Ziua Europeană a Limbilor 2026

Ziua Europeană a Limbilor 2026
EDL 2026

Faceți căutări pe acest blog

Republica Moldova și Consiliul Europei: 30 de ani de cooperare


La 13 iulie 1995, Republica Moldova a devenit stat membru al Consiliului Europei, angajându-se ferm pe calea consolidării valorilor democratice europene. Această aderare a reprezentat un pas esențial în apropierea țării de spațiul european al drepturilor omului, democrației și statului de drept.

În cei 30 de ani de apartenență, Moldova a beneficiat de sprijin instituțional, expertiză juridică, monitorizare și cooperare pentru a implementa reforme durabile. Accesul cetățenilor moldoveni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a devenit o garanție suplimentară pentru protecția drepturilor fundamentale.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a găzduit o ceremonie oficială dedicată celei de-a 30-a aniversări de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei. În cadrul evenimentului, a fost semnat și lansat timbrul aniversar „30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei” de către vicepremierul Mihai Popșoi, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange, și administratoarea interimară a Î.S. Poșta Moldovei, Violeta Cojocaru.



Evenimentul a reunit oficiali de rang înalt, ambasadori, diplomați, foști și actuali demnitari de stat. Programul a inclus proiecția unui documentar aniversar, alocuțiunea ministrului Mihai Popșoi, fostului prim-ministru Andrei Sangheli.


Pentru a marca această aniversare Secretarului General al Consiliului Europei, Alain Berset, a transmis un mesaj video, în care a menționat, printre altele:

„Dacă Republica Moldova de astăzi ar putea vorbi cu Republica Moldova din 1995, probabil că ar spune: ‘Uite cât de departe am ajuns’. Astăzi, procesele electorale sunt mai transparente, instanțele sunt mai independente, există cadre anticorupție, jurnaliștii lucrează cu mai multă libertate și protecție, combatem dezinformarea, discriminarea și discursul instigator la ură. Protejăm drepturile și demnitatea tuturor cetățenilor, inclusiv a celor mai vulnerabili.”


Intregul videoclip

Ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, în discursul său, a subliniat importanța aderării Republicii Moldova la Consiliul Europei, la 13 iulie în 1995, drept prim pas esențial spre integrarea europeană.

„Această cooperare a avut un impact major nu doar asupra drepturilor omului și a instituțiilor de drept, ci și asupra culturii politice, asupra modului în care este înțeles și respectat dreptul. A fost o școală a democrației și a responsabilității, pentru funcționari, judecători, procurori, avocați, jurnaliști și cetățeni deopotrivă. Mai mult decât atât, sprijinul oferit de Consiliul Europei a fost și rămâne un element-cheie în parcursul nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a menționat ministrul Popșoi.

Andrei Sangheli, prim-ministru al Republicii Moldova în perioada aderării țării noastre la Consiliul Europei, a subliniat semnificația istorica și emoțională a acelui moment:

„Republica Moldova era un stat tânăr, aflat la început de drum în consolidarea instituțiilor sale ca stat suveran și independent. Aderarea în calitate de al 36-lea membru al Consiliului Europei și arborarea drapelului nostru la Strasbourg au reprezentat momente istorice, de profundă încărcătură emoțională, cu o rezonanță puternică în mass-media din întreaga Europă, dar și din spațiul CSI”.



La 13 iulie 2025, ziua în care Republica Moldova a marcat 30 de ani de la aderarea la Consiliul Europei – organizație care promovează democrația, statul de drept și drepturile omului pe continentul european, Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi, a adresat un mesaj video, în care a menționat:

„Trei decenii mai târziu, putem spune cu certitudine că parteneriatul cu Consiliul Europei a fost un pilon esențial al progresului nostru. Grație cooperării strânse și susținute, am reușit să avansăm reforme importante în justiție, combaterea corupției, protecția drepturilor omului, libertatea presei și guvernarea democratică. Privim înainte cu încredere, convinși că acest parteneriat va continua să fie solid, constructiv și orientat spre viitorul european al țării noastre”.

Ministerul Afacerilor Externe a invitat publicul să descopere, printr-o serie de carduri informative, mai multe despre structura Consiliului Europei, prioritățile organizației, Planul de Acțiuni pentru Republica Moldova și viitoarea Președinție a Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al CoE.

30 de ani de apartenență la Consiliul Europei – Justiție mai echitabilă, instituții mai puternice 
și drepturi mai bine protejate

La 30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei, Ministerul Justiției a evidențiat suportul valoros oferit de această organizație în elaborarea politicilor pe segmentul justiției, a politicilor anticorupție și pe segmentul drepturilor omului.

