Noutati UE-RM - Ianuarie 2018

Arhiva 2011-2017

 31.01.2018

Lansarea  proiectul ui„Turismul rural – un pas sigur pentru sporirea cooperării transfrontaliere între raioanele Soroca  

Capacitățile prestatorilor serviciilor de turism și a autorităților publice din Soroca (Republica Moldova) și Iampil (Ucraina) vor fi consolidate în cadrul unui proiect transfrontalier. Astfel, proiectul „Turismul rural – un pas sigur pentru sporirea cooperării transfrontaliere între raioanele Soroca și Iampil”, implementat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene a fost lansat astăzi, 31 ianuarie, în municipiul Soroca.

Proiectul este realizat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Soroca și Administrația raională de stat din Iampil. Acesta este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programului de Cooperare Teritorială Republica Moldova – Ucraina în cadrul Parteneriatului Estic (EaPTC). 

Scopul proiectului constă în consolidarea capacităților prestatorilor de servicii turistice și a autorităților locale din raioanele Soroca și Iampil pentru a dezvolta și promova turismul rural prin intermediul cooperării transfrontaliere. 

Contribuția generală a Uniunii Europene la implementarea Programului EaPTC este de 12,5 milioane de euro, dintre care 3,3 milioane euro sunt destinați programului Republica Moldova – Ucraina. Mai mult

30.01.2017

Consultările publice pentru revizuirea Planului naţional de acţiuni de implementare a Acordului de Asociere pentru anii 2018-2019 (PNAAA)

Exerciţiul de revizuire a PNAAA urmăreşte obiectivul de a racorda acţiunile naţionale de implementare a angajamentelor Republicii Moldova la priorităţile Agendei de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru anii 2017-2019. La fel, urmează a fi actualizat PNAAA prin prisma reformei administraţiei publice centrale.

Secretarul de Stat Daniela Morari a accentuat importanţa asigurării reflectării opiniei tuturor părţilor interesate, precum şi încurajând societatea civilă să se implice activ în susţinerea eforturilor autorităţilor naţionale în avansarea obiectivului de integrare europeană a Republicii Moldova.  Mai mult

 26.01.2018
 Cea de-a 29-a Reuniune a Consiliului Consultativ al Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră în Republica Moldova şi Ucraina (EUBAM).

În cadrul reuniunii, a fost prezentat şi aprobat Raportul de activitate al Misiunii pentru perioada mai-noiembrie 2017, principalele rezultate înregistrate în domeniul managementului integrat al frontierei şi cooperării vamale. De asemenea, au fost discutate şi prezentate viziunile serviciilor partenere privind controlul în comun la frontiera moldo-ucraineană, în contextul Acordului inter-guvernamental semnat la 6 octombrie 2017. Agenda a cuprins totodată subiectul planului de acţiuni al fazei a 12-a a programului, demarată la 1 decembrie 2017 pe un termen de 3 ani. Au fost reliefate priorităţile Misiunii EUBAM pentru noul mandat.

Următoarea reuniune în acest format va avea loc la Odesa în luna iunie 2018.  Detalii


 23.01.2018

http://eap-index.eu/index

 Prezentarea raportului  cu privire la Indicele Parteneriatului Estic pentru 2015-2016

 Indicele Parteneriatului Estic a fost realizat în baza unei analize efectuate în perioada martie 2015 – decembrie 2016 de către un grup de experți din țările UE și ale Parteneriatului Estic.

Conform documentului, performanțele țărilor semnatare ale Acordurilor de Asociere cu UE sunt măsurate în baza realizărilor din două grupuri de indicatori: „Legături” și „Apropiere”. Astfel, țara noastră are un scor de 0,68 puncte la prima categorie și 0,73 puncte la a doua și depășește țări precum Georgia, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan și Belarus.
În raport se arată că R. Moldova este lider și la capitolul „Democrație Profundă și Durabilă” și „Politicile de egalitate și antidiscriminare”. Un scor pozitiv, țara noastră a obținut și la compartimentul alegeri, libertatea mass-media, drepturile omului, independența justiției, calitatea administrației publice și combaterea corupției.
Totodată, în document se menționează despre înrăutățirea relațiilor dintre UE și țara noastră în urma fraudei bancare, dar și despre îmbunătățirea acestora odată cu instalarea Guvernului Filip, care urmează să asigure implementarea agendei de asociere cu UE pentru perioada 2017-2019.

 Detalii

• INDEX
• MOLDOVA
• Pliant

  24.01.2018

Uniunea Europeana vs Uniunea Euroasiatica: Vox Populi – ianuarie 2018

La un referendum la care votanții ar avea de ales între aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și aderarea la Uniunea Eurasiatică, 37,6% ar selecta prima opțiune, iar 42,5% – pe cea de a doua. Arată rezultatele studiului sociologic „Vox Populi – ianuarie 2018”, prezentat  de către Asociația Sociologilor și Demografilor. 7,1% dintre respondenți nu susțin nicio opțiune, 4,3% nu ar participa la vot, iar 8,5% nu au dorit sau au știut ce să răspundă 

Comparativ cu situația din 2017, proporția celor care ar alege aderarea la UE a crescut cu 1,5 puncte procentuale. 

