Faceți căutări pe acest blog

Câștigătorii Premiului UE pentru conservarea patrimoniului cultural / Premiul Europa Nostra

 Numele câștigătorilor premiului publicului și al celor șase câștigători ai Marelui Premiu din cadrul ediției 2012 a Premiului Uniunii Europene pentru conservarea patrimoniului cultural/Premiul Europa Nostra vor fi anunțate în seara aceasta la Mănăstirea Jerónimos din Lisabona, în prezența doamnei Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, și a domnului Plácido Domingo, tenorul de renume mondial și președintele federației Europa Nostra. La ceremonie va fi prezentă o audiență de 1 200 de persoane, inclusiv președintele Portugaliei, Aníbal Cavaco Silva și Prințul Felipe și Prințesa Letizia de Asturia.
 
Câștigătorul premiul publicului, ales prin vot online din rândul celor 28 de laureați internaționali ai anului 2012 (a se vedea IP/12/254), sunt fortificațiile de la Pamplona în Spania. Juriul a declarat: „Fortificațiile restaurate nu mai sunt un zid de apărare, ci un loc de întâlnire și un simbol al unității pentru cetățeni și pentru oraș."
Cele șase proiecte câștigătoare ale Marelui Premiu (a se vedea mai jos observațiile juriului) sunt:

 
Într-un discurs susținut înainte de ceremonie, comisarul Vassiliou a declarat: „De-a lungul ultimilor 10 ani, Premiul UE pentru conservarea patrimoniului cultural/Premiul Europa Nostra” a devenit unul dintre cele mai prestigioase de acest tip din Europa. Aș dori să le mulțumesc tuturor câștigătorilor pentru angajamentul lor energic în favoarea protejării moștenirii noastre culturale și federației Europa Nostra și juriilor pentru activitatea lor excepțională. Premiul s-a dovedit a fi foarte eficient pentru sensibilizarea factorilor de decizie și a publicului cu privire la valoarea patrimoniului cultural pentru societatea și economia europeană și la responsabilitatea noastră în ceea ce privește protejarea acestuia pentru generațiile viitoare. Acesta este motivul pentru care dorim să sprijinim în continuare patrimoniul cultural prin intermediul programului Cultura și a viitorului program Europa Creativă."
 
Președintele federației Europa Nostra, Plácido Domingo, a adăugat: „Câștigătorii premiului nostru reprezintă excelența, pasiunea și dedicarea. Ei sunt ambasadorii desăvârșiți ai capacităților „Europei noastre creative”. Europa Nostra și Comisia Europeană sunt determinate să sprijine utilizarea pe deplin a potențialului patrimoniului cultural și natural european. Acestea sunt esențiale pentru coeziunea socială, precum și pentru o creștere economică durabilă în Europa.”

Toate cele 28 de proiecte câștigătoare vor fi omagiate în cursul ceremoniei de la Lisabona.

Context

Ceremonia este organizată sub patronajul domnului Aníbal Cavaco Silva, președintele Portugaliei, care va lua cuvântul în cadrul ceremoniei, și a domnului José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, care a transmis un mesaj video. Domnul Guilherme d 'Oliveira Martins, președintele Centrului Național al Culturii, va saluta oaspeții. Premiul Uniunii Europene pentru conservarea patrimoniului cultural/Premiul Europa Nostra a fost organizat de Europa Nostra și de Comisia Europeană începând din anul 2002.
 
Cei 28 de câștigători au fost selectați dintre cele 226 de proiecte prezentate din 38 de țări. Alegerea finală a revenit unor jurii compuse din experți independenți din întreaga Europă (a se vedea IP/12/254). Câștigătorii primesc o plachetă sau un trofeu. Cei șase câștigători ai „Marelui Premiu” primesc, de asemenea, 10 000 EUR fiecare.

Patrimoniul cultural aduce o contribuție semnificativă – și adesea subestimată – la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. El reprezintă o parte importantă a sectoarelor culturale și creative, care oferă locuri de muncă pentru 8,5 milioane de oameni în UE și contribuie cu până la 4,5 % la PIB-ul Europei. Se estimează că investițiile în conservarea patrimoniului cultural efectuate de organismele publice și private totalizează 5 miliarde EUR pe an. Cifrele publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că 40 % din turismul internațional la nivel global are o componentă culturală. De asemenea, patrimoniul cultural este o resursă-cheie pentru dezvoltarea durabilă și coeziunea socială.
Premiile sunt sprijinite prin programul Cultura al Uniunii Europene, care, începând din anul 2007, a investit 30 de milioane EUR în cofinanțarea proiectelor de conservare a patrimoniului. Alte programe cu finanțare UE asigură, de asemenea, sprijin în acest domeniu: începând din anul 2007, Fondul european de dezvoltare regională a alocat 3 miliarde EUR pentru protejarea și conservarea patrimoniului cultural, 2,2 miliarde EUR pentru dezvoltarea infrastructurii culturale și 775 de milioane EUR pentru sprijinirea serviciilor culturale; alte 150 de milioane EUR au fost investite, începând cu 1998, prin intermediul programelor-cadru ale UE pentru cercetare și dezvoltare tehnologică.
 
Notă pentru editori

Europa Nostra reprezintă vocea patrimoniului cultural în Europa. Ea reunește și reprezintă 250 de organizații neguvernamentale și non-profit, cu un număr combinat de membri de cel puțin 5 milioane de cetățeni din întreaga Europă. De asemenea, Europa Nostra beneficiază de susținerea a peste 1500 de membri individuali și a peste 150 de organisme publice și întreprinderi asociate. Rețeaua sa vastă de profesioniști și voluntari este implicată în păstrarea patrimoniului cultural al Europei pentru generațiile prezente și viitoare.
Ceremonia de premiere de la Lisabona face parte din programul Congresului Patrimoniului European, organizat în fiecare an de Europa Nostra. Una dintre temele Congresului din acest an va fi „conservarea patrimoniului european degradat”.
Termenul limită de depunere a propunerilor pentru următoarele premii este 1 octombrie 2012. Se preconizează ca următoarea ceremonie de premiere să aibă loc la Atena în iunie 2013.
Interviu video

Interviu video cu doamna comisar Vassiliou privind programul Europa Creativă și patrimoniul cultural (interviu realizat de Wolter Braamhorst, Europa Nostra)

Pentru informații suplimentare

Rețele sociale

Site-ul internet al doamnei Androulla Vassiliou
Twitter: @VassiliouEU

ANEXĂ

Observațiile juriului cu privire la cele șase proiecte laureate ale Marelui premiu 

Categoria 1 — Conservare
„Un excelent exemplu de intervenție de restaurare și renovare frumoasă și sofisticată asupra unei clădiri care constituie una dintre cele mai importante creații ale neoclasicismului european, cu un design arhitectural influențat direct de monumentele de pe Acropole. Complet restaurată la calitatea sa arhitecturală originală și dotată cu cele mai adecvate instalații tehnologice contemporane, clădirea Averof are acum certitudinea că va continua să-și servească menirea inițială, aceea de institut de educație”.
„Juriul aduce un omagiu efortului susținut de a salva acest monument excepțional și de a permite înțelegerea semnificației sale de către generațiile următoare. Furnalele care au mai rămas în urma industriei siderurgice a secolului XX reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru cei care cred că o conservare inteligentă a moștenirii fizice a acestei industrii este esențială pentru înțelegerea istoriei comune a Europei; în fond, cărbunele și oțelul au stat la baza Uniunii Europene. Noul statut și frumusețea nou revelată a acestui furnal care datează din anii 1920 reaprinde mândria populației unui oraș care a crescut pe seama siderurgiei și creează un bun cultural unic și puternic, de interes pentru popoarele întregii Europe”.
„Printre numeroasele proiecte sofisticate și impozante supuse atenției lor, membrii juriului au fost încântați să descopere acest exemplu de restaurare modestă, dar meticuloasă, a unei structuri vernaculare. Casele parohiale erau clădiri cu adevărate comunale, combinând spații funcționale, precum bucătăriile și încăperile destinate întrunirilor, cu o încăpere vastă, deschisă, pentru petreceri și dansuri sătești. Foarte puține au supraviețuit. Poundstock Gildhouse, după ce a fost o vreme utilizată ca școală sau casă a săracilor, a revenit la destinația inițială. Juriul și-a manifestat deplina admirație față de tehnicile tradiționale folosite pentru a le oferi pereților din chirpici, ferestrelor și acoperișului din grinzi de lemn o nouă viață”.
Categoria 2 — Cercetare
„Juriul a fost impresionat de buna calitate a cercetării interdisciplinare demonstrate și de calitatea excepțională a publicației. Textul dublu (în italiană și engleză) permite ca lucrarea să poată fi citită și apreciată de un public larg. Templul Ara Pacis, la Roma, a fost înălțat pentru a sărbători întoarcerea lui Augustus dintr-o expediție militară, în anul 13 î.Ch. Sculpturile includ o gamă minunat ornamentată de exemple de floră și de faună, care, după cum susține autorul, au fost observate cu precizie în natură și nu reprezintă simple decorațiuni, ci au o valoare simbolică, de promisiune a renașterii și a unei noi ere”.
Categoria 3 — Contribuții exemplare
„Învățătoare într-o comunitate mică, Paraschiva Kocavs și-a dedicat peste 40 de ani din viață inventarierii și conservării artefactelor trecutului, ca simboluri ale moștenirii vii ale unei comunități. Grație investiției personale, talentului pedagogic, competențelor profesionale, puterii de convingere și entuziasmului său contagios, a transmis mai multor generații o altfel de atitudine și un altfel de comportament față de istoria locală și față de conservarea patrimoniului. E un exemplu extraordinar, unul dintre oamenii aceia modești și dedicați care se întâlnesc în întreaga Europă și care, cu resurse puține, reușesc să-i facă pe ceilalți să conștientizeze importanța conservării trecutului în beneficiul viitorului”.
Categoria 4 — Educație, formare și sensibilizare
„Juriul a apreciat abordarea pedagogică a învățătorilor și profesorilor care au dus copii de vârstă școlară la situri de patrimoniu care, altminteri, ar fi fost condamnate la degradare și neglijare. Curățând și degajând obiective de scară mică din păduri, câmpuri și alte zone rurale, generația următoare se implică în mod activ și devine conștientă de comorile de patrimoniu care, la o primă vedere, poate nu par extraordinare, dar care sunt remarcabile din perspectiva peisajului cultural. Colaborarea școlilor cu autoritățile locale este un exemplu de bune practici cu costuri reduse, care pot fi recomandate instituțiilor de învățământ din întreaga Europă”.