De-a lungul a trei decenii, cooperarea cu Consiliul Europei a generat rezultate concrete, printre care:
  • Reformarea sistemului judiciar în conformitate cu standardele europene;
  • Aplicarea recomandărilor Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) pentru îmbunătățirea managementului instanțelor;
  • Sprijin în implementarea Strategiei privind independența și integritatea justiției (2022–2025);
  • Asistență în procesul de evaluare externă (vetting) a actorilor din justiție;
  • Implementarea recomandărilor GRECO (runda IV) în domeniul prevenirii corupției;
  • Revizuirea cadrului normativ privind egalitatea și nediscriminarea, consolidarea instituțiilor naționale de protecție a drepturilor omului;
  • Acreditarea unităților medicale din penitenciare și îmbunătățirea calității serviciilor medicale pentru deținuți;
  • Diversificarea programelor de probațiune și modernizarea legislației penale și procesual-penale;
  • Creșterea capacității Direcției agent guvernamental în executarea eficientă a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO);
  • Promovarea Programului european HELP pentru formarea continuă a profesioniștilor din justiție.
Printre proiectele-cheie susținute de această colaborare se numără:
  • „Suport pentru reforma justiției în Republica Moldova” – proiect comun UE și Consiliul Europei, lansat în octombrie 2023, care urmărește sporirea independenței, responsabilității, imparțialității și transparenței sistemului judiciar și procuraturii, conform Strategiei 2022–2025; https://www.coe.int/.../support-to-the-justice-reform-in...
  • „Consolidarea sistemului de justiție penală bazat pe respectarea drepturilor omului – faza II” – pentru promovarea unui sistem de justiție penală eficient și aliniat la standardele europene privind drepturile omului; https://www.coe.int/.../strengthening-the-human-rights...
  • „Sprijin pentru modernizarea în continuare a managementului instanțelor judecătorești” – cu scopul creșterii eficienței și calității funcționării instanțelor, prin consolidarea managementului și asigurarea celerității procedurilor. https://www.coe.int/.../modernisation-of-court-management...
Ministerul Justiției își exprimă aprecierea profundă pentru contribuția Consiliului Europei și pentru dialogul intermediat de acesta cu statele membre ale CoE, de unde sunt preluate bune practici esențiale pentru eficientizarea accesului la justiție, prevenirea și combaterea corupției, precum și asigurarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Cooperarea continuă prin noul Plan de Acțiuni 2025–2028, care consolidează angajamentele comune pentru o justiție accesibilă, eficientă și orientată spre cetățean.


Ministerul Justiției reafirmă angajamentul de a valorifica în continuare această apartenență strategică în beneficiul statului de drept și al societății moldovenești.


În scopul celebrării celei de-a 30-a aniversări de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova împreună cu Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, a invitat vizitatorii la o expoziție specială care reflectă momentele-cheie ale acestui eveniment. Expoziția cuprinde documente, publicații, fotografii, date statistice și mărturii care ilustrează acest parteneriat.

Într-un mesaj video, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange, a invitat publicul să viziteze expoziția și să reflecte asupra drumului parcurs de Republica Moldova alături de Consiliul Europei.

„Această expoziție ne amintește cum a început totul, unde suntem acum și cum am ajuns aici: prin dialog, încredere și parteneriat”.




Expoziția își propune să pună în evidență contribuția acestui parteneriat la consolidarea democrației, promovarea drepturilor omului și edificarea statului de drept.

Mesajul transmis este că apartenența la Consiliul Europei a fost și rămâne o ancoră strategică pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova, iar sprijinul oferit de această organizație a contribuit esențial la modernizarea instituțiilor, protejarea drepturilor cetățenilor și apropierea de standardele europene.



Expoziția se adresează unui public larg – tineri, studenți, cercetători, funcționari publici, jurnaliști, diplomați – și constituie o platformă de informare, educare și promovare a valorilor europene într-un moment simbolic pentru țara noastră. 





Posted by
Labels: ,

Primul summit Republica Moldova – Uniunea Europeană la Chișinău

 04.07.2025

Primul Summit UE–Moldova: Un pas istoric înainte în parcursul european al Moldovei 

Первый в истории саммит ЕС – Молдова: Исторический шаг вперед на  евроинтеграционном пути Молдовы



Summitul reprezintă o ocazie esențială de a sublinia importanța strategică a viitorului Republicii Moldova în cadrul UE.

Republica Moldova a găzduit  primul summit bilateral cu Uniunea Europeană – un moment de referință în parcursul european al țării. Președinta Maia Sandu i-a primit la Chișinău pe Președintele Consiliului European, António Costa, și pe Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La summit au mai participat Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și Prim-ministrul Dorin Recean.


„Primul summit Moldova–Uniunea Europeană arată că aderarea țării noastre la UE deja se întâmplă. Nu mai este un vis îndepărtat sau o promisiune vagă. Este un proces ancorat în realitate și construit pas cu pas, cu susținerea deplină a Uniunii Europene și a tuturor celor 27 de state membre”, a declarat șefa statului.

Discuțiile s-au axat pe procesul de aderare al Republicii Moldova la UE, investițiile prevăzute în cadrul Planului de Creștere – un pachet de sprijin financiar și tehnic în valoare de 1,9 miliarde de euro – și pe aprofundarea relațiilor bilaterale.