Sondajul a fost efectuat în 91 de localități de pe teritoriul Republicii Moldova în prima jumătate a lunii ianuarie, pe un eșantionul de 1783 de respondenți. Mai mult

 24.01.2018

 RM trece la normele europene de clasificare a deşeurilor

Cabinetul de miniştri a aprobat lista completă a deşeurilor, în contextul transpunerii în legislaţia naţională a actelor normative ale Uniunii Europene la capitolul „Mediu” şi gestionarea deşeurilor.

Documentul reprezintă un clasificator în categorii şi subcategorii al deşeurilor, inclusiv cele periculoase, conform unor coduri stabilite în UE, ceea ce va permite reciclarea ulterioară mai eficientă a deşeurilor.

Noul cadru normativ regulatoriu va facilita activitatea întreprinzătorilor, în particular a producătorilor iniţiali şi a deţinătorilor de deşeuri, a unităţilor şi întreprinderilor care reciclează deşeurile, prin evidenţa calitativă şi cantitativă a acestora, precum şi raportarea datelor conform legislaţiei. Astfel, va fi implementat un sistem integrat de management al deşeurilor, fapt ce va avea un impact benefic asupra mediului și al sănătăţii populaţiei.

Mai mult

22-23.01.2018

Vizita vicepremierului  pentru Integrare Europeană Iurie Leancă la  Bruxelles

Viceprim-ministrul Iurie Leancă  a avut un șir de întrevederi importante cu mai mulți decidenți din Uniunea Europeană. În cadrul discuțiilor, a informat partenerii europeni despre angajamentul Guvernului de la Chișinău de a accelera reformele în domenii cheie, în mod special, cel al justiţiei și luptei împotriva corupției. 

De asemenea, vicepremierul pentru Integrare Europeană a discutat despre sprijinul financiar pentru Republica Moldova, valorificarea la maximum a potenţialului zonei de liber schimb, dar și despre materializarea oportunităților oferite în cadrul Parteneriatului Estic.  Mai mult

• Intensificarea relațiilor dintre Republica Moldova și UE, discutată de Iurie Leancă și Federica Mogherini
• Vicepremierul Iurie Leancă a avut o întrevedere cu Comisarul European Vytenis Andriukaitis
• Progresele înregistrate în implementarea DCFTA, discutate de vicepremierul Iurie Leancă și Comisarul European Cecilia Malmstrom
• Comisarul European Johannes Hahn încurajează Guvernul să continue implementarea reformelor
• Vicepremierul pentru Integrare Europeană, Iurie Leancă, a avut un șir de întrevederi la Parlamentul European Oficialul moldovean a purtat discuții cu europarlamentarii Sorin Moisă (Partitudul Popular European), Petras Austrevicius (Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa), și Rebecca Harms  (Grupul Verzilor).
•  Consolidarea securităţii energetice a Republicii Moldova, discutată la Bruxelles cu Maroš Šefčovič,
• Vicepremierul Iurie Leancă a avut o întrevedere cu Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis

16-19.01.2018

Sprijin din partea UE pentru autoritățile locale: mai multe comunități vor primi asistență și expertiză în elaborarea planurilor de dezvoltare economică locală  

Patru ateliere regionale au fost organizate în perioada 16-19 ianuarie pentru a discuta cu consultanții de dezvoltare economică locală din cadrul primăriilor și consiliilor raionale despre procesul de elaborare a Planurilor de Dezvoltare Economică Locală (PDEL).
La moment, cele 17 autorități semnatare ale Inițiativei Primarii pentru Creștere Economică, sunt la prima etapă în elaborarea Planurilor. Acestea au fost invitate la ateliere regionale pentru a face un schimb de experiență și a discuta subiecte ce țin de analiza economiei locale și a elementelor constitutive, colectarea și interpretarea datelor, provocări în constituirea parteneriatelor economice locale și locul pe care îl va ocupa un Plan de DEL ca document strategic de sprijin și dezvoltare a sectorului privat.
Evenimentele au fost găzduite de Agențiile de Dezvoltare Regională Centru, Sud și Bălți și Comitetul Executiv Găgăuzia. De asemenea, reprezentanții acestor instituții sprijină și oferă consultații autorităților care sunt implicate în procesul de elaborare a PDEL.

Primarii pentru Creștere Economică" (www.m4eg.eu) este o nouă inițiativă a Uniunii Europene care a fost lansată în ianuarie 2017 în cadrul Parteneriatului Estic. Scopul general al Inițiativei este de a susține primarii și administrațiile locale din țările Parteneriatului Estic să devină facilitatori activi ai creșterii economice și creării locurilor de muncă la nivel local.

Mai multe detalii
http://adrsud.md/libview.php?l=ro&idc=340&id=3570&t=/Presa/Noutati/Sprijin-din-partea-UE-pentru-autoritatile-locale-din-Regiunea-Sud-In-cadrul-Initiativei-Primarii-pentru-Cretere-Economica-mai-multe-comunitati-vor-primi-asistenta-i-expertiza-in-elaborarea-planurilor-de-dezvoltare-economica-locala
http://adrcentru.md/libview.php?l=ro&idc=340&id=3192&t=/Noutati/Ce-a-de-a-doua-edinta-in-cadrul-Programului-de-Dezvoltare-a-Capacitatilor-in-domeniul-dezvoltarii-economice-locale-s-a-desfaurat-la-Ialoveni
http://adrcentru.md/libview.php?l=ro&idc=340&id=3192&t=/Noutati/Ce-a-de-a-doua-edinta-in-cadrul-Programului-de-Dezvoltare-a-Capacitatilor-in-domeniul-dezvoltarii-economice-locale-s-a-desfaurat-la-Ialoveni
 

18.01.2018

Reuniunea beneficiarilor Proiectului Energie şi Biomasă din raionul Hânceşti

Opt sate din raionul Hânceşti şi-au conectat şcolile, grădiniţele, primăriile la sisteme de încălzire pe biomasă, înlocuind astfel încălzirea cu gaze sau cărbune. Două dintre aceste comunităţi au reuşit să-şi racordeze toate instituţiile publice la energia verde. Schimbarea a fost posibilă datorită asistenţei Uniunii Europene, realizate în cadrul Proiectului Energie şi Biomasă, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Beneficiarii proiectului s-au reunit la Cotul Morii pentru a discuta impactul trecerii instituţiilor publice la energia verde şi perspectivele următoarelor proiecte de investiţii în energia regenerabilă.

„Sunt extrem de bucuros că 12 instituţii publice – şcoli, grădiniţe, primării – din raionul Hânceşti au participat activ în programele Proiectului Energie şi Biomasă şi sunt conectate la sisteme de încălzire pe biomasă. Vă adresez felicitări pentru realizarea acestui pas şi participarea activă în mişcarea de dezvoltare a sectorului energiei regenerabile din Republica Moldova în beneficiul cetăţenilor”,  susţine Peter MICHALKO, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

12 instituţii publice din raionul Hânceşti sunt încălzite cu energie din biomasă, iar două au acces la apă caldă de la energia solară. În total, 5.600 oameni din 8 sate (Cărpineni, Crasnoarmeiscoe, Cotul Morii,  Dancu, Drăguşenii Noi, Logăneşti, Boghiceni, Obileni) au acces la energie regenerabilă, produsă local, datorită suportului acordat de Uniunea Europeană. Investiţiile Proiectului Energie şi Biomasă în raionul Hânceşti sunt de 560.742 Euro, fonduri europene, comunităţile contribuind la rândul lor cu 153.820 Euro în total.

Mai mult

www.biomasa.md
Facebook Energie din Biomasă.

17.01.2018
Runda de Dialog  RM - UE în domeniul drepturilor omului

Subiectele discutate au vizat politicile naționale la acest capitol, aferent angajamentelor țării de a realiza progrese durabile în sectoare-cheie: justiția, libertatea și securitatea.

La dialog au fost discutate subiecte de interes sporit privind: libertatea la întrunire, cadrul legal al organizațiilor necomerciale, drepturile copilului, combaterea torturii și a relelor tratamente în sistemul de drept. „Această întrunire ne permite să evaluăm ce a fost făcut și ce urmează de făcut. Suntem deschiși pentru implicarea activă a societății civile în tot ce ne propunem să realizăm”, a menționat Nicolae Eșanu.
Comunicarea a fost centrată pe o analiză a evoluțiilor de la ultima rundă. Reprezentanții instituțiilor europene au apreciat pozitiv aprobarea, de către Guvern, a celui de-al III-lea document de politici – Planul Național de Acțiuni privind Drepturile Omului 2018 – 2022 (PNADO). Ei au subliniat că toți actorii implicați au un rol activ și au încurajat Republica Moldova să adopte acest document. De asemenea, au evidențiat aspecte ce provoacă îngrijorări, menționând cazurile de încălcare a drepturilor omului în sistemul de sănătate și instituțiile de drept ale statului.

Detalii 

10,01,2018

 A fost creată o nouă funcţie de Vicepremier pentru Integrare Europeană

Noii membri ai Cabinetului de miniştri au depus  jurământul de învestire, în cadrul unei ceremonii festive la Reşedinţa de Stat. Astfel, Cabinetul de miniștri a fost completat cu doi vicepremieri: Iurie Leancă - Vicepremier pentru Integrare Europeană și Cristina Lesnic - Vicepremier pentru Reintegrare, și cinci miniștri: Chiril Gaburici - Ministrul Economiei şi Infrastructurii, Svetlana Cebotari - Ministrul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Liviu Volconovici - Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Tudor Ulianovschi - Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Alexandru Tănase - Ministrul Justiţiei.

 ...S-a decis separarea acestor două funcții de vicepremier și ministru de Externe și Integrare Europeană. Nu este un model absolut nou; în Ucraina și în Georgia, alte două țări din Parteneriatul Estic, care au aceleași abordări și aceleași obiective, această formulă e operată de mult timp. Motivul pentru care s-a mers în cazul nostru a fost să facem așa încât să fie o instituție cu competențe și abilități și care s-ar axa doar pe această dimensiune – implementarea Acordului de Asociere, ceea ce înseamnă reforme, monitorizarea acestor reforme acasă și comunicarea mai intensă, mai activă cu partenerii noștri europeni, fiindcă în ultimii doi ani au fost anumite carențe la această comunicare în afară și la anumite acțiuni de implementare a Acordului de Asociere. Iată acesta este motivul ca să ne focalizăm în mod special pe această dimensiune internă și externă a tot ce înseamnă relația cu Uniunea Europeană.”/ IInterviu cu nou numitul vicepremier pentru integrare europeană Iurie Leancă

Mai mult

http://www.gov.md/ro/content/iurie-leanca
http://www.gov.md/ro/content/noii-membri-ai-cabinetului-de-ministri-au-fost-investiti-functie
http://cpescmd2.blogspot.md/2018/01/bv-dialoguri-europene-radio-europa.html
http://radiochisinau.md/exclusiv-iurie-leanca-cu-rusii-am-fost-mersi-stim-ce-inseamna-asta-intre-noi-exista-ucraina-audio---61900.html

BV - Problematica transnistreană: evolutiile situatiei în domeniul securitatii

Leahu I.   Problematica transnistreana: evolut iile situa iei în domeniul securita ii/ IDIS Viitorul . - Ch., 2017. - 16 p.

DESCARCATI

 Cuprins

1. Infracţiunile reflectate în declaraţiile Biroului pentru reintegrare a Republicii Moldova
în anii 2014-2017
2. Condiţiile de efectuare a acţiunilor ilegale.
3. Instrumentele militare ale regiunii transnistrene.Concluzii: Care ar putea fi soluţiile?.






 Vasiloi R. Riscuri de securitate și apărare în contextul reglementării transnistrene = Security and defense risks in the context of the Transnistrian conflict settlement/ |IDIS Viitorul . - Ch., 2017. - 32 p.

DESCARCATI rom eng

Cuprins
1. În loc de „scurt istoric”
2. Analiza funcţionalităţii structurilor responsabile de securitatea „frontierelor”
în regiunea transnistreană
3. Implicarea Federaţiei Ruse în regiunea transnistreană pe dimensiunea de apărare,
securitate şi ordine publică .
Concluzii şi recomandări

descarcati

 Vasiloi R Misiunea EUBAM – de la asistenţa la frontieră la cea de reintegrare a țării|IDIS Viitorul . - Ch., 2017. - 32 p.

Instituirea Misiunii Comisiei Europe de Asistenţă la frontieră în Republica Moldova şi Ucraina EUBAM1 în decembrie 2005 a constituit un pas important în vederea asigurării unui management integrat al frontierei de stat moldo-ucrainene mai eficient, dar şi a contribuit enorm la dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale partenerilor din Republica Moldova şi Ucraina2. Prin această misiune, UE joacă un rol decisiv în vederea asigurării unui control eficient, transparent al frontierei de stat, ceea ce contribuie la consolidarea securităţii regionale. Lansarea Misiunii EUBAM a coincis cu o deschidere fără precedent a Republicii Moldova faţă de Uniunea Europeană (Anexa 7). Cu părere de rău nici Guvernarea anilor 2005-2009, nici cea din anii 2009-2017 nu a valorificat pe deplin toate oportunităţile acestei cooperări, poate cu mici excepţii, dar şi cu anumite rezerve, în anul 2014 Uniunea Europeană a liberalizat regimul de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova şi a semnat Acordul de Asociere. Asta la general, dar dacă vorbim despre domeniul afaceri interne şi în particular managementul de frontieră, Republica Moldova a avansat foarte mult, find recunoscută ca un partener sigur pe această dimensiune, fapt dovedit prin rapoartele şi notele Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la frontieră în Republica Moldova şi Ucraina, dar şi în comunicatele Comisiei Europene.

