Faceți căutări pe acest blog

BV : CoE-RM: Raport de conformitate GRECO: Prevenirea corupției în ceea ce privește deputații, judecătorii și procurorii

Fourth Evaluation Round: Corruption prevention in respect of members of parliament, judges and prosecutors: Third interim compliance report: Republic of Moldova: Adopted by GRECO at its 98th Plenary Meeting (Strasbourg, 18-22 November 2024) / Group of states against corruption. - Strasbourg, 28 November 2024. - 16 p. - (Accesat 29.11.2024).


Cea de-a patra runda de evaluare: Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii parlamentului, judecătorii și procurorii: Cel de-al treilea Raport interimar de conformitate: Republica Moldova: Adoptat de GRECO la cea de-a 98-a sesiune plenară (Strasbourg, 18-22 noiembrie 2024) / Grupul de state împotriva corupției. - Strasbourg,  28 noiembrie 2024.- 16 p.

Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO) a publicat un raport de monitorizare care evaluează respectarea de către Republica Moldova a celor 18 recomandări cuprinse într-un raport de evaluare privind prevenirea corupției în ceea ce privește deputații, judecătorii și procurorii, adoptat în 2016.

GRECO concluzionează că Republica Moldova a pus în aplicare în mod satisfăcător 13 din cele 18 recomandări și a pus în aplicare parțial patru recomandări. O recomandare, referitoare la introducerea de norme pentru parlamentari privind modul de interacțiune cu terții care încearcă să influențeze procesul legislativ, nu a fost pusă în aplicare.

În ceea ce privește parlamentarii, țara a înregistrat progrese la publicarea în timp util a proiectelor legislative. Un proiect de lege privind conduita și etica deputaților a trecut de prima lectură și a existat o practică de acceptare a cererilor de ridicare a imunității deputaților suspectați de comiterea unor infracțiuni de corupție.

Cu toate acestea, GRECO își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea frecventă a procedurii de adoptare de urgență a legislației. De asemenea, GRECO subliniază necesitatea de a consolida capacitatea Autorității Naționale de Integritate de a asigura un control eficient și aprofundat al normelor privind conflictele de interese, incompatibilitățile și declarațiile de avere și de interese.

Toate recomandările GRECO privind judecătorii au fost puse în aplicare. Procesul de vetting a candidaților la funcția de judecător a dat rezultate pozitive. Consiliul Superior al Magistraturii a devenit operațional și a continuat să adopte decizii motivate privind numirea, transferul și cariera judecătorilor.

Alte măsuri pozitive sunt faptul că autoritățile moldovene au introdus măsuri de evaluare a integrității magistraților stagiari, solicitându-le acestora să depună declarații de avere și de interese. De asemenea, acestea au abordat problema întârzierilor în procesarea cauzelor și au publicat informații privind activitatea instanțelor. S-au înregistrat progrese în modificarea cadrului juridic privind procedurile disciplinare împotriva judecătorilor, iar rapoartele anuale de activitate conțin statistici privind procedurile disciplinare.

În ceea ce privește procurorii, a fost înființată o inspecție autonomă specializată a procurorilor, iar capacitatea acesteia urmează să fie consolidată în viitor. Deciziile privind cazurile disciplinare au fost motivate și publicate, iar infracțiunile disciplinare par să fi câștigat în claritate și precizie. Cu toate acestea, GRECO regretă că nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește componența Consiliului Superior al Procurorilor, întrucât ministrul Justiției (cel puțin până în 2026) și președintele Consiliului Superior al Magistraturii vor continua să fie membri de drept.

Adoptarea prezentului raport de monitorizare încheie cea de-a patra rundă a procedurii de conformitate în ceea ce privește Republica Moldova.


Informații suplimentare:


25 noiembrie - Ziua Internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor

Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice (Convenția de la Istanbul) 


Violența domestică împotriva femeilor este un fenomen în creștere care nu cunoaște limite geografice, vârstă sau barieră de culoare și afectează orice tip de relație familială și clasă socială. Statisticile arată că între 12% și 15% dintre femeile din Europa se confruntă cu violența în gospodărie în fiecare zi. Este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului la nivel global și trebuie combătută.

Începând cu anii 1990, Consiliul Europei a promovat activ protecția femeilor și fetelor împotriva violenței de gen, adoptând în special Recomandarea (2002) 5 privind protecția femeilor împotriva violenței și desfășurând o campanie la nivel european împotriva violenței împotriva femeilor, inclusiv a violenței domestice în perioada 2006-2008.

Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice este cel mai cuprinzător tratat internațional destinat să abordeze această gravă încălcare a drepturilor omului. Scopul său este intoleranța zero față de astfel de violențe și reprezintă un pas important în transformarea Europei și nu numai, într-un loc mai sigur.

Prevenirea violenței, protejarea victimelor și urmărirea penală a agresorilor sunt pilonii fundamentali ai convenției. Aceasta caută, de asemenea, să schimbe mentalitățile și gândirea indivizilor, chemând toți membrii ai societății, în special bărbații și băieții, să-și schimbe atitudinile. În esență, este un apel reînnoit pentru o mai mare egalitate între femei și bărbați, deoarece violența împotriva femeilor este adânc înrădăcinată în inegalitatea dintre femei și bărbați în societate și este perpetuată de o cultură a toleranței și negării.

Republica Moldova a ratificat Convenția de la Istanbul prin Legea nr. 144 din 14 octombrie 2021.

*     *     *

Ediția 2024

Începând cu ianuarie 2024, în calitate de autoritate administrativă centrală din subordinea Guvernului, Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) are scopul de coordonare a eforturilor interinstituționale și dezvoltarea unui răspuns sistemic, multidisciplinar, bazat pe date și dovezi împotriva oricăror forme de violență.

Astfel, în 2024, în conformitate cu Planul național de activități pentru Campania „16 zile de activism împotriva violenței de gen”, în perioada 25 noiembrie-10 decembrie, se vor desfășura, la nivel național, peste 1200 de activități, care vor crește nivelul de conștientizare și vor preveni violența.