Printre temele abordate s-au numărat:
  • extinderea relațiilor comerciale;
  • cooperarea în domeniul securității și apărării;
  • investiții în infrastructura energetică, eficiența energetică și dezvoltarea surselor regenerabile;
  • facilitarea contactelor între cetățeni, inclusiv eliminarea tarifelor de roaming și tranzacții bancare mai ieftine și mai rapide.
Președinta Comisiei Ursula von der Leyen a anunțat debursarea primei tranșe din Planul de Creștere: 270 de milioane de euro. Fondurile vor fi utilizate pentru:
  • reabilitarea a circa 200 km de drumuri regionale și raionale;
  • renovarea drumurilor locale în peste 100 de localități;
  • modernizarea cantinelor din toate școlile, pentru a oferi mese gratuite elevilor de gimnaziu, începând din septembrie 2025;
  • sprijinirea antreprenorilor și agricultorilor;
  • stimularea angajării tinerilor în domenii strategice;
  • dotarea a 130 de localități cu echipamente pentru gestionarea deșeurilor.

Totodată, oficialii europeni au confirmat că Republica Moldova este pregătită să adere la programul „Roam like at Home”. Începând cu 1 ianuarie 2026, cetățenii moldoveni vor putea utiliza telefonia mobilă și internetul în UE fără taxe suplimentare.

Detalii:

VIDEO  Conferință de presă susținută de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Consiliului European, António Costa


Declarație comună în urma primului Summit Republica Moldova – UE, 4 iulie 2025




Declarația comună adoptată în cadrul Summit-ului Moldova - UE transmite un semnal foarte puternic de încredere din partea UE:

- Viitorul Moldovei și al cetățenilor săi este în Uniunea Europeană;
- Extinderea reprezintă o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate;
- Reiterează angajamentul de a avansa rapid în procesul de aderare a Moldovei la UE;
- UE sprijină suveranitatea, stabilitatea, reziliența și dezvoltarea economică a Moldovei;
- Sprijină Moldova pe calea reformelor pentru aderare la UE;
- Condamnă cu fermitate amenințările hibride persistente și în creștere ale Rusiei și sprijină reziliența Moldovei în combaterea acțiunilor destabilizatoare;
- Apreciază eforturile și progresele în domeniul reformei justiției;
- Subliniază necesitatea combaterii corupției electorale pentru a asigura transparența, responsabilitatea și integritatea procesului electoral din toamna 2025;
- UE este cel mai mare partener comercial și principala destinație pentru exporturile Moldovei, cu o piață de 450 milioane de consumatori;
- Salută debursarea tranșei de pre-finanțare din Planul de Creștere Economică pentru Moldova, în valoare de 270 de milioane de euro - investiți în modernizarea drumurilor, construcția căilor ferate, modernizarea cantinelor școlare, suport pentru întreprinderi mici și mijlocii;
- Sprijină transformarea digitală a țării și securitatea sa cibernetică;
- Sprijină Moldova în eforturile sale orientate către eficiență energetică, independență, diversificare și interconectare cu UE, inclusiv prin intermediul Coridorului Vertical de Gaze;
- Susține implicarea Moldovei în mecanismele de guvernanță ale Rețelei Transeuropene de Transport;
- Salută aderarea Moldovei la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA);
- Solicită retragerea tuturor forțelor militare și a munițiilor rusești din regiunea transnistreană a Moldovei;
- UE va continua să sprijine eforturile de reintegrare ale Moldovei


Fișă informativă




Primul Summit UE – Moldova din Istorie: Un nou pas spre aderarea Moldovei : Infografice .- [Chișinău] , 2025 .- 8p .- URL :  https://www.eeas.europa.eu/sites/default/files/2025/documents/2025_7_EU_Moldova_infographic_EEAS_Ro.pdf (accesat : 09.10.2026).

UE și Moldova au emis o declarație comună în cadrul primului lor summit bilateral, marcând un punct de cotitură în calea Moldovei către aderarea la UE. Declarația stabilește angajamente concrete pentru accelerarea reformelor, îmbunătățirea vieții oamenilor și apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană – în mod practic și la nivel de valori.

Sprijin Financiar și Obiective economice
  • Prima debursare: 270 milioane de euro, reprezentând o parte din Planul de Creștere de 1,9 miliarde de euro al UE pentru Moldova.
  • Scopul principal: Dublarea economiei Moldovei până în 2035.
  • Alte obiective: Crearea de locuri de muncă și accelerarea reformelor.
Integrare treptată: Apropierea Moldovei de Piața Unică a UE
  • Octombrie 2025: „Roaming ca acasă” – fără taxe de roaming; utilizați telefonul peste tot în UE, așa cum l-ați utiliza acasă.
  • Sfârșitul anului 2025: „WiFi4Moldova” – Wi-Fi gratuit în spațiile publice din Moldova.
  • Ianuarie 2026 (sub rezerva unei evaluări pozitive): SEPA – trimiteți euro în toată Europa, comisionul pentru transferuri scăzând de la 20-200 de euro până în jurul valorii de 1 euro.
Încetarea dependenței energetice
  • Chișinău: 330 milioane de euro pentru modernizarea sistemului de încălzire al orașului (case mai calde, emisii mai mici).
  • Vulcănești – Chișinău: Noua linie electrică de 400 kilovolți, finalizată până la sfârșitul anului 2025, aduce o securitate energetică mai puternică.
Pace și Securitate
  • Cadrul comun de parteneriat pentru securitate și apărare UE-Moldova pentru abordarea provocărilor comune de securitate.
  • Rezerva UE pentru securitate cibernetică ajută Moldova să își consolideze apărarea împotriva amenințărilor cibernetice.
Un angajament comun (Statul de drept și democrația)
  • Susținerea reformelor în domeniul justiției din Moldova.
  • Asistență pentru o nouă legislație anticorupție.
  • Consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride.
  • Sporirea finanțării pentru mass-media independentă și sprijin pentru combaterea dezinformării (MIIS).
Ce înseamnă toate acestea?
  • Pentru moldoveni: Salarii mai mari, mai multe locuri de muncă, costuri mai mici, instituții sigure, transparente și democratice.
  • Pentru cetățenii UE: O piață unică mai puternică, o economie mai rezilientă, o Moldovă mai puternică, parte a familiei europene, democrație ancorată și stabilitate consolidată.

Mai mult

Bădescu-Secu, Ioana-Elena. Solidaritate și integrare treptată. Summitul istoric Republica Moldova – Uniunea Europeană din iulie 2025 / IER. - Buc., 2025- 5 p.
Posted by
Labels: , ,

BV: CoE-RM: Carta Socială Europeană: Elaborarea rapoartelor naționale

Manual pentru elaborarea rapoartelor naționale privind prevederile acceptate în cadrul procedurii de raportare a Cartei Sociale Europene : Republica Moldova – Studiu de caz /elaborat de către Monika Smusz-Kulesza, PhD Consultant internațional al Consiliului Europei, lector la Universitatea din Lodz,  Polonia, doctor în drept, judecătoare la Tribunalul Regional din Lodz, lector la Școala Națională de Magistratură și Procuratură din Polonia . – Strasbourg : Consiliul Europei, 2025. – 41 p.; Idem [Resursa electronica]. - URL: https://rm.coe.int/manual-pentru-elaborarea-rapoartelor-nationale-b5-web-ron/1680b6abed (accesat la 11.07.2025).

Consiliul Europei a dezvoltat un Manual pentru elaborarea rapoartelor naționale privind prevederile acceptate în cadrul procedurii de raportare a Cartei Sociale Europene.

Carta Socială Europeană este un tratat al Consiliului Europei care garantează drepturi sociale și economice fundamentale, complementând Convenția europeană a drepturilor omului, care se referă în principal la drepturile civile și politice. Ambele instrumente își au originea în Declarația Universală a Drepturilor Omului a Organizației Națiunilor Unite adoptată în 1948 și pot fi aplicate direct de instanțele naționale. Domeniul de aplicare al Cartei este larg. Aceasta conține 31 de articole și 98 de paragrafe numerotate care acoperă o gamă largă de drepturi ale omului în ceea ce privește necesitățile cotidiene esențiale legate de ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă,locuință, educație, sănătate, asistență medicală și protecție socială.
 Carta pune un accent deosebit pe protecția grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, copiii, persoanele cu dizabilități și migranții. Aceasta prevede ca exercitarea tuturor drepturilor să f ie garantată tuturor persoanelor în mod egal și fără nicio discriminare. Niciun alt instrument juridic la nivel paneuropean nu poate oferi o protecție atât de extinsă și completă a drepturilor sociale precum cea oferită de Cartă. Prin urmare, Carta servește drept punct de referință în dreptul Uniunii Europene. Majoritatea drepturilor sociale din Carta drepturilor fundamentale a UE se bazează pe articolele relevante din Carta socială europeană. Prin urmare, Carta socială europeană este considerată Constituția socială a Europei și reprezintă o componentă esențială a arhitecturii drepturilor omului de pe continent. Adoptată în 1961 și revizuită în 1996, Carta a fost ratificată de 42 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, 36 de țări având obligații în temeiul Cartei revizuite1, iar 6 având încă obligații în temeiul Cartei din 1961

Acest manual este dedicat exclusiv procedurii de raportare cu privire la prevederile acceptate ale Cartei Sociale Europene.

Obiectivul principal al Manualului este de a sprijini autoritățile naționale la elaborarea unor rapoarte naționale corecte, clare și cuprinzătoare privind implementarea prevederilor Cartei Sociale Europene spre examinarea Comitetului European al Drepturilor Sociale (în continuare – Comitet).

Manualul oferă îndrumări practice privind structura și conținutul rapoartelor naționale și urmărește să contribuie la îmbunătățirea calității rapoartelor transmise spre examinare Comitetului.