1. Scurt Istoric
2. EUBAM de la asistenţă în domeniile, ce vor implica probleme de ordin frontalier,
vamal şi fiscal la asistenţă pentru politici de reintegrare
2.1 Cadrul juridic
2.2 Cadrul instituţional
2.2.1 Anii 2005-2007
2.2.2 Anii 2008-2009
2.2.3 Anii 2010-2011
2.2.4 Anii 2012-2015 2.2.5 Anii 2016-2017
3. Concluzii şi recomandări

 VEZI DE ASEMENEA

UE: Intrari noi - Seria de dezbateri publice naţionale/ IDIS"Viitorul"

Buletinul de Politică Externă

Ziua de Comemorare a Victimelor Holocaustului

LECȚIILE TRECUTULUI PENTRU VIITOR

 Istoria Holocaustului este un patrimoniu european cu rădăcini comune în diferite naţiuni ale Europei. Există o responsabilitate europeană de a lua toate măsurile necesare pentru transmiterea acestei memorii.

Şase milioane de evrei şi alte milioane de oameni – ţigani, slavi, opozanţi politici şi religioşi, homosexuali, prizonieri de război, bolnavi mintal şi infirmi, dar şi elitele poloneze şi populaţia civilă rusă şi sârbă de pe teritoriile ocupate – au fost ucişi de nazişti în anii 1933-1945. Holocaustul este un fenomen unic prin amploarea brutalităţii sale, prin cruzimea sa şi prin caracterul premeditat al asasinărilor în masă.

Născut pe ruinele celui de-al Doilea Război Mondial, Consiliul Europei, după adoptarea Tratatului de la Londra, şi-a stabilit obiectivele fundamentale, ca răspuns la ideologiile totalitare din prima jumătate a secolului XX, precum şi la consecinţelor acestora: intoleranţa, divizarea, excluderea, ura şi discriminarea. Valorile apărate de Consiliul Europei gravitează în jurul democraţiei, respectului pentru drepturile omului şi importanţa statului de drept. Ele sunt parte a unui mesaj de prevenire a Holocaustului care presupune construirea unei societăţi europene care încearcă să înveţe a trăi respectând în măsură egală demnitatea fiecăruia.

În 2002, miniştrii europeni ai educaţiei au adoptat, la iniţiativa Consiliului Europei, declaraţia de instituire a Zilei de Comemorare a Victimelor Holocaustului şi de prevenire a crimelor împotriva umanităţii, în instituţiile de învăţământ din Statele sale membre. Recent şi ONU a ales data de 27 ianuarie, data la care armata sovietică a eliberat lagărul de concentarare şi de exterminare de la Auschwitz-Birkenau din Polonia, în calitate de Zi de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Cunoaşterea acestui fenomen, dar şi a altor mari evenimente istorice, face parte din cultura generală. Studierea Holocaustului este o modalitate ideală pentru a înţelege felul de a fi şi a gândi al altor persoane. De asemenea, Holocaustul implică necesitatea de a pune în evidenţă anumiţi factori sociali, istorici şi psihologici pentru a putea înţelege comportamentul uman.

Nu doar continentul european, dar întreaga lume comemorează la 27 ianuarie victimele Holocaustului, iar marile instituţii europene: Consiliul Europei şi Uniunea Europeană au elaborat şi administrează diverse proiecte de studiere a acestui fenomen în instituţiile de învăţământ în scopul de a comemora trecutul şi a preveni producerea crimelor împotriva umanităţii.

2018

Ziua comemorării victimelor Holocaustului: Cunoașterea este cel mai bun antidot împotriva antisemitismului și discriminării   

27 ianuarie este o dată care marchează în istorie sentimente de tristețe și durere. Acum 73 de ani, la 27 ianuarie, forțele aliate au eliberat lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, punând capăt ororilor comise acolo. Pentru a marca acest eveniment, le aducem astăzi un omagiu celor șase milioane de evrei și tuturor celorlalte victime care și-au pierdut viața în timpul Holocaustului. Îi omagiem, de asemenea, pe cei care au supraviețuit Shoah-ului. Printre aceștia se numără Simone Veil, prima președintă a Parlamentului European, care și-a dedicat existența reconcilierii și care a încetat din viață anul trecut.
În 2018 comemorăm 80 de ani de la Noaptea de cristal („Reichspogromnacht”) și 80 de ani de la instituirea legilor rasiste în Italia fascistă. Însă în 2018 sărbătorim și a 70-a aniversare a Declarației universale a drepturilor omului, care a apărut ca urmare a ororilor Holocaustului.
Această zi ar trebui să ne reamintească să fim vigilenți în fața urii, a discriminării și a dezumanizării. Este o zi în care trebuie să-i confruntăm pe cei care răspândesc minciuni despre istoria noastră și care pun la îndoială Holocaustul sau neagă sensul său fundamental pentru Europa de astăzi. Astfel cum ne-a reamintit Simone Veil, trebuie să ne aducem aminte de numele și de poveștile de viață ale celor pe care i-am pierdut pentru ca ei să nu dispară încă o dată.
Este o zi în care trebuie să condamnăm cu fermitate ura, bigotismul și antisemitismul în toate formele sale. Trebuie să construim o societate solidă, capabilă să apere ceea ce este drept. Oamenii trebuie să ia atitudine și să acționeze atunci când asistă la acte rasiste comise în public sau când aud sloganuri antisemite pe străzile Europei, astfel cum s-a întâmplat recent.  din Mesajul președintelui Jean-Claude Juncker cu ocazia Zilei de Comemorare a Holocaustului 2018


Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă și de Securitate, Federica Mogherini, a transmis în cadrul mesajului său cu ocazia Zilei internaționale a comemorării victimelor Holocaustului că rememorarea trecutului întunecat al Europei și traducerea a ceea ce am învățat din experiența noastră în politicile noastre este esențială pentru a preveni apariția antisemitismului, a discriminării și a discursului instigator la ură în Europa, potrivit unui comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

70 de ani mai târziu, antisemitismul, discriminarea și discursul instigator la ură sunt din nou în ascensiune în Europa”, a remarcat Mogherini. “Cel mai bun antidot împotriva acestei nebunii este cunoașterea. Este esențial ca ai noștri copii să învețe despre Shoah și să viziteze Auschwitz și alte lagăre de concentrare, să înțeleagă ce s-a întâmplat și să nu mai permită ca acest lucru să se întâmple din nou”, a declarat înaltul oficial european.

“Prezervarea și transmiterea memoriei este o datorie față de cei care și-au pierdut viața și față de copiii noștri. Memoria nu poate acționa doar înapoi: ea trebuie să ne modeleze prezentul și viitorul nostru. Cuvintele pe care le spunem de Ziua Internațională a comemorării victimelor Holocaustului trebuie să se traducă în politici. În fiecare zi lucrăm împreună cu partenerii noștri pentru a lupta împotriva terorismului, antisemitismului, xenofobiei și a discursului instigator ură, pentru a păstra nu doar memoria Holocaustului, ci diversitatea culturală și religioasă a continentului nostru. Singura modalitate de a onora memoria Holocaustului este de a transforma amintirea în promisiunea unui viitor mai bun “, a spus Mogherini.
Mai mult


UE

• https://ec.europa.eu/home-affairs/news/international-holocaust-remembrance-day_en
• https://eeas.europa.eu/.../statement-high-representativevice-president-federica- mogherini-international-holocaust_enhttp://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/eu-affairs/20180122STO92208/the-european-parliament-commemorates-holocaust-victims
• http://fra.europa.eu/en/news/2018/learning-holocaust-address-todays-refugee-situation
• http://www.enrs.eu/de/news/1795-between-life-and-death-stories-of-rescue-during-the-holocaust

 CoE

• http://www.assembly.coe.int/nw/xml/News/News-View-EN.asp?newsid=6949&lang=2&cat=8
• https://www.coe.int/en/web/portal/-/ceremony-to-mark-international-day-of-holocaust-commemoration

OSCE
http://www.osce.org/odihr/368191
http://www.osce.org/odihr/hmd2018?download=true

DESCARCATI

Zilele Memorialului Holocaustului: O privire de ansamblu asupra memoriei și educației în regiunea OSCE=Holocaust Memorial Days: An overview of remembrance and education in the OSCE region. - Warsaw, 2018. - 120 p.

Cea de-a cincea ediție a acestei publicații oferă informații despre momentul, locul și modul în care statele participante la OSCE promovează comemorarea, studierea Holocaustului și exterminarea și persecuția romilor și sintilor, în conformitate cu angajamentele asumate de OSCE. Publicatia conține informații despre comemorarea, educația și cercetarea privind Holocaustul, site-urile memoriale, cele mai bune practici și este destinată să ajute statele participante în eforturile lor de a promova educația și comemorarea tuturor victimelor persecuției naziste.

Editii anterioare

Moldova
DECLARAȚIA președintelui Parlamentului Andrian Candu către Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului
Discursul Andreei Vesa, Director al Programului pentru Drepturile Omului, Misiunea OSCE în Moldova, cu prilejul Zilei de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Chișinău, 26 ianuarie 2018. 

ONU
http://www.un.org/en/holocaustremembrance/2018/calendar2018
https://en.unesco.org/international-days/holocaust-remembrance
https://ru.unesco.org/news/vazhnost-prepodavaniya-i-izucheniya-istorii-holokosta?language=es
https://ru.unesco.org/courier/cifrovoy-kurer/antisemitizm-uroki-istorii

  ACŢIUNI DE COMEMORARE ÎN 2017:

BV COE-RM - Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2017

Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2017 : Notă analitică/ Vladislav GRIBINCEA,  Pavel GRECU, Daniel GOINIC;  Centrul de Resurse Juridice din Moldova, . - Ch., 2018. - 14 p.

DESCARCATI

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru anul 2017, pentru a stabili care este situația pe dosarele Republicii Moldova la CtEDO, inclusiv în comparație cu alte state membre ale Conveției Europene pentru Drepturile Omului.

În urma analizei Raportului de activitate al CtEDO pentru anul 2017, am constatat că în privința Republicii Moldova CtEDO a înregistrat cu 9% mai puține cereri decât în anul 2016, însă raportat la populaţia ţării numărul cererilor depuse la CtEDO împotriva Moldovei este foarte mare. În 2017, moldovenii s-au adresat la CtEDO de 3 ori mai des decât media europeană.

Experții CRJM consideră că descreșterea numărului de cereri depuse la CtEDO este determinată, în principal, de descreşterea popularităţii CtEDO, după ce în anii 2011-2016 CtEDO a respins fără o motivare explicită peste 8,600 de cereri moldovenești. Aceasta a avut un efect descurajant asupra avocaţilor.

La data de 31 decembrie 2017, 1,348 de cereri moldoveneşti încă aşteptau să fie examinate și 89% dintre acestea au şanse mari de succes. Acest număr este mai mare decât numărul total de cereri în bază cărora Moldova a fost condamnată în ultimii 20 de ani.

Din anul 1997 până la 31 decembrie 2017, CtEDO a pronunţat 354 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 16 - în anul 2017. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Germania, Spania sau Olanda, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) cu mult timp înaintea Moldovei şi au o populaţie cu mult mai mare decât cea a Moldovei. Cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti (hotărâri vechi); maltraterea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor; detenţia în condiţii proaste; casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile.

În baza tuturor hotărârilor şi deciziilor pronunţate până la 31 decembrie 2017, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 16,300,000 (în 2017 - EUR 107,348). Aceasta este mai mult decât întregul buget instanţelor judecătoreşti pentru anul 2015.

 Mai mult

Raportul de activitate al CtEDO pentru anul 2017,

Sinteza datelor privind activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului în 

2016 2015. 2014, 2013,2012,  2011, 2010,  

BV UE - Evaluarea a programului Orizont 2020: maximizarea impactului cercetării și inovării din UE

\descarcati

Evaluarea intermediară a programului Orizont 2020: maximizarea impactului cercetării și inovării din UE.COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR(COM/2018/02 final) - 11.01.2018. - Bruxelles, 2018 . - 13 p.

Programul Orizont 2020 este atractiv și relevant. Participanții provin din cele mai bune instituții și întreprinderi din Europa și din afara acesteia, acoperind o gamă largă de discipline. Părțile interesate declară că sunt deosebit de mulțumite de program, după cum o demonstrează interesul susținut pe care îl suscită cererile sale de propuneri foarte competitive. Mai mult de jumătate din participanții la programul Orizont 2020 sunt nou-veniți care nu au participat la precedentul program-cadru 7 (PC7). Participarea întreprinderilor a crescut, 23,9 % din bugetul pentru tehnologiile generice și industriale și provocări societale fiind acordat IMM-urilor, cu mult peste obiectivul de 20 %. Orizont 2020 a dat dovadă de flexibilitate pentru a răspunde la prioritățile politice în schimbare, cum ar fi migrația, și la situații de urgență, cum ar fi epidemiile de Ebola și Zika.

Programul oferă oportunități unice de colaborare și de creare de rețele. Una din cinci publicații științifice din cadrul Orizont 2020 este rezultatul colaborării dintre sectorul universitar și cel privat. Orizont 2020 dă naștere mai multor publicații interdisciplinare decât PC7. Parteneriatele public-privat contractuale, care reunesc sectorul privat și Comisia în cadrul unor programe de cercetare și inovare definite împreună, prezintă o valoare adăugată prin întărirea cooperării intersectoriale și prin promovarea inovării.

Orizont 2020 este pe calea cea bună pentru a contribui în mod semnificativ la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică. Chiar dacă Orizont 2020 reprezintă mai puțin de 10% din totalul cheltuielilor publice dedicate C&D în UE, modelele macroeconomice estimează că impactul său socioeconomic va fi de circa 600 de miliarde EUR și de 179 000 de locuri de muncă până în 2030 . Mai mult, prin atenția acordată excelenței științifice, poziției de lider a industriei europene și provocărilor societale, programul sprijină atingerea obiectivelor de politică ale UE 

Mai mult

•  Fișă tematică

• ORIZONT 2020
• MOLDOVA - Programul Cadru de Cercetare și Inovare - Orizont 2020

 

Capitalele culturale europene 2018

Leeuwarden și Valletta, capitale culturale europene 2018

Leeuwarden  (Olanda) și Valletta (Malta)  sunt, începând cu 1 ianuarie, capitalele culturale europene ale anului 2018. Festivitățile oficiale de deschidere vor avea loc între 14 și 20 ianuarie la Valletta și 26-27 ianuarie la Leeuwarden. În Malta, ele vor fi inspirate de tradiționala festa (sărbătoare câmpenească), care are origini în această țară. În Olanda, ele vor include creații și spectacole, susținute de artiști profesioniști și amatori în întregul oraș, și muzee ce își vor deschide porțile vizitatorilor în întreaga regiune Friesland.

Comisarul european Tibor Navracsics, responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport, va participa la ceremonia oficială de deschidere de la Valletta, în data de 20 ianuarie, iar prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans la cea de la Leeuwarden, din 27 ianuarie.

În acest context, comisarul Navracsics a declarat: "Capitalele culturale europene contribuie la consolidarea comunităților prin cultură și aduc beneficii pe termen lung pentru orașele respective, cetățenii și economiile lor. 2018 va fi un an special, deoarece este Anul european al patrimoniului cultural. Ambele capitale au inclus în programul lor numeroase proiecte ce promovează acest patrimoniu, contribuind astfel la evidențierea rolului culturii în construirea unei identități europene. Urez orașelor Leeuwarden și Valletta mult succes în anul care vine."

rogramul pentru festa de la Valetta își propune să încurajeze artiștii și publicul să regândească viziunea tradițională a culturii. Datorită locației specifice a Maltei ca stat-insulă între Europa și Africa de Nord, programul aspiră, de asemenea, să reunească diferite puncte de vedere din diferitele țărmuri ale Mării Mediterane. Mai mult de 140 de proiecte și 400 de evenimente sunt incluse în program și urmează a fi  organizate în jurul a trei teme principale: "Istorii Island", "Baroc viitor" și "Călătorii". Vor fi implicați aproximativ 1000 de artiști locali și internaționali, curatori, interpreți, lideri ai atelierelor, scriitori, designeri, coruri și producători de filme, iar festivitățile vor continua pe tot parcursul anului pe insulele Malta și Gozo.

Cu conceptul de iepen mienskip (comunitate deschisă) în centrul programului său, Leeuwarden urmărește consolidarea și conectarea comunităților din întreaga regiune Friesland și Europa, cu peste 800 de proiecte care implică muzică, teatru, artă peisagistică, operă și sport loc pe tot parcursul anului. O expoziție a pictorului olandez M.C. Escher, o operă despre Mata Hari, un eveniment cu crescătorii de cai frizieni, proiecte de bază precum "sportul european pentru toți" sunt doar câteva din numeroasele proiecte care vor contribui la creșterea gradului de conștientizare și la o mai bună înțelegere a diferențelor culturale.

Cu conceptul de mienskip iepen (comunitate deschisă) în centrul programului său, Leeuwarden urmărește consolidarea și conectarea comunităților din întreaga regiune Friesland și Europa, cu peste 800 de proiecte care implică muzică, teatru, artă peisagistică, operă și sport loc pe tot parcursul anului.

Inițiativa capitalelor culturale europene aparține ministrului culturii din Grecia, Melina Mercouri, și datează din anul 1985, ea devenind una dintre cele mai importante inițiative culturale din Europa. Orașele sunt selectate în baza unui program cultural cu o puternică dimensiune europeană, care promovează participarea și implicarea locuitorilor orașului și contribuie la dezvoltarea pe termen lung a localității respective și a regiunii înconjurătoare.

Viitoarele Capitalele Europene ale Culturii vor fi Plovdiv (Bulgaria) și Matera (Italia), în 2019.

Președinția bulgară a Consiliului UE

1 ianuarie - 30 iunie 2018

Prioritățile președinției bulgare sunt determinate de mottoul său: „Puterea stă în unire”, care este și mottoul de pe stema Republicii Bulgaria.

Președinția va coopera cu partenerii săi pentru unitatea dintre statele membre și cu instituțiile UE pentru a oferi soluții concrete în vederea construirii unei Europe mai puternice, mai sigure și mai solidare.

Pe parcursul următoarelor 6 luni, Președinția se va axa pe patru domenii-cheie:

1. viitorul Europei și tinerii,
2. Balcanii de Vest,
3. securitate
4. și stabilitate și economia digitală.

Președinția bulgară a fost precedată de cea estoniană și va fi urmată de cea austriacă, iar începând cu 1 ianuarie 2019 România va prezida reuniunile Consiliului European și își va impune agenda la nivelul întregii Uniuni Europene, bineînțeles conlucrând în cadrul unui trio alături de Austria și Finlanda.

Președinția Consiliului se asigură prin rotație între statele membre ale UE la fiecare șase luni. În cursul semestrului respectiv, Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pentru o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

Actualul trio este format din Estonia (iulie-decembrie 2017), Bulgaria (ianuarie-iunie 2018) și Austria (iulie-decembrie 2018). Următorul trio va fi deschis de România (ianuarie-iunie 2019), care va fi urmată de Finlanda (iulie-decembrie 2019) și de Croația (ianuarie-iunie 2020).

Mai mult

• Site-ul președinției bulgare
• Programul de lucru al președinției bulgare

 Ordinea detinerii presedintiei Consiliului UE

2012 Danemarca /Cipru
2013 Irlanda /Lituania
2014 Grecia/ Italia
2015 Letonia /Luxemburg
2016 Olanda /Slovacia
2017 Malta /Estonia
2018  Bulgaria/ Austria
2019  Romania /Finlanda
2020  Croația/Germania