Pe parcursul Campaniei, se va pune accent pe educație și importanța schimbului de mentalitate și atitudine. Se vor disemina mii de pliante și broșuri informative, vor fi instruiți voluntari în promovarea comportamentelor nonviolente în bază de gen, vor fi desfășurate workshopuri cu implicarea comunității, vor fi organizate caravane teatrale centrate pe educație și prevenirea violenței.

*     *    *



La 25 noiembrie 2024, peste 400 de reprezentanți și reprezentante ai/ale Guvernului, autorităților locale și naționale, organizațiilor și misiunilor internaționale și societății civile au participat la un manifest comun pentru a lansa campania „16 Zile de Activism împotriva violenței în bază de gen”. Această campanie anuală pledează pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor, transmițând un mesaj clar: violența este inacceptabilă, și nu există #NICIOSCUZĂ pentru aceasta.

Violența împotriva femeilor și fetelor este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului în Republica Moldova. Date recente arată că 73% dintre femeile cu vârsta peste 15 ani au fost victime ale violenței din partea unui partener, iar 40% au suferit violență fizică sau sexuală.

În acest an, campania se concentrează pe femicid, cea mai extremă formă de violență. Cele mai recente date arată că, în primele nouă luni ale anului 2024, 22 de femei din Moldova au fost ucise de parteneri sau membri ai familiei.

De la începutul anului 2024, Agenția Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și Violenței Domestice (ANPCV) a coordonat eforturile interinstituționale pentru a dezvolta un răspuns sistemic, multidisciplinar și bazat pe dovezi împotriva tuturor formelor de violență. Printre activitățile imediat următoare ale Agenției se numără:

  • Dezvoltarea și pilotarea unui model eficient de prevenire a violenței;
  • Consolidarea capacităților profesioniștilor printr-un sistem de formare național;
  • Crearea unui HUB național multidisciplinar pentru prevenirea și combaterea violenței;
  • Îmbunătățirea sistemelor de colectare a datelor și dezvoltarea serviciilor integrate de suport pentru victime.

În Republica Moldova, campania 16 Zile de Activism este organizată de 23 de ani, implicând Guvernul, autoritățile locale și naționale, organizațiile și misiunile internaționale și societatea civilă.

Culoarea oficială a campaniei este portocaliu și simbolizează un viitor luminos, fără violență, iar hashtag-ul #NICIOSCUZĂ reafirmă angajamentul ferm de a elimina violența împotriva femeilor și fetelor.

Date naționale: În primele 10 luni ale anului 2024, numărul ordinelor de protecție emise de instanțe a crescut cu 24% (527 față de 426 în aceeași perioadă din 2023). Sistemul de monitorizare electronică a fost aplicat în 93% din cazurile de ordine de protecție, indicând o îmbunătățire a răspunsului instituțional.

Date globale: În 2023, la nivel mondial, 51.100 de femei și fete au fost ucise de parteneri intimi sau membri ai familiei. Aceasta reprezintă 140 de femei pe zi.





La 27 noiembrie 2024, la Chișinău se desfășoară Prima Conferință Națională , la care vor fi analizate progresele realizate până în prezent și vor fi discutați pașii următori în procesul de implementare a Convenției de la Istanbul în Republica Moldova.

Evenimentul, organizat de Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, în parteneriat cu Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, va reuni reprezentanți ai Guvernului, experți naționali și internaționali, parteneri de dezvoltare și actori ai societății civile.

Scopul este de a crea un cadru de dialog constructiv, unde în cele 4 paneluri ne-am propus să identificăm provocările actuale și să stabilim noi măsuri și strategii pentru a avansa în implementarea Convenției, urmând cei patru piloni esențiali ai acesteia, și anume prevenire, protecție, politici integrate și urmărire penală.

*     *     *

Declarația Secretarului General al CoE, Alain Berset

„La un deceniu de la intrarea în vigoare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), s-au înregistrat progrese semnificative, însă prea multe țări europene încă nu definesc violul în conformitate cu liniile directoare ale tratatului.

„Convenția de la Istanbul, ratificată de 38 de țări și de UE, este monitorizată de Grupul de Experți pentru Acțiune împotriva Violenței asupra Femeilor și Violenței Domestice (GREVIO). Monitorizarea GREVIO arată că, până acum, țările au realizat progrese, inclusiv prin înființarea de linii telefonice de asistență specializate disponibile 24/7, creșterea accesului la adăposturi și dezvoltarea unor planuri naționale de acțiune cuprinzătoare.

„Dar este necesar să se facă mai mult. De exemplu, țările ar trebui să combată mai eficient hărțuirea sexuală online, urmărirea obsesivă (stalking-ul) sau violența psihologică, care au devenit probleme tot mai mari în Europa.

„În mod special, Convenția de la Istanbul definește violul pe baza absenței consimțământului liber exprimat, spre deosebire de definițiile tradiționale bazate pe utilizarea forței. Această schimbare este esențială pentru a surprinde pe deplin realitățile trăite de femeile și fetele care se confruntă cu violență sexuală și mecanismele lor de supraviețuire.

„Toate țările europene ar trebui să ratifice Convenția de la Istanbul și să adopte o definiție legală a violului bazată pe absența consimțământului liber exprimat.

„Protejarea femeilor și fetelor de violență este o obligație pe tot parcursul anului. Cele 16 Zile de Activism împotriva Violenței Bazate pe Gen, desfășurate între 25 noiembrie și 10 decembrie, încurajează guvernele să-și intensifice eforturile.”


*    *     *

Ediția 2023 

Declarația lui Dominique Hasler, Președintele Comitetului Miniștrilor, și Marija Pejčinović Burić, Secretarul General al Consiliului Europei

Pe măsură ce ne apropiem de Ziua Internațională pentru Eliminarea Violentei împotriva Femeilor, statistici copleșitoare ne amintesc de necesitatea urgentă de a opri această violență, iar un tratat de referință demonstrează din ce în ce mai mult că reușește să facă exact acest lucru: Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice (cunoscută sub numele de Convenția de la Istanbul).

Anul acesta, ratificarea Convenției de către Uniunea Europeană a crescut numărul de părți și a transmis un mesaj puternic că oprirea violenței împotriva femeilor este o prioritate comună în întreaga Europă.

Ucraina, în ciuda provocărilor teribile ale războiului de agresiune, a ratificat tratatul anul trecut, la fel și Republica Moldova și Regatul Unit.

Această convenție semnificativă a Consiliului Europei, care este deschisă și statelor non-membre, are până acum 38 de părți care sunt legate de tratatul nostru și cele patru piloni cheie de susținere: prevenirea violenței, protejarea victimelor, urmărirea penală a agresorilor și integrarea politicilor bune coordonate.

Grupul de experți independenți responsabili de monitorizarea implementării tratatului (GREVIO) a constatat că fiecare stat parte pe care l-a monitorizat a luat măsuri practice care opresc violența împotriva femeilor și combat violența domestică.

Așa cum arată rapoartele GREVIO, au fost introduse noi măsuri care interzic agresorilor să se apropie de victimele lor, inclusiv noi ordine de evacuare de urgență care permit autorităților să evacueze temporar agresorii de violență domestică dintr-o locuință comună. Aceste rapoarte sunt, de asemenea, o sursă valoroasă pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului în momentul în care judecă cazuri relevante.

Monitorizarea a dezvăluit cum serviciile specializate de sprijin, cum ar fi linii telefonice specializate disponibile non-stop, sunt introduse din ce în ce mai mult, la fel ca adăposturile pentru protejarea victimelor. Salutăm modificările aduse legislației în multe state membre care definesc acum violul în funcție de lipsa consimțământului dat liber. Această schimbare permite acum urmărirea penală a cazurilor care nu ar fi putut fi anterior incriminate în temeiul legislației anterioare.

În 2024, vom comemora cea de-a 75-a aniversare a înființării Consiliului Europei, fundamentată în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. 2024 va marca și a zecea aniversare a intrării în vigoare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice, în august 2014.

Facem un apel către toate statele membre ale Consiliului Europei care încă nu au făcut-o și către alte state interesate din afara Europei să se alăture tratatului nostru și eforturilor noastre de a pune capăt violenței împotriva femeilor. Deși s-a realizat mult în ultimii zece ani, într-o lume în care una din trei femei a fost supusă violenței, trebuie să realizăm împreună și mai mult.

Informații suplementare:

Prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilorBV: CoE-RM: GREVIO: Raportul de evaluare privind Republica Moldova, 2023

BV: UE-RM - Manual privind negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană


Manual privind negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană = Handbook on the negotiations for the accession of the Republic of Moldova to theEuropean Union / Vladimir Međak, Aljoša Race; Guvernul Republicii Moldova. – Chișinău :Arc, 2024 . – 88 p.
Aut. indicaţi pe verso f. de tit. – Paginaţie opusă. – Carte-valet.. - ISBN 978-9975-0-0895-2.Idem [Resursă electronică] – URL:  https://eu4moldova.eu/wp-content/uploads/2024/11/Manual-privind-negocierile-de-aderare-la-Uniunea-Europeana.pdf  
(rom.)
(eng.)

Acest manual va contribui, fără îndoială, la o înțelegere mai bună a negocierilor de aderare, principala noastră sarcină în anii următori. Prin furnizarea de informații detaliate, orientări practice și cadre strategice, prezentul manual servește drept resursă vitală pentru toți cei implicați în drumul spre aderarea Republicii Moldova la UE. ..Prin acest manual, ne propunem să oferim tuturor participanților la acest efort istoric cunoștințele și instrumentele necesare pentru a contribui în mod eficient la misiunea noastră colectivă, asigurându-ne astfel că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană devine realitate./ Cristina Gherasimov,Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană

Manualul oferă o privire detaliată asupra procesului de aderare, incluzând informații despre UE , structura instituțiilor și principiile sale fundamentale. Sunt abordate subiecte precum istoria extinderii UE, criteriile pentru statele candidate, relația dintre UE și Republica Moldova și efectele Acordului de Asociere. Cartea detaliază și pașii negocierilor de aderare, de la deschiderea până la închiderea capitolelor tematice, și include exemple practice din experiențele altor state membre, evidențiind bune practici și provocări.

Manualul se adresează în primul rând factorilor de decizie și funcționarilor publici implicați directsau indirect în procesul de negocieri și care pot avea niveluri diferite de cunoștințe și experiență.Manualul este, de asemenea, destinat reprezentanților societății civile, precum și jurnaliștilor,studenților, cercetătorilor și tuturor cetățenilor interesați

Primul capitol al manualului este foarte general, furnizând informații esențiale cu privire la Uniunea Europeană și la funcționarea acesteia. Cei care sunt deja familiarizați cu subiectuldin cadrul studiilor lor pot considera că acest capitol este redundant pentru necesitățile lor, însă eiar putea găsi, de asemenea, unele informații noi. 

Al doilea capitol se referă la istoria procesului de extindere, la criteriile de extindere și la relația din-tre Republica Moldova și UE. Acesta include o scurtă prezentare a Acordului de asociere RepublicaMoldova – UE, acordând o atenție deosebită cooperării politice posibile prin intermediul organelor comune instituite prin Acordul de asociere. 

Ambele capitole sunt esențiale, deoarece vor duce la o mai bună înțelegere a celui de-al treilea capitol fundamental privind negocierile de aderare la UE,ale cărui descrieri clare și practice prezintă procesul de aderare cât mai limpede posibil.

Ultimul capitol conchide asupra materialului anterior, prezentând principalele mesaje care trebuiedesprinse din experiențele practice și din lecțiile învățate atât din negocierile anterioare, cât și dincele în curs de desfășurare

CUPRINS

Cronologia relațiilor Republica Moldova – UE 12
Terminologia și abrevierile principale 13
1 PREZENTARE GENERALĂ A UE: INFORMAȚII ESENȚIALE 15 
1.1 Prezentare istorică generală 15
1.2 Competențele, instituțiile, procedurile și relațiile UE 24
1.2.1 Competențele Uniunii Europene 24
1.2.2 Instituțiile UE 26
1.2.3 Relațiile dintre Consiliu șiParlamentul European în cadrul procesului legislativ 40
2 UE ȘI PROCESUL DE EXTINDERE: INFORMAȚII󰀭CHEIE 43
2.1 Istoria extinderii UE până astăzi 43
2.2 Cadrul juridic pentru extindere 47
2.3 Criteriile de extindere de la Copenhaga 48
2.4 Acordul de asociere Republica Moldova – UE 50
2.4.1 Structura Acordului de asociere Republica Moldova – UE 53
2.4.2 Consiliul de asociere 56
2.4.3 Comitetul de asociere 56
2.4.4 Subcomitetele 57
2.4.5 Comitetul parlamentar de asociere 58
2.5 Republica Moldova și UE – la ce etapă se află Republica Moldova în procesul de aderare la UE în septembrie 2024 58
3 NEGOCIERILE DE ADERARE LA UE  61
3.1 Subiectul negocierilor: ce negociem? 61
3.2 Metodologia UE de desfășurare a negocierilor de aderare 64
3.3 Organizarea negocierilor: clustere și capitole de negociere 68
3.4 Formatul negocierilor:actori-cheie și Conferința Interguvernamentală (CIG) 70
3.5 Etapele negocierilor de aderare: de la screening la aderarea la UE 72
3.6 Screening – examinarea analiticăa nivelului de armonizare cu acquis-ul UE 7
33.7 Criteriile de referință (benchmarks) 76
3.7.1 Criteriile de referință de deschidere (opening benchmarks) 76
3.7.2 Criteriile de referință intermediare (interim benchmarks) 79
3.7.3 Criteriile de referință de închidere (closing benchmarks) 80
3.8 Poziția de negociere: importanța și conținutul 82
4 LECȚII ÎNVĂȚATE DIN NEGOCIERILEDE ADERARE ÎN CURS DE DESFĂȘURARE

Diploma Europeană a Ariilor Protejate

În 2025 Consiliul Europei şi administratorii celor 73 de arii protejate din 28 de ţări din Europă celebrează cea de-a 60-a aniversare a Diplomei Europene a Ariilor Protejate . Diploma a marcat începutul unui proces care a dus la adoptatea Convenţiei de la Berna, unicul tratat european privind biodiversitatea, şi a programelor ulterioare în domeniul mediului, inclusiv, cu privire la schimbările climatice.

Diploma Europeană a Ariilor Protejate, este una din cele mai prestigioase din Europa, atât datorită criteriilor ştiinţifice care trebuie respectate, cât şi mecanismului de monitorizare continuă a respectării acestora.

Începând cu 1965, Consiliul Europei acordă Diploma Europeană a Ariilor Protejate acelor regiuni care prezintă o importanţă deosebită pentru conservarea diversităţii biologice, geologice şi peisagistice din Europa. Unul din criteriile esenţiale ale acordării Diplomei este ca aceste zone să fie cuprinse în cadrul unui sistem adecvat de protecţie. Procesul care precede acordarea şi reînnoirea Diplomei presupune analiza documentaţiilor tehnice transmise de statele membre ale Consiliului Europei, precum şi vizite efectuate de experţi independenţi în zonele protejate. Rolul Diplomei este pe de o parte de a răsplăti statele membre pentru eforturile întreprinse în vederea protejării anumitor zone şi, pe de altă parte, prin faptul că este acordată pentru o perioadă limitată (5 ani), care poate fi prelungită, de a încuraja statele membre să continue demersurile de protejare a acestor zone.


Detalii

Biodiversitatea: Convenția de la Berna: Planul strategic pentru conservarea naturii până în 2030

Colecţia Centrului Pro-European privind protecţia naturii

BV: CoE-RM: Raportul ECRI privind Republica Moldova

Raportul ECRI privind Republica Moldova (Al șaselea ciclu de monitorizare): Adoptat la 2 iulie 2024 / Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranțe. - Strasbourg: Consiliul Europei, 2024, - 46 p. (Accesat la 13.11.2024).

Disponibil: https://rm.coe.int/sixth-report-on-the-republic-of-moldova-translation-in-romanian-/1680b20f53

ECRI Report on the Republic of Moldova (sixth monitoring cycle): Adopted on 2 July 2024 / European Commission against Racism and Intolerance. - Strasbourg: Council of Europe, october 2024. - 44 p. (Accesat la 13.11.2024).

Disponibil: https://rm.coe.int/sixth-report-on-the-republic-of-moldova/1680b2097e



În prezentul raport, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) laudă autoritățile din Republica Moldova pentru eforturile de a îmbunătăți legislația privind egalitatea și infracțiunile motivate de ură și pentru o mai bună integrare a migranților. Cu toate acestea, sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a combate discursul de ură și infracțiunile motivate de ură, precum și inegalitățile, inclusiv cele împotriva romilor. (Vezi raportul în limba română).

De la ultima evaluare a țării în 2018, ECRI constată că Republica Moldova a făcut câțiva pași pozitivi. Originea națională, cetățenia, orientarea sexuală și identitatea de gen au fost adăugate în lista deschisă a criteriilor protejate din Legea Egalității. Autoritățile au lansat mai multe inițiative pentru combaterea bullying-ului, care rămâne o problemă majoră în școlile din Moldova. Progrese au fost realizate și în ceea ce privește prezența mai bună a elevilor romi la grădiniță și școală.

Raportul remarcă unele evoluții legislative în combaterea discursului de ură, inclusiv introducerea unor noi infracțiuni și contravenții, precum și conceptul de „motive de prejudecată” în Codurile Penal și Contravențional. De asemenea, motivarea bazată pe prejudecată a fost introdusă în înregistrarea infracțiunilor motivate de ură.

Raportul apreciază eforturile de îmbunătățire a integrării și incluziunii migranților, în special prin deschiderea de centre de integrare pentru străini în Chișinău, Bălți și Cahul, care oferă îndrumări accesibile migranților. ECRI laudă și Republica Moldova pentru primirea excepțional de călduroasă oferită persoanelor strămutate ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, mai ales că țara a primit cel mai mare număr de astfel de persoane în raport cu dimensiunea populației.

Cu toate acestea, în ciuda progreselor realizate, ECRI își exprimă îngrijorarea față de mai multe deficiențe și face 15 recomandări pentru a le remedia.

CUPRINS 

PREFAȚĂ

REZUMAT

CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI

I. EGALITATEA EFECTIVĂ ȘI ACCESUL LA DREPTURI

A. ORGANISMELE DE PROMOVARE A EGALITĂȚII

B. EDUCAȚIE INCLUZIVĂ

C. MIGRANȚII PREZENȚI ÎN CONDIȚII NEREGULAMENTARE

D. EGALITATEA PRIVIND PERSOANELE LGBTI 

II. DISCURSURILE INSTIGATOARE LA URĂ ȘI VIOLENȚA MOTIVATĂ DE URĂ 

A. DISCURSURILE INSTIGATOARE LA URĂ

B. VIOLENȚĂ MOTIVATĂ DE URĂ 

III. INTEGRARE ȘI INCLUZIUNE

A. MIGRANŢI 

B. ROMI

C. MINORITĂȚILE ETNICE/LINGVISTICE ȘI PREDAREA LIMBII DE STAT

IV. TEMATICI SPECIFICE REPUBLICII MOLDOVA

A. LEGISLAȚIA ANTIDISCRIMINARE

B. PROFILAREA RASIALĂ

C. SPRIJIN PENTRU PERSOANELE STRĂMUTATE CA URMARE A RĂZBOIULUI DE AGRESIUNE AL RUSIEI ÎMPOTRIVA UCRAINEI

RECOMANDĂRI INTERMEDIARE DE MONITORIZARE 

LISTA RECOMANDĂRILOR

BIBLIOGRAFIE

ANEXĂ: PUNCTUL DE VEDERE AL GUVERNULUI 


Informații suplimentare:

Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI)

ECRI și Republica Moldova

BV - CoE-RM: Concluzii ECRI cu referire la punerea în aplicare a recomandărilor privind Republica Moldova
CoE: e- publicații recente - Raportul anual de activitate (2023) al ECRI
CoE: e-publicații: ECRI: Integrarea și includerea migranților: Fișă de informare

BV:RM-CoE_Comisarul pentru Drepturile Omului


Comisarul pentru Drepturile Omului este o instituţie independentă în cadrul Consiliului Europei. Misiunea sa constă în promovarea conştientizării şi respectării drepturilor omului în cele 46 de State membre ale Consiliului Europei. 

Comisarul efectuează vizite în toate Statele membre pentru a supraveghea şi a evalua situaţia drepturilor omului. În cadrul vizitelor sale, el are întrevederi cu înalţi reprezentanţi ai guvernului, parlamentului, aparatului judiciar, societăţii civile şi ai structurilor naţionale pentru drepturile omului. De altfel, el discută cu persoane obişnuite care se confruntă cu probleme ce ţin de drepturile omului şi se deplasează în instituţii pentru care problema drepturilor omului este un punct sensibil: penitenciare, spitale psihiatrice, structuri de primire a solicitanţilor de azil, şcoli, orfelinate şi alte localuri unde locuiesc grupuri vulnerabile.
 
În urma acestor vizite, Comisarul adresează autorităţilor ţării respective un raport sau o scrisoare care conţine o evaluare a situaţiei drepturilor omului şi recomandări care indică modalităţile de remediere a imperfecţiunilor depistate în legislaţia şi practica judiciară. În plus, Comisarul are dreptul de interveni în calitate de terţă parte în procedurile în faţa Curţii europene a Drepturilor Omului, prezentând observaţii scrise sau participând la audieri.

Educația - pe prim plan: Strategia Consiliului Europei 2030 în domeniul Educației

  1. Renovarea misiunii democratice și civice a educației;
  2. Consolidarea responsabilității sociale și a capacitatății de răspuns a educației;
  3. Avansarea educației printr-o transformare digitală bazată pe drepturile omului 

Aceștia sunt cei 3 piloni ai Strategiei Consiliului Europei pentru educație pentru perioada 2024-2030, lansată la cea de-a 26-a Conferință a Miniștrilor Educației care s-a desfasurat la Strasbourg.

Conferința a adunat miniștri de educație și oficiali de înaltă rang din 43 de state membre ale Consiliului Europei, care au lansat noua Strategie de Educație a Consiliului Europei pentru 2030 și au adoptat 5 rezoluții care reafirmă rolul crucial al educației în promovarea democrației, drepturilor omului și statului de drept; recunosc necesitatea unei acțiuni hotărâte pentru a aborda provocările globale; întăresc mecanismele de implementare a educației ale Consiliului Europei și se concentrează asupra viitorului democratic pentru toți elevii.

"Noua strategie oferă un program ambițios, care acordă prioritate bunăstării elevilor, pentru ca aceștia să devină cetățeni încrezători și angajați în democrațiile noastre, liniștiți în fața problemelor complexe și a comunităților diverse și să se simtă în largul lor cu tehnologiile digitale care oferă noi oportunități de învățare, dar ale căror pericole - cum ar fi dezinformarea, manipularea și discursurile de ură - pot fi identificate, interpretate și respinse", a explicat Secretarul General.

Principalele acțiuni ale strategiei vizează:
  • promovarea flexibilității în proiectarea programelor și cursurilor,
  • autonomia elevilor,
  • dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, precum și
  • guvernarea democratică și participativă a sistemelor educaționale și a instituțiilor de învățământ. Pentru ca elevii să-și dezvolte pe termen lung bunăstarea și să aibă succes academic, este esențial să se simtă susținuți și incluși într-un mediu prietenos.
Anda Čakša, Ministrul Educației și Științei al Letoniei, țara care deține în prezent Președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, în discursul său principal, a încercat să situeze educația în contexte mai largi - locul educației în era digitalizării, în eforturile pentru atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă nr. 4 al ONU, care se concentrează pe oferirea de oportunități de educație de calitate, incluzive și echitabile pentru toți, precum și educația în timpurile de război.

"Războiul nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei a afectat mai mult de 90% dintre copiii de vârstă școlară ai Ucrainei și a perturbat peisajul educațional european în ansamblu", a declarat ea.

Pentru a aborda tensiunile existente și cele care apar, "este nevoie de un instrument obligatoriu la nivel european mai puternic pentru a garanta rolul unic al educației în dezvoltarea culturii democrației", a spus dna Ministru. "De aceea, încurajez în mod ferm lansarea unui Spațiu European pentru Educație Civică în vederea unei noi convenții-cadru a Consiliului Europei pentru promovarea educației pentru democrație în școli, instituții de învățământ superior și comunități, și pentru a furniza un cadru de cooperare între statele membre angajate în valorile democratice."

Acțiunile principale ale strategiei se vor concentra pe flexibilitatea în designul curriculumului și programelor, autonomia învățătorilor, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și guvernanța democratică și participativă a sistemelor și instituțiilor educaționale. Strategia va extinde și va întări eforturile anterioare ale Consiliului Europei în cooperarea educațională din Europa și va contribui la eforturile regionale și globale, cum ar fi Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4 (SDG4) al Națiunilor Unite.

De Strategiae vor beneficia elevii din cele 46 de țări membre ale Consiliului Europei, precum și publicul larg. Rezultatele așteptate sunt legate de dezvoltarea de noi instrumente legale și politice, standarde de referință și instrumente de consolidare a capacității.

Guvernele statelor membre vor promova implementarea strategiei la nivel național, regional și local, în strânsă cooperare cu părțile interesate din educație.

Prima fază de implementare a strategiei va dura din 2024 până în 2026, iar a doua din 2027 până în 2030. Strategia se concentrează pe dezvoltarea a trei dimensiuni pentru fiecare elev: „elevul civic”, „elevul global intercultural” și „elevul digital”. O atenție deosebită va fi acordată bunăstării generale a elevului.


Republica Moldova, alături de celelalte state membre, a reafirmat susținerea noii Strategii educaționale 2030 a Consiliului Europei și ale acțiunilor care le include documentul, precum pregătirea Convenției-cadru privind spațiul european pentru educația pentru cetățenie, demararea unei noi faze de pilotare a unui set de instrumente pentru asigurarea drepturilor la educație în situații de urgență, lansarea Anului european al educației pentru cetățenie digitală în 2025, începerea lucrărilor la un instrument privind utilizarea sistemelor de inteligență artificială în sistemele de învățământ etc.

*     *     *

Education Strategy. Council of Europe. 2024 ∙ 2030 "Learners first: Education for Today’s and Tomorrow’s Democratic Societies". - Strasbourg: Council of Europe, March 2024. - 13 p. 

Strategia de educație a Consiliului Europei pentru 2024-2030 promovează o educație care sprijină democrația și drepturile omului. Documentul include:

Educația pentru democrație – Vizează consolidarea valorilor democratice și a drepturilor omului, susținând competențele civice și gândirea critică în rândul tinerilor.
Incluziunea socială – Promovează accesul echitabil la educație, respectul diversității și măsuri anti-discriminare pentru a crea un mediu educațional incluziv.
Transformare digitală – Propune dezvoltarea competențelor digitale responsabile, siguranță online și promovarea drepturilor în context digital.


 

Strategia invită la colaborări internaționale și oferă instrumente pentru adaptarea educației la provocările contemporane.

*     *     *


Programme & Budget 2024 · 2027 "Learners first: Education for Today’s and Tomorrow’s Democratic Societies". - Strasbourg: Council of Europe, March 2024. - 9 p. 

Publicația intitulată „LEARNERS FIRST: Education for Today’s and Tomorrow’s Democratic Societies” (Programul și Bugetul 2024-2027) a Consiliului Europei conturează strategia și prioritățile educaționale pentru anii următori. Principalele obiective sunt:

  1. Reînnoirea misiunii democratice și civice a educației – Accent pe dezvoltarea de politici care să încurajeze cultura democratică, diversitatea și incluziunea în educație.  Acest obiectiv vizează dezvoltarea de politici educaționale care să susțină cultura democratică la nivel european. Printre acțiuni se numără analiza implementării Cadrului de Referință al Competențelor pentru Cultura Democratică și crearea de instrumente pentru reziliență educațională în situații de criză.

  2. Valorizarea diversității la toate nivelurile – Promovarea diversității culturale și lingvistice la toate nivelurile educaționale, prin resurse adaptate pentru incluziune și diversitate. Scopul este de a încuraja practicile care susțin diversitatea socială, culturală și lingvistică, de la educația timpurie până la nivel universitar. Printre inițiative se numără dezvoltarea unor politici de educație plurilingvă și interculturală și integrarea unui sistem de monitorizare a egalității de gen în educație.

  3. Promovarea valorilor fundamentale, eticii, integrității și transparenței. – Încurajarea integrității academice și a transparenței, inclusiv prin crearea unui Observator al Consiliului Europei pentru combaterea fraudei în domeniul educației. 

  4. Valorificarea potențialului transformării digitale -  Programul sprijină cetățenia digitală și integrarea responsabilă a tehnologiilor avansate, inclusiv AI, în educație. Anul 2025 va fi dedicat educației pentru cetățenia digitală, cu recomandări specifice pentru utilizarea AI în sectorul educațional, pentru a proteja drepturile omului și valorile democratice..

Documentul pune accent pe colaborarea statelor membre pentru a asigura o educație democratică și adaptabilă în fața schimbărilor globale, și pe sprijinirea tinerilor în participarea activă la viața democratică.

*     *     *

Council of Europe Standing Conference of Ministers of Education: 26th Session (28 -29 Sept. 2023): Ministerial Resolutions: The Transformative Power of Education: Universal Values and Civic Renewal". - Strasbourg: Council of Europe, March 2024. - 11 p. 

În cadrul celei de-a 26-a sesiuni a Conferinței Permanente a Miniștrilor Educației ai Consiliului Europei, desfășurată la Strasbourg pe 28-29 septembrie 2023, liderii au subliniat rolul esențial al educației în promovarea unor societăți democratice și reziliente, pe fondul schimbărilor tehnologice și sociale. Această reuniune a reafirmat ANGAJAMENTUL UNIT de a susține educația ca promotor cheie al democrației, drepturilor omului și statului de drept.

Într-o perioadă marcată de incertitudini și crize – fie ele socio-politice sau de mediu – rezoluțiile din acest document oferă un ghid de direcție. Ele reprezintă un apel la acțiune pentru toate statele membre de a-și reînnoi dedicația față de misiunea civică a educației, asigurându-se că aceasta este rezilientă, incluzivă și capabilă să se adapteze peisajului în continuă schimbare al societăților noastre. Includerea unor subiecte de actualitate, precum rolul Inteligenței Artificiale în educație, subliniază nevoia de a armoniza progresul tehnologic cu valorile noastre durabile ale democrației și drepturilor omului. Strategia de Educație 2030 a Consiliului Europei, „În prim-plan: Învățăceii – Educație pentru societățile democratice de astăzi și de mâine,” este un cadru orientat spre viitor care plasează învățăceii în centru, pregătindu-i nu doar pentru provocările prezentului, ci și pentru oportunitățile de mâine.

De asemenea, instituirea unui An European al Educației pentru Cetățenia Digitală în 2025 marchează un pas important spre integrarea transformării digitale în sistemele noastre educaționale. Această inițiativă urmărește să promoveze competențele digitale și cetățenia digitală responsabilă, echipându-i pe învățăcei cu abilitățile și cunoștințele necesare pentru a naviga în lumea digitală cu încredere și responsabilitate. Documentul este un apel pentru educatori, decidenți politici și toți actorii implicați în educație să colaboreze, să inoveze și să adopte măsuri curajoase pentru a construi un peisaj educațional dinamic, inclusiv și capabil să formeze următoarea generație de cetățeni democratici. Pe măsură ce prezentăm aceste rezoluții și strategii, vă invităm să ni se alăturați în acest demers – un demers care promite să modeleze viitorul educației și, implicit, viitorul societăților noastre democratice.

Fiecare rezoluție conține planuri de acțiune detaliate, principii și recomandări pentru ca statele membre să le implementeze în politicile și strategiile lor naționale de educație.

*     *     *


2023 Activity Report  Publications catalogue 

Raportul de activitate pentru 2023. Catalogul Publicațiilor


 




*     *     *

Strategia Consiliului Europei 2030 în domeniul Educației

Obiectivul 1: Educația pentru democrație

Formal and Non Formal Education

Diviziunea pentru Educație Formală și Non-Formală lucrează pentru a susține democrația prin educația de calitate pentru cetățenie, bazată pe valorile fundamentale ale Consiliului Europei. Aceasta colaborează cu toate nivelurile de educație prin programe interguvernamentale, proiecte specifice pentru fiecare țară și rețele, pregătind astfel elevii să devină cetățeni activi în societăți democratice.


The Council of Europe Reference Framework of Competences for Democratic Culture (RFCDC) / Cadrul de Referință al Competențelor pentru Cultura Democratică al Consiliului Europei


*     *     *

Volumele RFCDC
CoE: e- publicații - Cadrul de referință al competențelor pentru cultură democratică


Volumul unu
al Cadru de Referință conține modelul de competențe pentru cultura democratică, aprobat în unanimitate de miniștrii educației europeni în aprilie 2016. 
CADRUL DE REFERINȚĂ  AL COMPETENȚELOR PENTRU CULTURĂ DEMOCRATICĂ: Volumul 1. Context, concepte și model de competențe. - Strasbourg: Consiliul Europei, 2018. - 91 p. 

*     *      *
Volumul doi oferă descriptorii competențelor, ajutând educatorii să identifice rezultatele învățării și ariile de dezvoltare. 

CADRUL DE REFERINȚĂ AL COMPETENȚELOR PENTRU CULTURĂ DEMOCRATICĂ: Volumul 2. Descriptori de competențe pentru cultură democratică. - Strasbourg: Consiliul Europei, 2018. - 65 p. 

*     *     *
Volumul trei oferă îndrumări despre utilizarea modelului și a descriptorilor în șase contexte educaționale.

CADRUL DE REFERINȚĂ AL COMPETENȚELOR PENTRU CULTURĂ DEMOCRATICĂ. Volumul 3. Recomandări pentru implementare: Curriculumul; Pedagogia; Evaluarea; Formarea cadrelor didactice; Abordarea la nivelul întregii școli; Dezvoltarea rezilienței la radicalizarea care duce la extremism violent și terorism. - Strasbourg: Consiliul Europei, 2018. - 135 p. 


 

*     *     *

Education for Democracy in the Republic of Moldova


Proiectul vizează contribuția la o societate incluzivă, pașnică și democratică în Republica Moldova, bazându-se pe premisa că educația este esențială pentru dezvoltarea cunoștințelor și competențelor necesare cetățeniei active. Scopul este de a întări capacitatea sistemului educațional moldovean de a îndeplini acest rol crucial.

Proiectul „Educație pentru Democrație în Republica Moldova II” este implementat de Consiliul Europei în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, desfășurându-se între ianuarie 2023 și decembrie 2026. Proiectul se bazează pe rezultatele primei faze a proiectului (2019-2022).


Educație pentru societate - https://cpescmdlib.blogspot.com/2021/01/achizitii-noi-educatie-pentru-societate.html

*     *     *

Florea Radu, Gheorghiu Ghica. Evaluation of the Council of Europe project: "Education for Democracy in the Republic of Moldova" Funded by the Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC) August - November, 2022: Final Report. - S.l., S.a. - 44 p.


Obiectivul proiectului:

Contribuirea la o societate incluzivă, pașnică și democratică, cu cetățeni activi în Republica Moldova. Obiectivul proiectului se bazează pe premisa că educația joacă un rol esențial în dezvoltarea cunoștințelor și competențelor necesare pentru ca o persoană să devină un cetățean activ. Proiectul va contribui la consolidarea capacității sistemului de educație din Moldova pentru a îndeplini acest rol.

Rezultate așteptate:

  1. Crearea unui cadru de politici și a unor ghiduri de implementare privind educația civică și guvernanța democratică a școlilor, în conformitate cu principiile Consiliului Europei privind Educația pentru Cetățenie Democratică și Educația pentru Drepturile Omului (EDC/HRE) și cu Cadrul de Referință al Competențelor pentru Cultura Democratică (CDC).
  2. Consolidarea capacităților naționale pentru formarea cadrelor didactice și sprijinirea acestora în implementarea curriculumului reconceptualizat de educație civică prin programe revizuite de formare, instruirea formatorilor naționali și a multiplicatorilor locali, precum și alte activități de dezvoltare de capacități.
  3. Dezvoltarea competențelor și cunoștințelor copiilor și adolescenților pentru a participa la procesele de luare a deciziilor în școli și comunități, oferindu-le oportunități de implicare în activități de dezvoltare comunitară în colaborare cu autoritățile publice locale și organizațiile societății civile.

Principalele rezultate ale proiectului pe arii de activitate:

  1. Formarea cadrelor didactice și consolidarea capacităților naționale de formare continuă: Proiectul a oferit un program intensiv de dezvoltare profesională pentru profesorii de educație civică pe baza noului subiect „Educația pentru Societate”. De asemenea, a instruit opt formatori naționali și 70 de formatori locali care au asigurat instruirea periodică a profesorilor din întreaga țară.

  2. Dezvoltarea ghidurilor metodologice pentru profesori: Proiectul a elaborat metodologia de evaluare bazată pe descriptorii CDC și a creat ghiduri metodologice pentru organizarea procesului educațional în orele de educație civică, incluzând un capitol despre cooperarea între rețeaua de Centre pentru Tineret și școli.

  3. Elaborarea materialelor didactice și a planurilor de lecție: Proiectul a dezvoltat și distribuit materiale didactice și planuri de lecție pentru profesorii din învățământul gimnazial și liceal, disponibile în limbile română și rusă, în conformitate cu noul curriculum.

  4. Creșterea conștientizării principiilor EDC/HRE și RFCDC: Proiectul a organizat o conferință de lansare, o campanie media și concursuri de povestiri video, pentru a promova competențele pentru cultura democratică în rândul elevilor și profesorilor din Moldova.

Informații despre proiect:

Proiectul a fost finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și implementat în cooperare cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova între 2019 și 2022, în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova.

Informații suplimentare:

*     *     *

Education Policy Advisors Network (EPAN)

Rețeaua Consilierilor în Politici Educaționale (EPAN), creată în 2018, sprijină autoritățile educaționale din statele membre ale Consiliului Europei în promovarea democrației și a drepturilor omului prin utilizarea Cadru de Referință pentru Competențele în Cultura Democratică (RFCDC). EPAN include reprezentanți ai autorităților publice și colaborează cu Comitetul Director pentru Educație al CoE. Printre sarcinile sale se numără implementarea strategiei educaționale a Consiliului Europei și integrarea RFCDC în sistemele educaționale.

Principalele sarcini ale EPAN includ:

  • Contribuția la implementarea viitoarei strategii educaționale a Consiliului Europei, în special la primul obiectiv privind reînnoirea misiunii democratice și civice a educației;
  • Încurajarea integrării RFCDC în sistemele educaționale;
  • Colectarea de dovezi și împărtășirea experiențelor și bunelor practici privind RFCDC în statele membre;
  • Sprijinirea dezvoltării unui mediu de învățare și predare sigur bazat pe CDC ca fundament pentru o educație de calitate;
  • Participarea la dezvoltarea contribuției Consiliului Europei la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Națiunilor Unite (SDG 4 și SDG 16).
De la înființarea rețelei, membrii EPAN au contribuit la dezvoltarea continuă a RFCDC, inclusiv la pregătirea descriptorilor pentru elevii cu vârsta sub 10 ani, la realizarea unui portofoliu CDC și la elaborarea unui instrument de reflecție pentru profesori. Aceștia au propus, de asemenea, modalități de îmbunătățire a programelor de formare a cadrelor didactice prin utilizarea RFCDC. Membrii relevanți asigură un important link pentru proiectele de dezvoltare a capacității specifice fiecărei țări, sprijinite de Consiliul Europei și finanțate din resurse externe.

DESCRIPTORS OF COMPETENCES FOR DEMOCRATIC CULTURE FOR YOUNGER LEARNERS. - Strasbourg:  Council of Europe, September 2021. - 47 p. 

*     *     *
A PORTFOLIO OF COMPETENCES FOR DEMOCRATIC CULTURE: Standard version. - Strasbourg: Council of Europe, March 2021. - 42 p. 


Portofoliul este un instrument care utilizează Cadru de Referință pentru Competențele în Cultura Democratică. Acesta oferă elevilor ocazia de a reflecta asupra competențelor lor, de a aduna date și documente care să susțină și să stimuleze aceste reflecții, și de a gândi despre cum își vor dezvolta competențele în viitor.



*     *     *

A PORTFOLIO OF COMPETENCES FOR DEMOCRATIC CULTURE: Younger learners version . - Strasbourg: Council of Europe, March 2021. - 43 p. 
 

Portofoliul oferă dovezi despre dezvoltarea competențelor unui elev, utilizabile pentru evaluări formative sau sumative. Au fost dezvoltate două versiuni: una pentru elevii mai mici (până la aproximativ 10-11 ani) și o versiune standard pentru cei de 10-11 ani și mai mari, fiecare însoțită de un ghid pentru profesori. Ambele versiuni au fost testate de profesori voluntari între octombrie 2019 și ianuarie 2020, iar feedback-ul a fost colectat printr-un chestionar online. Documentele sunt disponibile în engleză, dar pot fi utilizate în limbile native ale elevilor.



*     *     *
REFERENCE FRAMEWORK OF COMPETENCES FOR DEMOCRATIC CULTURE Teacher reflection tool: Self-reflection – A journey towards a democratic teacher ethos and a democratic culture in schools. - Strasbourg: Council of Europe, September 2021. - 90 p. 



Instrumentul de auto-reflecție RFCDC pentru profesori sprijină dezvoltarea competențelor pentru o cultură democratică și un „etos profesional democratic”, bazat pe valorile democrației, drepturilor omului și dialogului intercultural. Profesorii sunt ghidați în dezvoltarea empatiei, responsabilității și deschiderii culturale, necesare pentru a fi un „profesor democratic.” Acest instrument permite auto-reflecția asupra competențelor educative și democratice, oferind utilizatorilor un spațiu personal și confidențial pentru a-și înregistra reflecțiile.





Informații suplimentare:

CoE: e- publicații - 70 de ani de educație ai Consiliului Europei: Repere