Manualul consolidează elementele esențiale pentru o raportare națională eficientă și exactă, fără a promova o anumită soluție. Acesta subliniază că exactitatea și claritatea informațiilor incluse într-un raport național sunt esențiale pentru ca evaluarea situației de către Comitet să fie echitabilă. Concluziile Comitetului, la rândul lor, ghidează statul în vederea consolidării protecției drepturilor sociale la nivel național.

Manualul include, de asemenea, surse recomandate de informații și instrucțiuni adaptate specific necesităților autorităților din Republica Moldova.

CUPRINS:


Manualul este disponibil în versiunile română și engleză.

,,Acest Manual a fost elaborat în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024, și a proiectului Consiliului Europei „Consolidarea dreptului la muncă în Republica Moldova” care este cofinanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare și Consiliul Europei.”


Posted by
Labels: , , , , ,

BV - Orientarea europeană a Republicii Moldova. Demersuri de sprijinire din partea României


Brie, Mircea. Orientarea europeană a Republicii Moldova. Demersuri de sprijinire din partea României/ Mircea Brie, Ana-Maria Costea, Nicolae Toderaș; Coordonator de proiect din partea IER: Mihaela-Adriana Pădureanu; Institutul European din România.- București, 2025. - 123 p. - ISBN online: 978-606-8202-77-8 ; Idem [Resursa electronica]- URL:   https://ier.gov.ro/wpcontent/uploads/2025/03/SPOS_1_Orientarea-europeana-a-Republicii-Moldova_2025-1.pdf

Cuprins:
1.Introducere și metodologie
2.Procesul de integrare europeană a Republicii Moldova în contextul geopolitic actual
2.1. Evoluția contextului geopolitic
2.2. Contextualizarea internă: provocările pentru integrarea europeană legate de gestionarea conflictului înghețat din regiunea transnistreană și evoluțiile din UTA Găgăuzia
2.3. Relația UE - Republica Moldova, de la partener la stat candidat: Parteneriatul Estic, Acordul de Asociere, stat candidat, capitole de negociere
3. Relația Republicii Moldova cu România, ca element principal de politică externă a României
4. Parcursul european al României: lecțiile de bună practică și transferul acestora către Republica Moldova
4.1. Asigurarea consensului politic intern și a unei planificări strategice prescriptive
4.2. Fundamentarea strategiei de negociere
4.3. Definitivarea și consolidarea continuă a sistemului instituțional și a guvernanței interne
5. Scenarii de viitor în procesul de integrare a Republicii Moldova în UE și poziționarea României față de acestea
Factori în construcția scenariilor
  • Scenariul 1: Best case scenario (scenariul cel mai optimist): republica moldova în UE până în 2030
  • Scenariul 2: Republica Moldova-Ucraina împreună
  • Scenariul 3: Menținerea statu-quo-lui
  • Scenariul 4: Republica Moldova-zonă tampon între est și vest
  • Scenariul 5: Worst case scenario (scenariul cel mai pesimist): Republica Moldova non-UE pe termen nelimitat
6. Analiza SWOT privitoare la dinamica procesului de integrare europeană a Republicii Moldova

Prezentul studiu și-a propus ca scop analiza relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și identificarea principalelor domenii în care România poate să ofere expertiză și transfer de bune practici în domeniul integrării europene.

Obiectivele specifice ale publicatiei:
1. Analiza dinamicii procesului de integrare europeană a Republicii Moldova în contextul geopolitic actual, unde a fost analizat relația cu Uniunea Europeană, evoluția Chișinăului în Parteneriatul Estic în concordanță cu standardele europene, Acordul de Asociere și acceptarea candidaturii Moldovei la UE.
2. Realizarea unei analize SWOT privitoare la evoluția și dinamica procesului de integrare europeană a RM. Aceasta a permis identificarea, sintetizarea, descrierea și analiza potențialelor vulnerabilități și incertitudini ce pot afecta cadrul de negociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Prin utilizarea metodei SWOT s-a avut în vedere factori endogeni (cum ar fi: stabilitatea politică la nivel intern, implementarea reformelor, suportul elitelor și al populației, gestionarea conflictelor teritoriale ș.a.), precum și factori exogeni (agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, cuplarea cu Ucraina a negocierilor de aderare; coalițiile de sprijin ale statelor membre ș.a.).
3. Identificarea, analiza și evaluarea modalităților prin care România poate să contribuie la consolidarea și extinderea progreselor realizate de Republica Moldova în procesul integrator. Prin analiză a fost prezentat acțiunile care au fost întreprinse în ultimul deceniu de către autoritățile din România referitoare la contribuția pentru consolidarea și extinderea progreselor realizate de Republica Moldova.
4. Construcția unor scenarii alternative privind evoluția politică și geopolitică. Au fost construite 5 scenarii de viitor pornind de la best case scenario (scenariul cel mai optimist) (1. Republica Moldova în UE până în 2030; 2. Republica Moldova-Ucraina aderă împreună; 3. Menținerea Statu-quo-lui; 4. Republica Moldova-zonă tampon între est și vest) până la worst case scenario (scenariul cel mai pesimist) (5. Republica Moldova Non-UE pe termen nelimitat). S-a avut în vedere evoluția politică internă a Republicii Moldova și contextul geopolitic complicat din Estul Europei (UE, Federația Rusă, SUA, Ucraina, etc).
5. Formularea unor recomandări care să susțină accelerarea implementării reformelor necesare în vederea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Formularea recomandărilor (la nivel tactic, operațional și strategic) care să susțină accelerarea implementării reformelor necesare în vederea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană au rezultat din realizarea analizei.
6. Formularea unor recomandări de comunicare publică pentru sprijinirea autorităților din Republica Moldova în promovarea procesului de integrare europeană. Urmărind și analizând parcursul european al României, expertiza acumulată și exemplele de bune practici, am realizat un set de recomandări care să poată fi folosit de către autoritățile din Republica Moldova în procesul de promovare a integrării europene.

