta este cel mai mare buget alocat de Uniunea Europeana Consiliului Europei pentru programe în țările Partneriatului Estic, destinate a implementa măsuri care să întărească democrația, drepturile omului și statul de drept.

 
11.02.2015

Denis Cenușă: „Indulgența UE costă foarte mult imaginea UE în Republica Moldova” : Interviu cu autorul capitolului despre Moldova din studiul „Probleme cu vecinii? Perspectivele Parteneriatului Estic”.

Rusia este prima care să pună vina pentru criza din Ucraina pe seama Statelor Unite şi mai ales a Uniunii Europene, care ar fi împins Ucraina şi implicit pe restul ţărilor din Parteneriatul Estic în poziţia de a alege între Bruxelles şi Moscova. fără ca Moscova să fie fost consultată. Intrepretare respinsă ferm de recentul studiu publicat la Londra de Foreign Policy Center „Probleme cu vecinii? Perspectivele Parteneriatului Estic”, care relevă şi unul din paradoxurile Parteneriatului: deşi nu a fost niciodată gândit drept cale spre integrare, agresiunea Rusiei în Ucraina a forţat UE să se gândească acum serios la această opţiune. Cel puţin pentru R. Moldova, Geogia şi Ucraina. Am stat de vorbă cu analistul politic Denis Cenușă, autorul capitolului despre Moldova din studiul publicat marţi la Londra.

Europa Liberă: În articolul pe care l-ați scris despre problemele din Parteneriatul Estic, în general, și despre Moldova, în mod special, se simte un ton de reproș la adresa Uniunii Europene că nu ar fi suficient de activă la nivelul propagandei, că nu explică suficient ce este parteneriatul, respectiv, că ar fi mult prea indulgentă față de greșelile partidelor, așa-numite partide pro-europene. De ce ar trebui Uniunea Europeană să se amestece mai direct?

Denis Cenușă: „Indulgența Uniunii Europene costă foarte mult imaginea Uniunii Europene în Republica Moldova. Ceea ce Uniunea Europeană trebuie să facă este să nu se teamă să critice, să critice vizavi de reformele pentru care Uniunea Europeană acordă finanțare. Nu mă refer la a critica situația politică internă din țară, dar atunci când vine vorba de niște reforme. Și nu doar în domeniul justiției, despre care Uniunea Europeană a vorbit. E nevoie de o viziune critică cu privire la tot ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, iarăși, din perspectiva reformelor pentru care Uniunea Europeană oferă bani și asistență.”

11.02.2015

Olga Nicolenco: „nu cred că reprezentanții acestor partide sunt persoane apte să realizeze acest program de guvernare”  Interviu cu  o expertă politică de la Chișinău despre proiectul de program al premierului desemnat Iurie Leancă.

Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2015-2018, care urmează să fie prezentat joi, 12 februarie, în Parlament, pentru votul de învestire a noului Guvern, a fost făcut public. Un program care reflectă voinţa sinceră a Alianţei Politice pentru o Moldovă Europeană (APME)? Unul care reflectă voinţa premierului desemnat Leancă şi a susţinătorilor săi? Ce şanse există chiar să devină un manifest al Guvernării? O discuţie despre problematica instalării unui guvern la Chişinău cu comentatoarea politică Olga Nicolenco.

10.02.2015

Paradoxul Parteneriatului Estic: criza din Ucraina obligă UE să discute perspectivele de aderare ale R. Moldova, Georgiei si Ucrainei : Un interviu în exclusivitate cu Adam Hug, director de programe al Foreign Policy Center de la Londra.

 Foreign Policy Center, institut renumit de cercetări de la Londra, dă astăzi publicitătii un raport, sub forma unei serii de analize, cu titlul „Probleme cu vecinii? Viitorul Parteneriatului Estic”. Tot astăzi este lansată și o serie de dezbateri publice pe tema Parteneriatului Estic, argumentând că urmare a crizei din Ucraina, s-a ajuns în punctul în care Uniunea Europeană nu mai poate evita să discute posibila admitere a celor trei tari care au semnat Acordul de Asociere: Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, chiar dacă este vorba de o perspectivă îndepărtată, cum a declarat Europei Libere, Adam Hug, directorul de programe al centrului si autorul raportului. 

...Parteneriatul Estic era gândit drept modalitate de a evita o discuţie despre o eventuala aderare la UE. De a aduce în ţările participante aceleaşi schimbări structurale, plus puțin ajutor financiar, sprijin politic (ca în ţările candidate). Dar acum a crescut preţul pentru cele trei tari care au mers înainte cu Acordul de Asociere [...] şi fac presiuni puternice asupra Uniunii Europene să se gândească la posibilitatea de a le oferi perspectiva candidaturii (la aderare).

Oricine urmăreşte scena politică din Uniunea Europeana ştie că este unul din cele mai neprielnice momente pentru a deschide aceasta discuţie..; criza din Grecia, problemele economice, întărirea mişcărilor anti-imigraţie, retorica naţionalistă în unele ţări membre est-europene. Este un moment foarte dificil pentru UE, de la care se asteapta acum şi decizii pe termen foarte lung despre graniţele Uniunii, dacă vrea să se extindă atât încât să cuprindă îi Georgia, Ucraina şi Moldova.
[...] Teza raportului nostru este tocmai aceea ca Uniunea Europeana trebuie sa înceapă aceasta discuţie: Parteneriatul Estic iniţial era gândit tocmai drept un mijloc de a evita aceasta discuţie, dar a adus realitatea politică în punctul unde această discuţie nu mai poate fi evitată.”

10.02.2015

Knut Fleckenstein: „Este important să avem la Chișinău un guvern capabil să ducă mai departe reformele, nu doar să vorbească despre ele”  Interviu cu  vice-președintele Grupului Socialist din Parlamentul European.

Europarlamentarul german Knut Fleckenstein este vice-președinte al Grupului Socialist din Parlamentul European și a condus între 2009 si 2014 Delegația Parlamentului European in relația cu Federația Rusă. Împreună cu Elmar Brok, colegul său de la Partidul Popular European și cu liberal-democratul britanic Graham Watson, Fleckenstein s-a întâlni la sfârșitul lunii ianuarie cu Vlad Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu în cadrul celebrei consfătuiri de la aeroportul din  Chișinău. Politicienii moldoveni au decis să nu urmeze însă sfaturile liderilor europeni, iar acum un guvern minoritar, fără liberali, care ar urma să fie condus de Iurie Leancă, le va cere votul parlamentarilor. Faptul că viitoarea coaliție se va baza pe votul comuniștilor nu este neapărat un lucru rău, crede Fleckenstein. Cu o condiție însă: fidelitatea acestora, probată prin fapte, pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova.