Ziua Europeană a Limbilor 2026

Ziua Europeană a Limbilor 2026
EDL 2026

Faceți căutări pe acest blog

Ursula von der Leyen a fost aleasă în funcția de președintă a Comisiei Europene

„Vom acționa în stil european”

La 16 iulie 2019, Parlamentul European a ales-o pe Ursula von der Leyen în funcția de viitor președinte al Comisiei Europene. Este pentru prima oară când acest post este ocupat de o femeie. 

Europeană cu trup și suflet, Ursula van der Leyen a anunțat că vizează o agendă ambițioasă împotriva schimbărilor climatice, pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Ea a mai promis să colaboreze îndeaproape cu Parlamentul European pentru a consolida democrația și pentru a construi o economie socială de piață echitabilă în Europa. Iată cum crede Ursula von der Leyen că trebuie să răspundem provocărilor mondiale: „Trebuie să acționăm în stilul nostru, european.” 

Ursula von der Leyen intenționează să selecteze o echipă de comisari alcătuită dintr-un număr egal de femei și bărbați, pe baza propunerilor înaintate de șefii de stat sau de guvern. Comisarii desemnați își vor putea prelua mandatul doar cu aprobarea Consiliului, iar noua Comisie Europeană (2019-2024), ca echipă, va avea nevoie și de confirmarea Parlamentului European. 

Născută la Bruxelles în 1958, Ursula von der Leyen este medic și a făcut parte din guvernul german în perioada 2005-2019.


BV - Percepții privind UE:Opinia Publică în Republica Moldova 2019


Opinia Publică în Republica Moldova /EU Neighbours East . - Mai 2019. - 3 p.

  • PERCEPȚII PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ
  • CONȘTIENTIZAREA ȘI EFICIENȚA SPRIJINULUI UE
  • SURSE DE INFORMAȚII DESPRE UE

Proiectul VECINII UE est, în colaborare cu ACT LLC, desfășoară anual sondaje de opinie în cele șase țări ale Parteneriatului Estic al UE (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina).

Scopul sondajelor anuale este de a investiga și de a înțelege mai bine opinia și nivelul de cunoaștere pe care cetățenii țărilor Parteneriatului Estic al UE îl au cu privire la Uniunea Europeană și cooperarea UE cu țara lor.

Sondajul Anual a fost desfășurat în Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina în februarie-martie 2019, prin intermediul a 6000 de interviuri față-n-față (1000 pe țară).

Conform sondajului din 2019:
  • 65% din persoanele din Republica Moldova au încredere în Uniunea Europeană.
  • 85% din moldoveni sunt conștienți de sprijinul financiar din partea UE, dintre care 53% consideră că sprijinul este eficient.
  • 68% din moldoveni consideră că relațiile cu Uniunea Europeană sunt bune.
  • Mai mult de jumătate din cetățenii Republicii Moldova (55%) au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană (UE), 33% au o imagine neutră despre aceasta și numai 10% au o imagine negativă
VALORI ASOCIATE CU UE 

TOP 3 valori
  1. Prosperitate economică (82%) 
  2. Drepturile omului (79%)
  3.  Libertatea de exprimare (78%)

Mai mult

Sondaj de Opinie 2019: Analiză Regională (EAP)https://www.euneighbours.eu/ro/east/stay-informed/publications/sondaj-de-opinie-2019-analiza-regionala

MOLDOVA - https://www.euneighbours.eu/sites/default/files/publications/2019-07/EUNEIGHBOURS%20east_AS2019_Factsheet_MOLDOVA_ROM.pdf

BV: UE-RM - ZLSAC după 5 ani de implementare


Lupușor A. ZLSAC după 5 ani de implementare: impactul estimat și concluzii pentru următorii 5 ani/ Expert-grup. - Ch., 2019. -  28  p.

[Accesat 05.07.2019]



Din cuprins
  • Introducere 
  • Mesaje-cheie 
  • Analiza exporturilor spre UE
  • Importurile din Uniunea Europeană.
  • Balanța comercială a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
  • Estimarea impactului net al DCFTA
  • Anexa A. Estimarea impactului net al DCFTA asupra produselor agroalimentare 
  • Anexa B. Estimarea impactului net al DCFTA asupra produselor industriale 


După 5 ani de implementare a DCFTA, constatăm cu fermitate impactul pozitiv net al acestuia. În perioada 2015-2018, exporturile totale au crescut cu 1,5 miliarde USD sau cu 34% față de 4 ani de până la semnarea DCFTA (2011-2014), fapt ce a compensat pierderile pe piața CSI, fiind o creștere de două ori mai rapidă față de exporturile pe alte piețe. Drept rezultat, Uniunea Europeană și-a consolidat pozițiile drept principală piață de desfacere pentru exportatorii moldoveni. Circa 40% din această creștere a fost determinată în mod exclusiv de DCFTA (impactul net), alți factori fiind dinamica economică din România și Germania, importurile din UE, efectul inerțial sau cel sezonier. Astfel, efectul net al DCFTA a constituit circa 600 milioane USD.
  • Exporturile de produse agroalimentare au beneficiat mai mult de DCFTA în comparație cu cele de produse industriale.
  • Comerțul dintre Moldova și Uniunea Europeană a devenit mult mai echilibrat grație creșterii rapide a exporturilor pe piața UE și reducerii importurilor de produse industriale din UE
  • Pe lângă performanțele pozitive ale comerțului extern în contextul DCFTA, există îngrijorări privind concentrarea exporturilor fapt ce denotă riscuri privind durabilitatea creșterii de până acum și carențe privind competitivitatea producătorilor autohton
  • Îngrijorările privind competitivitatea scăzută a producătorilor autohtoni sunt confirmate și de nivelul scăzut de sofisticare tehnologică a exporturilor moldovenești pe piața UE
  • Pentru următorii 5 ani, politicile publice în contextul implementării DCFTA trebuie să țintească 2 priorități strategice privind creșterea cantitativă și calitativă a exporturilor pe piața UE

David Sassoli ales Președinte al Parlamentului European


David Sassoli, în vârstă de 63 de ani, a primit 345 voturi din cele 667 exprimate în cel de-al doilea tur de scrutin. Domnul Sassoli este un fost jurnalist TV și este membru al Parlamentului European din 2009.

În declarația sa înainte de începerea alegerilor, domnul David Sassoli a subliniat că mulți alegători noi s-au deplasat la urne la alegerile din 23-26 mai și a vorbit despre responsabilitatea Parlamentului față de europeni. „Ei [alegătorii] ne-au oferit un mandat, pentru că ei cred în instituția noastră, ei cred în democrație și în alegeri libere. Nu trebuie să-i dezamăgim”.
„Pe parcursul acestei legislaturi, trebuie să urmăm inițiativa Vanguard, trebuie să facem schimbările necesare și într-adevăr vitale pentru a face Europa mai puternică și pentru a o moderniza”, a adăugat dumnealui.

Mai mult

Charles Michel a fost ales preşedinte al Consiliului European


Consiliul European l-a ales pe Charles Michel în calitatea de președinte al Consiliului European pentru perioada 1 decembrie 2019 - 31 mai 2022. 

Consiliul European a solicitat secretarului general al Consiliului să asiste președintele ales al Consiliului European în perioada de tranziție.

Mai mult

https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2019/07/02/european-council-appoints-new-eu-leaders/

Concluziile Consiliului European, 30 iunie - 2 iulie 2019

https://www.consilium.europa.eu/media/40161/20190607-ro-special-euco-conclusions.pdf

Consiliul European a adoptat decizia prin care Ursula von der Leyen este propusă Parlamentului European în calitatea de candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene.

Consiliul European consideră că Josep Borrell Fontelles este candidatul potrivit pentru funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, sub rezerva acordului președintelui ales al Comisiei.

 Consiliul European consideră că Christine Lagarde este candidatul potrivit pentru funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, sub rezerva primirii recomandării și a avizelor relevante, în conformitate cu tratatele.

Președinția finlandeză a Consiliului UE: 1 iulie – 31 decembrie 2019


Președinția finlandeză a Consiliului UE: 1 iulie – 31 decembrie 2019

Prioritățile președinției finlandeze sunt ghidate de mottoul: o Europă durabilă, un viitor durabil.

Programul președinției se axează pe patru priorități principale:

  1. consolidarea valorilor comune și a statului de drept
  2. o UE mai competitivă și mai favorabilă incluziunii sociale
  3. consolidarea poziției UE ca actor global în cadrul acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice
  4. protejarea securității cetățenilor în mod cuprinzător

Finlanda va fi prima președinție care va integra noile priorități ale Agendei strategice 2019-2024 în lucrările Consiliului.


Programul președinției finlandeze


Președinția Consiliului se asigură prin rotație la fiecare 6 luni între statele membre ale UE. În cursul acestei perioade de 6 luni, președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele 3 țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

Trioul actual este alcătuit din președințiile României, Finlandei și Croației.

Președințiile Consiliului până în 2020

Finlanda: iulie-decembrie 2019
Croația: ianuarie-iunie 2020
Germania: iulie-decembrie 2020

Premiul pentru Literatură BERD 2020


Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, BERD,  în parteneriat cu British Council. a anunțat la 26 iunie 2019 lansarea Premiului pentru Literatură BERD 2020, 

Premiul recunoaște cele mai bune lucrări de ficțiune literară din regiunile BERD, inclusiv Moldova traduse în limba engleză 

De la inaugurarea sa în 2017, Premiul pentru Literatură al BERD a oferit posibilitatea cititorilor de limbă engleză  de a se familiariza cu  gama largă de literatură din țări precum Albania, Croația, Letonia, Liban, Maroc, Rusia, Turcia și Uzbekistan.

Primul premiu de literatură al BERD a fost câștigat în aprilie 2018 de către autorul turc Burhan Sönmez și traducătorul său Ümit Hussein pentru romanul Istanbul, Istanbul. 






Cel de-al doilea premiu de literatură a fost câștigat in 2019  de scriitorul uzbec, Hamid Ismailov și de traducătorul Donald Rayfield (cu John Farndon) pentru Dansul diavolilor - primul roman tradus din limba uzbecă în engleză.

Termenul de depunere este 1 octombrie 2019.

Lista scurtă va fi anunțată în ianuarie 2020, urmată de anunțul celor trei finaliști in martie 2020


Premiul este acordat anual pentru cea mai bună opera de ficțiune literară din țările în care operează BERD, tradusă în engleză. 

Scopul Premiului este de a sublinia importanța scriitorilor care reflectă aspirațiile și provocările cu care se confruntă oamenii din aceste regiuni.

Totodată, este important de menționat că Premiul este menit să recunoască talentul și rolul esențial jucat de traducător în a face istoriile din aceste țări accesibile publicului vorbitor de limbă engleză.


 Mai mult

BV - Evaluarea implementării Acordului de Asociere


Evaluarea implementării Acordului de Asociere /IDIS Viitorul. - Ch,. 2019 . - 120 p.


Cuprins
Introducere ..
Metodologia evaluării.
  • .Reforma în domeniul justiției (Mica reformă a justiției)
  • .Implementarea prevederilor Acordului de Asociere în domeniul fiscalității..
  •  Cooperarea în sectorul energiei electrice și al gazelor naturale..
  •  Calitatea apei și gestionarea resurselor..
  •  Drepturi de proprietate intelectuală... 
Importanța și semnificația Acordului de Asociere între Republica Moldova și UE rezultă din abordarea ambițioasă pe care o propune acest document pentru modernizarea și democratizarea societății moldovenești. Asocierea politică și integrarea economică cu UE prevede angajamente și termene clare pentru transpunerea și aplicarea prevederilor AA. Realizarea măsurilor stabilite în AA depinde, în mare parte, de voința politică a partidelor de la guvernare pentru implementarea reformelor, de capacitățile umane din sectorul guvernamental și asociativ implicate în procesul de elaborare și implementare a AA și de resursele financiare alocate pentru realizarea obiectivelor stabilite. 

Obiectul de investigare al acestui raport este evaluarea politicilor statului în rezultatul implementării angajamentelor asumate de Republica Moldova în AA și a transpunerii directivelor/regulamentelor conform primului Primul Plan Național de implementare a Acordului de Asociere din iunie 2014 (revizuit în 2015) și a Planului Național de Acțiuni pentru Implementarea Acordului de Asociere între Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2017–2019 adoptat în 2016. Ținând cont de faptul că la sfârșitul anului 2019 expiră termenul de realizare a măsurilor prevăzute de acest document, este important de a evalua realizările autorităților. 

Raportul își propune să analizeze efectele transpunerii directivelor europene în legislația națională și, implicit, implementarea măsurilor prevăzute de AA în următoarele domenii: reforma în domeniul justiției, fiscalitate, cooperarea în domeniile energiei electrice și gazelor naturale, protecția apelor și gestionarea resurselor și drepturile proprietății intelectuale.  Autorii consideră că evaluarea rezultatelor implementării în cele 5 sectoare – de altfel foarte importante - constituie un factor important pentru a trage unele concluzii preliminare pentru a înțelege care sunt rezultatele și deficiențele implementării AA per ansamblu.

 Evaluarea sectorială presupune analizarea rezultatelor transpunerii directivelor/regulamentelor prevăzute de PNAIAA pentru a identifica schimbările care s-au produs în sectoarele evidențiate.

De asemenea, atenția cercetării a fost focusată pe problemele care întârzie sau împiedică implementarea măsurilor prevăzute de PNAIAA.  Autorii au  încercat să identifice dacă factorii politici, lipsa capacităților umane și a resurselor financiare constituie cauzele neîndeplinirii angajamentelor asumate. 

Odată cu semnarea AA și adoptarea PNAIAA în 2016, rezultatele implementării sunt diferite în funcție de sector. Se depun eforturi importante pentru realizarea măsurilor prevăzute în domeniul protecției apelor și gestionării resurselor, protecției dreptului proprietății intelectuale și cooperării în domeniile energiei electrice și a gazelor naturale și al. Domeniul fiscalității și al justiției sunt două sectoare unde îndeplinirea măsurilor prevăzute în AA întârzie în raport cu angajamentele asumate.

 Mai mult

Rezultatele evaluării Planului Național de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere semnat între Republica Moldova – UE a constituit subiectul discuțiilor mesei rotunde ”Implementarea Acordului de Asociere la 5 ani de la semnare” desfășurată pe 26 iunie 2019 la sediul IDIS „Viitorul”

Noutăți CoE-RM - Aprilie-iunie 2019

27.06.19

Marija Pejčinović Burić a fost aleasă în funcţia de secretar general al Consiliului Europei


Adunarea a ales-o astăzi pe Marija Pejcinovic Buric în funcţia de secretar general al Consiliului Europei pentru un mandat de cinci ani, care se va începe din18 septembrie 2019.
În primul tur al alegerilor, Marija Pejcinovic Buric (Croaţia) a obținut 159 de voturi, o majoritate absolută, iar contracanditatul ei fiind Didier Reynders (Belgia) cu 105 voturi. Au fost 264 voturi exprimate. Dna Pejcinovic Buric este viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe şi Europene din Republica Croația.
Mai mult

24.06.19-28.06.19


Sesiunea de vară a APCE 

În perioada 24 - 28 iunie 2019, la Strasbourg va avea loc sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).
În timpul sesiunii, care marchează cea de-a 70-a aniversare a Consiliului Europei, APCE va alege un nou secretar general al Organizației. O dezbatere asupra procesului decizional al Adunării privind acreditările și votul va constitui punctul culminant al sesiunii de vară. Punctele de pe ordinea de zi includ o dezbatere asupra asasinării lui Daphne Caruana Galizia și a statului de drept în Malta; o dezbatere comună privind combaterea violenței împotriva femeilor și realizarea egalității de gen; oprirea violenței împotriva copiilor, prezentarea declarației din partea raportorului special al Organizației Națiunilor Unite privind vânzarea și exploatarea sexuală a copiilor Maud de Boer-Buquicchio; precum şi încheierea coerciției în sănătatea mintală, etc.
Rapoarte și avize pe ordinea de zi


21.06.19
Opinia Comisiei de la Veneția: dizolvarea parlamentului în Republica Moldova nu a îndeplinit condițiile necesare

Într-un aviz adoptat, experții în problemele constituționale ale Comisiei de la Veneția, CoE au constatat că în Republica Moldova nu existau în mod clar condițiile de dizolvare a parlamentului în perioada 7-8 iunie 2019.
Comisia de la Veneția consideră că Curtea Constituțională nu și-a respectat propriile proceduri și nici principiul egalității părților în ceea ce privește recenta criză politică. De asemenea, reamintește că rolul esențial al Curții Constituționale este acela de a menține o distanță egală față de toate ramurile puterii și de a acționa ca un arbitru imparțial în caz de coliziune între ele, respectând totodată soluțiile la care au ajuns instituțiile legitime din punct de vedere democratic.
Opinia a fost pregătită la cererea Secretarului General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, după ce evoluțiile politice din țară și deciziile Curții Constituționale au dus la dizolvarea parlamentului moldovean la 9 iunie. Dizolvarea s-a bazat pe pretinsa expirare a termenului de trei luni pentru formarea unui guvern dupa alegerile parlamentare de la începutul acestui an. La 15 iunie, Curtea Constituțională a revizuit aceste decizii luând în considerare noile evoluții politice din țară, în special transferul de putere anunțat către un nou guvern.

15.06.19
Reprezentantul Rep. Moldova participă la  cea de-a 8-a şedinţă a CDCPP al Consiliului Europei

În perioada 12-14 iunie, reprezentantul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, secretarul de stat, Andrei Chistol a participat la cea de-a 8-a ședință a Comitetului Director pentru Cultură, Patrimoniu și Peisaje (CDCPP) al Consiliului Europei (CoE) ce s-a desfăşurat în oraşul Strasbourg, Franţa. Participanții din cele cincizeci de state semnatare ale Convenției culturale europene au discutat despre cele trei domenii principale ale activității CDCPP – cultura, patrimoniu și peisaje, precum și despre contribuția acestora la realizarea obiectivelor Consiliului Europei. Totodată, a fost prezentată ,,colecția de aur” a bunelor practici referitoare la implementarea Strategiei Europene în domeniul patrimoniului cultural pentru secolul XXI, realizată sub auspiciile Președinției franceze a Comitetului de Miniștri (mai-noiembrie 2019). 
Andrei Chistol a subliniat sprijinul pe care Consiliul Europei îl acordă Republicii Moldova în domeniile culturii, patrimoniului și peisajelor, precum și în activitățile pe care țara noastră le realizează în vederea implementării Strategiei europene in domeniul patrimoniului cultural pentru secolul XXI, precum și în organizarea Zilelor Europene ale Patrimoniului.


11.06.19
Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) își publică raportul anual

Popularitatea xenofobă și discursul de ură rasist au continuat să-și pună amprenta asupra climatului politic contemporan din Europa în 2018, se arată în raportul anual al Comisiei Europene împotriva rasismului și intoleranței (ECRI), publicat la 11 iunie curent.
"Ideologiile bazate pe presupusa incompatibilitate între grupurile naționale / etnice sau religioase reprezintă un pericol pentru societățile incluzive, la fel ca și cei care susțin "superioritatea rasială ", se menționează în raport, avertizând împotriva amenințării abordării "noi versus discursul public".
În ceea ce privește partea pozitivă, Comisia anti-rasism a remarcat faptul că un număr din ce în ce mai mare de țări au luat măsuri importante pentru a-și aduce legislația în ceea ce privește combaterea discursului de ură în conformitate cu standardele europene și internaționale.

11.06.19

APCE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația din Republica Moldova


Coraportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru monitorizarea Republicii Moldova, Egidijus Vareikis (Lituania) și Maryvonne Blondin (Franța), și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la situația actuală din țară.
"Timp de trei zile, țara a fost pusă într-o stare de confuzie juridică și politică, ca urmare a interpretării de către Curtea Constituțională a termenului limită pentru crearea unui guvern și dizolvarea parlamentului, în timp ce s-a ajuns la un acord politic, conducând la formarea unei coaliții de guvernământ și a unui guvern complet operațional", au declarat co-raportorii.
"Vom aștepta emiterea unei opinii urgente a Comisiei de la Veneția cu privire la aspectele juridice ale acestor decizii. Între timp, îndemnăm toate forțele politice să manifeste restrângere și să respecte principiile democratice și voința poporului. Liderii politici au responsabilitatea de a se asigura că instituțiile statului acționează în interesul poporului moldovenesc și nu împiedică buna funcționare a instituțiilor democratice", au adăugat ei.
"Comitetul de monitorizare va urmări îndeaproape situația și va întreprinde acțiuni după cum este necesar", au concluzionat coraportorii.

Mai mult

9.06.19
Declarația secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, despre situația din Republica Moldova

Premiul Uniunii Europene pentru Literatură 2019

2018 - Cea de-a 10-a aniversare a Premiului 
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
Premiul se acordă anual, începând cu 2009, unor scriitori contemporani de opere de ficțiune din fiecare țară participantă la competiție (țările participante sunt selectate anual, prin rotație).

Finanțată prin programul Europa Creativă, acestă inițiativă are rolul de a atrage atenția asupra creativității, diversității și bogăției literaturii europene contemporane, de a promova circulația literaturii în Europa și de a spori interesul la nivel naţional pentru opere literare din alte țări europene.

Ministrul Culturii și Identității Naționale, Valer-Daniel Breaz, și Tibor Navracsics, Comisarul European pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, au anunțat în data de 22 mai 2019, numele celor 14 câștigători ai ediției 2019 a Premiilor Uniunii Europene pentru Literatură, în cadrul unui eveniment organizat la sediul Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE.

„Obiectivele Premiului Uniunii Europene pentru Literatură sunt în deplină concordanță cu cele ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, respectiv de a proteja și promova bogata diversitate culturală și lingvistică a UE, de a promova valorile comune europene și de a stimula competitivitatea sectoarelor noastre culturale și creative. Literatura europeană este o componentă fundamentală a identităților noastre culturale, iar prin intermediul traducerilor contribuie la crearea unui spațiu cultural comun. Sunt bucuros că familia câștigătorilor s-a extins astăzi și va include mai mulți autori ale căror opere vor fi traduse, facilitând circulația acestora la nivel transfrontalier, în interesul cetățenilor europeni”, a declarat Valer-Daniel Breaz, ministrul român al Culturii și Identității Naționale.

Cei 14 câștigători ai ediției din acest an au fost: 
  1. Laura Fredenthaler (Austria), 
  2. Piia Leino (Finlanda), 
  3. Sophie Daull (Franța), 
  4. Réka Mán-Várhegyi (Ungaria), 
  5. Beqa Adamashvili (Georgia),
  6.  Nikos Chryssos (Grecia),
  7.  Jan Carson (Irlanda),
  8.  Giovanni Dozzini (Italia), 
  9. Daina Opolskaite (Lituania), 
  10. Marta Dzido (Polonia), 
  11. Tatiana Țîbuleac (România),
  12.  Ivana Dobrakovová (Slovacia),
  13.  Halya Kerosina Shyyan (Ucraina) 
  14. Melissa Harrisson (Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord).

 "Premiul Uniunii Europene pentru Literatură arată creativitatea și diversitatea literaturii europene și recunoaște importanța sectorului nostru de carte. Prin intermediul programului Europa Creativă, Comisia Europeană ajută autori, editori, traducători și comercianți de cărți să aducă varietate și calitate pentru cititori din Europa și dincolo de ea. Felicit călduros toți câștigătorii din acest an. "  - a spus Tibor Navracsics, Comisarul European pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport,

Premiul Uniunii Europene pentru Literatură (EUPL) recunoaște tinere și emergente talente literare din Europa și evidențiază bogăția literaturii europene contemporane, atrăgând totodată atenția asupra unicității patrimoniului cultural și lingvistic al continentului. Până în prezent, EUPL a fost acordat unui număr de 108 autori din 41 țări în decursul unui deceniu de la instituire.

EUPL este organizat de un consorțiu format din Federația Europeană și Internațională a Librăriilor (EIBF), Consiliul Scriitorilor Europeni (EWC) și Federația Editorilor Europeni (FEP), cu sprijinul Comisiei Europene. Finanțat de Europa Creativă, Premiul este accesibil tuturor țărilor care participă la acest program de finanțare al UE, care sprijină sectoarele culturale și creative în perioada 2014-2020.

Ceremonia de decernare a premiilor, în prezența tuturor autorilor câștigători, va avea loc la 2 octombrie 2019 la Bozar, în Bruxelles.

Jurnalista și scriitoarea originară din Republica Moldova, Tatiana Țîbuleac, a câștigat Premiul European pentru Literatură cu romanul Grădina de sticlă.  în competiție au fost înscriși 108 autori din 37 de țări.

Țîbuleac a fost nominalizată din partea României alături de alți patru scriitori din țara vecină.

Este pentru prima dată în istorie când o moldoveancă devine câștigătoarea acestui premiu prestigios
Tatiana Țîbuleac s-a născut la 15 octombrie, 1978 la Chișinău, Republica Moldova. Este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Stat din Moldova. Ea devine cunoscută unui public mare în 1995, inițiind rubrica „Povestiri adevărate”, în cotidianul Flux. În anul 1999, a devenit parte a echipei PRO TV Chișinău, în calitate de reporter, redactor și speaker. Astăzi locuiește la Paris, unde continuă să lucreze în ramura audiovizuală.
Debut editorial cu 
  • „Fabule moderne”, Editura „Urma Ta”, Chișinău, 2014; ediția a II-a, Editura „Libris Editorial”, Brașov, 2016. 
  • Cea de-a doua carte, „Vara în care mama a avut ochii verzi”, Cartier, 2017, este distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2017), Premiul revistei Observator cultural și Premiul Observator Lyceum (2018).
  • „Grădina de sticlă” este al doilea roman al Tatianei Țîbuleac, apărut deja în două ediții, într-un tiraj total de 8000 de exemplare.

Dacă în Vara în care mama…, povestea era spusă din perspectiva unui puști, copilul unor imigranți polonezi în Anglia, în Grădina de sticlă, cuvintele sunt ale unei fetițe adoptate de o femeie din Chișinău, într-o lume descompusă și fragilă, strivită între rusă și română, între ce-a fost și ce-ar putea să fie.
Limba Tatianei Țîbuleac are densitatea durerii, privirea ei e limpede ca sticla curată, obiectul ei e copilăria cealaltă, a copiilor victime, a copiilor părăsiți de noi toți, care și-atunci când sunt iubiți de cineva, sunt în pericol să-și piardă fericirea pentru totdeauna
https://www.scena9.ro/article/gradina-de-sticla-tatiana-tibuleac 
Cartea este disponibilă în BNRM



 Mai mult


BV - Top 10 Realizări ale Parteneriatului Estic în ultimii 10 Ani

Top 10 Realizări ale Parteneriatului Estic în ultimii 10 Ani. - 2019. - 2 p. [Accesat la 13.05.2019]


Lansat în 2009 ca o inițiativă comună de politici, Parteneriatul Estic (PaE) are ca scop aprofundarea și consolidarea relațiilor dintre Uniunea Europeană (UE), Statele sale Membre și cei șase vecini ai săi din est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. În acest cadru, toți partenerii s-au angajat să demonstreze și să aducă beneficii tangibile vieții cotidiene a cetățenilor din întreaga regiune.


Disponibil și în

Azeră
Belarusă
Engleză
Armeană
Georgiană
Rusă
Ucraineană

Cea de a zecea aniversare a Parteneriatului Estiс


În perioada 13-14 mai 2019, Uniunea Europeană, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina vor marca cea de-a zecea aniversare a Parteneriatului Estic împreună cu alte evenimente de la Bruxelles. Acestea vor oferi ocazia de a sărbători un parteneriat care s-a dovedit a fi reciproc avantajos și a oferit rezultate concrete cetățenilor.

Donald Tusk, Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate / vicepreședinte al Uniunii Europene, vor marca cea de-a 10-a aniversare a Parteneriatului Estic. Comisia Europeană, Federica Mogherini găzduiește o serie de reuniuni la nivel înalt la Bruxelles, cu participarea celor șase țări partenere estice, a statelor membre ale UE și a părților interesate.


Reuniunea ministerială a Parteneriatului estic va reuni miniștrii de externe din UE și omologii lor din cele șase țări ale Parteneriatului estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina).

Se așteaptă ca în contextul aniversării, în 2019, a zece ani de existență a Parteneriatului estic, miniștrii să scoată în evidență importanța acestuia.

UE și partenerii săi estici și-au consolidat asocierea politică și și-au aprofundat integrarea economică grație parteneriatului lor. UE a sprijinit o gamă largă de reforme în țările partenere, care acoperă dezvoltarea economică, guvernanța, conectivitatea și contactele interumane.
Miniștrii de externe vor analiza situația angajamentelor asumate cu ocazia ultimului summit al Parteneriatului estic din noiembrie 2017. Ei vor discuta despre punerea în aplicare a agendei celor „20 de rezultate scontate pentru 2020” adoptată la summit.

De asemenea, miniștrii vor reflecta cu privire la cooperarea viitoare și vor discuta despre prioritățile politice pentru perioada care urmează.

Conferința aniversară la nivel înalt

Marți, 14 mai, se va desfășura o conferință la nivel înalt dedicată celei de a zecea aniversări a parteneriatului. Aceasta va avea loc la sediul Comisiei Europene (clădirea Charlemagne).

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-19-2449_en.htm

Factsheet on the Eastern Partnership's Top 10 Achievements
Keynote speech by President Jean-Claude Juncker at the EaP High Level Conference
Speech by High Representative/Vice-President Federica Mogherini at the EaP High Level Conference
Speech by Commissioner Johannes Hahn at the EaP High Level Conference
Chair's Conclusions on the occasion of the Eastern Partnership's 10th Anniversaryhttps://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2019/05/13/eastern-partnership-foreign-ministers-meeting-chair-s-conclusions-on-the-occasion-of-the-eastern-partnership-10th-anniversary/?utm_source=dsms-auto&utm_medium=email&utm_campaign=Eastern+Partnership+foreign+ministers%27+meeting:+Chair%27s+conclusions+on+the+occasion+of+the+Eastern+Partnership+10th+Anniversary


Parteneriatul estic are drept obiectiv consolidarea asocierii politice și a integrării economice a șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud:
  • Armenia
  • Azerbaidjan
  • Belarus
  • Georgia
  • Republica Moldova
  • Ucraina
Parteneriatul estic este o dimensiune estică specifică a politicii europene de vecinătate (PEV). Prin intermediul PEV, UE colaborează cu vecinii săi de la sud și est pentru a ajunge la cea mai strânsă asociere politică și la cel mai înalt grad de integrare economică posibilă.










Infografic - Către un Parteneriat estic mai puternic

 Infografic – Către un Parteneriat estic mai puternic


Top 10 Realizări ale Parteneriatului Estic în ultimii 10 Ani

GGGGGGGGGGGGGGGGGGGG

70 de acțiuni pe care Consiliul Europei le-a înfăptuit pentru noi

70 DE ANI AI REALIZĂRILOR CONSILIULUI EUROPEI




În contextul celei de-a 70-a aniversări de la fondarea Consiliului Europei, a fost lansat site-ul aniversar -https://70.coe.int ce oferă o prezentare generală a activității Consiliului Europei încă de la origini. Totodată, au fost prezentate realizări în următoarele domenii de activitate: Drepturile Omului; Democraţie; Crimă şi Justiţie; Copii; Tineri; Cultură, Educaţie şi Sport; Sănătate şi Medicină; Mediul ambient, etc.

Cele 70 de acțiuni / realizări ale Consiliului Europei - reprezintă o ocazie de a arunca o scurtă privire în urmă, asupra istoricului acestei instituții de-a lungul anilor, și putem conștientiza importanța, contribuția inestimabilă, a ne aminti și a afla unele date relevante și interesante, așa precum constituie pioneratul CoE în mai multe domenii de activitate. Este important de a sublinia faptul, că CoE reprezintă singura organizație, a cărei misiune este de a monitoriza îndeplinirea obligațiilor asumate de către state în domeniul drepturilor omului, democrației și supremației legii, etc.

Aceste realizări sunt prezentate în cadrul expoziției-eveniment prin fișe informative și publicații/ documente din colecţia Centrului Pro-European de Servicii și Comunicare al BNRM.






Vă propunem atentiei dvs. cele 70 realizări expuse în varianta română (traducere neoficială a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova)


Prezentarea in Issuu


  • Expoziția-eveniment cu genericul “Explorați cei 70 de ani de activitate ai Consiliului Europei” în contextul celei de-a 70-a aniversări a Consiliului Europei cu sloganul "Drepturile noastre, Libertățile noastre, Europa noastră" http://cpescmdlib.blogspot.com/2019/04/70-de-ani-ai-consiliului-europei-in.html
  • Platformă online aniversară privind marcarea a 70 de ani de la fondarea Consiliul Europei https://70.coe.int
  • A 70-a aniversare a Consiliului Europei - un site web pentru a explora povestea europeană http://cpescmd.blogspot.com/2019/01/platforma-online-aniversara-privind.html

  • Noutăți CoE-RM - Aprilie 2019



    8-12.04.19
    Sesiunea de primăvară a APCE

    Sesiunea de primăvară de la Strasbourg a avut loc în perioada 8-12 aprilie 2019 şi a fost deschisă cu o dezbatere urgentă pe tema "Rolul şi misiunea Adunării Parlamentare: principalele provocări pentru viitor". 
    Au avut loc dezbateri comune privind stoparea discursurilor de ură şi a actelor de ură în sport, a mai fost discutat rolul liderilor politici în combaterea discursului de ură, precum şi consolidarea cooperării cu ONU și punerea în aplicare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
    Alte subiecte discutate au vizat aşa-numitele "laundromate" şi noile provocări în lupta împotriva crimei organizate şi a spălării banilor. Adunarea a luat poziție cu privire la crearea unui nou mecanism UE privind democrația, statul de drept şi drepturile fundamentale.
    Tot în această sesiune, comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei a prezentat raportul anual de activitate pentru 2018.
    Mai mult

    11.04.19
    APCE solicită acțiuni internaționale împotriva spălării banilor "laundromat"
    APCE și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la amploarea spălării banilor în statele membre ale Consiliului Europei, în special în cele mai recente exemple cunoscute sub numele de "laundromatul global", "laundromatul din Azerbaidjan" și "laundromatul Troika", și a cerut îmbunătățirea mecanismelor naționale și cooperarea internațională pentru combaterea acesteia.
    "Laundromatul global" a implicat judecătorii corupți din Republica Moldova, după spusele parlamentarilor, în timp ce "laundromatul Troika" a implicat oameni apropiați de inima puterii de stat și "laundromatul din Azerbaidjan" a contribuit la activitățile coruptive din cadrul Adunării Parlamentare în sine. Niciuna dintre ele nu a fost investigată în mod adecvat de autoritățile naționale.
    Adunarea face o serie de recomandări statelor membre, Uniunii Europene și Comitetului Miniștrilor destinate să consolideze lupta internațională împotriva spălării banilor, a crimei organizate și a corupției.
    Mai mult


    8.04.19

    Comisarul Mijatovic subliniază principalele provocări privind Drepturile Omului în Europa

    Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatović, a prezentat primul său raport anual de activitate într-o dezbatere în fața Adunării Parlamentare a organizației.

    În timp ce raportul acoperă o varietate de probleme cu privire la drepturile omului din statele membre ale Consiliului Europei, comisarul subliniază migrația, drepturile femeilor, drepturile omului ale persoanelor cu dizabilități, protecția apărătorilor drepturilor omului și siguranța jurnaliștilor ca fiind cele mai recente subiecte ale activității sale.

    8.04.19
    Ambasadorul Corina Călugăru a fost aleasă în calitate de Preşedinte al Comitetului Părţilor la Convenţia Consiliului Europei privind combaterea traficului de fiinţe umane (CP)


    La 5 aprilie 2019, Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei, Ambasadorul Corina Călugăru, a fost aleasă în calitate de Preşedinte al Comitetului Părţilor la Convenţia Consiliului Europei privind combaterea traficului de fiinţe umane (CP).

    Republica Moldova este parte la acest important instrument din 2008, fiind printre primele țări care a semnat și ratificat Convenţia.



    5.04.19
    Thorbjørn Jagland îndeamnă statele membre să consolideze Consiliul Europei

    În ultimul său raport anual după zece ani în calitate de secretar general, Thorbjørn Jagland a cerut celor 47 de state membre ale Consiliului Europei să consolideze organizația, să se asigure că este finanțată corespunzător și să elaboreze noi standarde juridice privind provocările apărute în adresa drepturilor omului și a democrației.

    Raportul Secretarului General evidențiază contribuția substanțială a Consiliului Europei la promovarea păcii și a stabilității în întreaga Europă, în special prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Carta Socială Europeană.
    Cu toate acestea, citează și o serie de domenii de interes - inclusiv încercările de a aduce instanțele sub control politic, presiunea exercitată asupra jurnaliștilor și ONG-urilor și provocările autorității Curții Europene a Drepturilor Omului din partea forțelor naționaliste - și solicită organizarea mai proactiv în a-și respecta standardele legale.

    3.04.19

    Curtea Europeană a Drepturilor Omului are un nou președinte, este vorba de Linos-Alexandre Sicilianos. 

    Linos-Alexandre Sicilianos este judecător grec din 18 mai 2011 şi vicepreşedinte al Curții de Justiție de la 1 mai 2017. El îl succede pe Guido Raimondi din Italia şi va prelua funcția la 5 mai 2019, când va fi marcată ziua Consiliului cu cea de-a 70-a aniversare a Europei.
    Preşedintele Curții este ales pentru o perioadă de 3 ani. Preşedintele reprezintă Curtea, conduce activitatea şi administrarea Curții, şi în mod special, este responsabil pentru relațiile sale cu autoritățile Consiliului Europei. Preşedintele prezidează şedințele plenare ale Curții, reuniunile Marii Camere şi şedințele grupului de cinci judecători.


    2-4.04.2019

      Cea de-a 36-a sesiune a Congresului: "Primarii care asigură democrația"


    Membrii Congresului Autorităților Locale și Regionale din cadrul Consiliului Europei se întrunesc în perioada 2-4 aprilie 2019, la Strasbourg, Franța, la cea de-a 36-a sesiune, cu tema "primarii care asigură democrația". O dezbatere va avea loc pe această temă, împreună cu participanții, inclusiv Ignacio SANCHEZ AMOR, secretar de stat pentru politică teritorială spaniolă.
    Având în vedere dificultățile cu care se confruntă autoritățile locale și regionale, precum şi reprezentanții lor aleşi, membrii Congresului vor organiza o serie de dezbateri pe tema "primarii sub presiune". Chestiunile legate de împărțirea urban-rurală și compensarea financiară a reprezentanților aleși locali și regionali în exercitarea mandatului lor, va fi de asemenea, subiectul unor dezbateri specifice.
    În cadrul activităților sale de monitorizare, Congresul va adopta două rapoarte privind democrația locală și regională în Polonia și Republica Moldova. 

    Mai mult
    Pagina web CALR al CoE
    https://www.coe.int/ru/web/congress/home
    Dosar tematic Sesiunii
    Agenda - Web file