STRUCTURA

Lucrarea este organizată în șapte capitole, pe lângă cel de concluzii.
În primul capitol, Introducere și metodologie, este făcută o scurtă prezentare introductivă sub raport tematic și este dezvoltat cadrul metodologic.
În cel de-al doilea capitol, Procesul de integrare europeană a Republicii Moldova în contextul geopolitic actual, a fost analizat procesul de integrare europeană a Republicii Moldova în contextul geopolitic actual, provocările pentru integrarea europeană legate de gestionarea conflictului înghețat din regiunea transnistreană și evoluțiile din UTA Găgăuzia, dar și relația UE - Republica Moldova, de la partener la stat candidat: Parteneriatul Estic, Acordul de Asociere, stat candidat, capitole de negociere.
În capitolul trei, Relația Republicii Moldova cu România, ca element principal de politică externă al României, s-a pus accent pe analiza relației Republicii Moldova cu România, ca element principal de politică externă al României, realizând o analiză longitudinală a relației bilaterale dintre cele două, pe rolul României în avansarea pe agenda europeană de discuții vis-a-vis de integrarea Republicii Moldova în structurile europene.
În capitolul patru, Parcursul european al României: lecțiile de bună practică și transferul acestora către Republica Moldova, a fost analizat parcursul european al României, punând accent pe lecțiile de bună practică și transferul acestora către Republica Moldova. Astfel, a fost evidențiat maniera în care statul român poate asista partenerii de la Chișinău în procesul de aderare, având în vedere cunoștințele și competențele dobândite pe parcursul negocierilor pentru propria aderare.
S-au avut în vedere următoarele teme de analiză: asigurarea consensului politic intern și a unei planificări strategice prescriptive; fundamentarea strategiei de negociere; definitivarea și consolidarea continuă a sistemului instituțional și a guvernanței interne.
În capitolul cinci, Scenarii de viitor în procesul de integrare al Republicii Moldova în UE și poziționarea României față de acestea, echipa de cercetare a dezvoltat cele 5 scenarii de viitor în procesul de integrare al Republicii Moldova în UE și poziționarea României față de acestea după identificarea factorilor de influență. Astfel, cele 5 scenarii sunt: Scenariul 1: Best case scenario (Scenariul cel mai optimist): Republica Moldova in până în 2030; Scenariul 2: Republica Moldova-Ucraina împreună; Scenariul 3: Menținerea statu-quo-lui; Scenariul 4: Republica Moldova-zonă tampon între est și vest și Scenariul 5: Worst case scenario (Scenariul cel mai pesimist): Republica Moldova non-UE pe termen nelimitat.
In capitolul șase, Analiza SWOT privitoare la dinamica procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, o analiză de tip SWOT privitoare la dinamica procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, punând accent pe cele mai importate puncte tari, puncte slabe, oportunități, dar și amenințări.
In capitolul șapte, Recomandări de sprijinire a Republicii Moldova în contextul integrării europene, am dezvoltat recomandări care să susțină accelerarea implementării reformelor necesare în vederea apropierii RM de UE, dar și recomandări de comunicare publică pentru sprijinirea autorităților din Republica Moldova în promovarea procesului de integrare europeană.

În concluzie, Republica Moldova este grav afectată de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei pe plan economic, social, dar și la nivelul securității naționale și societale. Războiul hibrid susținut de Federația Rusă împotriva acestui stat vulnerabil contribuie la un proces de erodare a democrației, amenințând consolidarea statului de drept și echilibrul politic. Regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia sunt folosite de Federația Rusă pentru a genera instabilitate și pentru a bloca inițiativele autorităților de la Chișinău legate de procesul integrării europene. Conflictul înghețat din regiunea transnistreană în contextul evenimentelor din Ucraina a dat în mai multe rânduri semne că poate fi reactivat. Liderii politici din UTA Găgăuzia susțin public, inclusiv prin vizite la Moscova, regimul lui Putin și politicile acestuia față de Republica Moldova și integrarea europeană a acesteia.

Relațiile dintre România și Republica Moldova au fost definite de un sprijin constant în direcția integrării europene a Republicii Moldova. Acest aspect a transformat această colaborare într-un element esențial al politicii externe a României. Pe parcursul ultimilor trei decenii, România a avut un rol determinat în democratizarea și europenizarea Republicii Moldova, contribuind semnificativ la dezvoltarea acesteia prin proiecte bilaterale și asistență financiară substanțială, devenind primul partener economic bilateral. Rolul major avut de România s-a remarcat în aspecte precum: procesul de liberalizare a regimului de vize, sprijinirea ruperii dependenței energetice de Federația Rusă, obținerea de către Republica Moldova a statutului de țară candidată pentru aderarea la UE și accederea la etapa de negociere ș.a.

Recomandările rezultate în urma analizei sunt structurate pe trei niveluri: strategic, tactic și operațional, având în vedere specificul național. 
La nivel strategic, recomandarea referitoare la sprijinirea accelerării de către Republica Moldova a implementării reformelor necesare în vederea apropierii de UE, subliniază necesitatea oferirii unui sprijin coerent și unit pentru atingerea convergenței instituționale între România și Republica Moldova, în vederea integrării europene. Din perspectiva tactică, strategiile guvernamentale din România trebuie să includă obiective clare referitoare la sprijinirea autorităților Republicii Moldova în pregătirea negocierilor de aderare, precum și consolidarea implementării cerințelor specifice capitolelor de negociere, susținute de resurse adecvate. La nivel operațional, se recomandă crearea unui punct focal național care să gestioneze coordonarea sprijinului tehnic și financiar, asigurând astfel o abordare unitară și eficientă. Totodată, se recomandă acordarea de stimulente pentru funcționarii implicați în procesul de integrare și detașarea pe termen mediu și lung în Republica Moldova. În ceea ce privește sprijinirea autorităților din Republica Moldova în promovarea procesului de integrare europeană, din punct de vedere strategic, se recomandă depunerea eforturilor de către România pentru includerea Republicii Moldova în Observatorul european al mass-media digitale (EDMO), precum și pe crearea unui hub comun coordonat de România pentru combaterea dezinformării. Din punct de vedere tactic, se recomandă intensificarea comunicării prin exemplificarea beneficiilor integrării europene, bazate pe parcursul României în cadrul UE. În plus, din punct de vedere operațional, schimburile de experiență între specialiștii în comunicare publică din Republica Moldova și România ar contribui la îmbunătățirea abilităților de comunicare pe teme europene, susținând o informare corectă și eficientă a publicului din Republica Moldova despre impactul integrării europene.


Vezi de asemenea: 


Posted by
Labels: , , , , ,

Reuniunea oficialilor de rang înalt Uniunea Europeană – Consiliul Europei

08.07.2025 

Oficiali de rang înalt din Uniunea Europeană și Consiliul Europei s-au reunit la Bruxelles pentru reuniunea lor anuală (Senior Officials Meeting – SOM). Întâlnirea a consolidat caracterul strategic și bazat pe valori al parteneriatului, subliniind cooperarea continuă și angajamentele comune.


Co-președinții reuniunii au fost


Claus Neukirch, Directorul Departamentului pentru coordonarea programelor al Consiliului Europei; Eleftheria Pertzinidou (EEAS) și Thomas Hagleitner,(DG ENEST) Rapoartele principale au venit din partea reprezentanților DG MENA,  DG JUST , DG EAC care au intervenit in discuții prezentându-și vasta lor experiență.

Această reuniune a servit drept o platformă crucială pentru membrii Secretariatului Consiliului Europei, reprezentanții Serviciulu European de Acțiune Externă .si Comisiei Europene având scopul de a revizui rezultatele esențiale obținute prin Programele Comune și de a cerceta strategiile viitoare de colaborare.

Discuțiile s-au concentrat asupra eforturilor Ucrainei de a obține justiție în contextul războiului de agresiune în curs desfășurat de Rusia. Atât Uniunea Europeană, cât și Consiliul Europei au subliniat importanța Registrului Daunelor ca prim pas crucial către un mecanism internațional de compensare și au convenit asupra importanței strategice a înființării rapide a unei Comisii Internaționale de Soluționare a Cererilor, ca al doilea pas. Consiliul Europei a salutat sprijinul Uniunii Europene în promovarea Registrului Daunelor și participarea activă la negocierile privind Comisia de Soluționare a Cererilor. De asemenea, Consiliul Europei a remarcat excelenta cooperare cu Uniunea Europeană în vederea înființării Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei – proces care avansează bine și reprezintă un reper important pentru justiția internațională.

În ceea ce privește procesul de extindere al Uniunii Europene, oficialii de rang înalt au remarcat cooperarea dinamică și dialogul intens între Consiliul Europei și Uniunea Europeană, sprijinind statele candidate și potențial candidate în alinierea la standardele Consiliului Europei și la acquis-ul comunitar al UE. Consultările regulate au consolidat și mai mult această cooperare. Colaborarea în ceea ce privește rapoartele anuale privind statul de drept, care includ țările candidate, a fost evidențiată ca element esențial.

Oficialii de rang înalt au aprobat Concluziile Operaționale ale reuniunii privind Scoreboard-ul cooperării UE–Consiliul Europei prin programe comune, evidențiind decenii de cooperare de succes în cadrul acestor programe. Aceste programe reprezintă unul dintre cei trei piloni ai cooperării UE–Consiliul Europei, alături de dialogul politic la nivel înalt și cooperarea juridică.

Oficialii au discutat și despre activitatea continuă a Consiliului Europei de implementare a Principiilor de la Reykjavík pentru Democrație. Ambele părți sunt dedicate alinierii eforturilor pentru un nou Pact Democratic pentru Europa al Consiliului Europei și Scutul European pentru Democrație al UE, vizând consolidarea democrației, întărirea încrederii publice și abordarea noilor provocări.

În final, ambele instituții își reafirmă angajamentul de a promova la nivel global standardele comune UE–Consiliul Europei, încurajând în special statele non-europene să adere la convențiile Consiliului Europei.

Reuniunea s-a încheiat cu un angajament reînnoit pentru dialog și cooperare susținută, întărind parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei.

Detalii

 Vezi de asemenea 

 

Posted by
Labels: , , , , ,

Câștigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniu cultural 2024 / 2025

 actualizat 13.10.2025

2025

12 iunie 2025

Comisia Europeană și Europa Nostra au anunțat câștigătorii Premiilor pentru Patrimoniul European / Premiilor Europa Nostra 2025, cofinanțate de Programul Europa Creativă al Uniunii Europene. Anul acesta, cele mai prestigioase premii europene pentru patrimoniu sunt acordate unui număr de 30 de câștigători remarcabili din 24 de țări de pe continent (a se vedea lista completă mai jos).

Susținătorii și pasionații patrimoniului sunt acum încurajați să descopere câștigătorii și să voteze online pentru a decide cine va câștiga Premiul Publicului 2025, care este însoțit de un premiu în bani în valoare de 10 000 EUR. Voturile pot fi exprimate până la 12 septembrie.



Câștigătorii au fost selectați de juriul premiilor, compus din 11 experți în patrimoniu din întreaga Europă, după evaluarea candidaturilor de comitetele de selecție. Un total de 251 de candidaturi eligibile pentru premiile din acest an au fost depuse de organizații și persoane fizice din 41 de țări europene.


Varvara Buzilă (MOLDOVA), dr., conf. univ., șefa Secției Etnografie din cadrul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, a fost desemnată câștigătoare la categoria „Campioni ai Patrimoniului”

13.10.2025   -   Varvara Buzilă - laureata Premiului Europa Nostra 2025 la categoria Campionii Patrimoniului   shorturl.at/YrJ59 (13.10.25)



Câștigătorii Premiilor Patrimoniului European / Premiilor Europa Nostra 2025


Categoria Conservare și reutilizare adaptivă
Acoperișul turnului bisericii Sf. Mauritius, Spitz an der Donau, AUSTRIA
Primăria orașului Anvers, BELGIA
Hôtel Solvay, Bruxelles, BELGIA
Piața municipală veche din Nicosia, CIPRU
Casa istorică Kambones 1615, Naxos, GRECIA
EC1 Łódź - Complexul cultural al orașului, POLONIA
Muzeul Național al Rezistenței și Libertății - Fortăreața Peniche, PORTUGALIA
Puerta de Alcalá, Madrid, SPANIA


Categoria Cercetare
Proiectul „Arborii patrimoniali”, BELGIA
Odeuropa, ȚĂRILE DE JOS / FRANȚA / GERMANIA / ITALIA / SLOVENIA / REGATUL UNIT
Programul de arheologie glaciară - Secretele ghețarilor, NORVEGIA
IS-LE: Moștenirea islamică, proiect pan-european coordonat în SPANIA


Categoria Educație, Formare și Competențe
Programul Voluntarilor pentru Patrimoniul European, GERMANIA
Programul „Saber Fazer”, PORTUGALIA
Centrul ASTRA pentru Activități și Resurse Regionale, Sibiu, ROMÂNIA
Pro Monumenta - Întreținerea preventivă a monumentelor, SLOVACIA


Categoria Implicarea și Sensibilizarea cetățenilor
Arta protejării Bedechka, Stara Zagora, BULGARIA
Ontologia siturilor de epave 3D din Marea Baltică, FINLANDA
Campania de restaurare a catedralei Notre-Dame din Paris, FRANȚA
Campania de donații „Cultura Ucrainei nu are mijloace de apărare”, LITUANIA / UCRAINA
Zilele Patrimoniului Cultural din Małopolska, POLONIA
Almalaguês - Țesând viitorul în tapiseria timpului, Coimbra, PORTUGALIA
Casa ariciului - Inventând o lume mai bună, SERBIA
Casa Batlló: Integrarea neurodiversității în patrimoniul mondial, Barcelona, SPANIA
Festivalul toți împreună, Kiev, UCRAINA


Categoria Campioni ai patrimoniului
Prof. em. Peter Latz, GERMANIA
Inge Bisgaard, GROENLANDA / DANEMARCA


Câștigătorii premiilor Europa Nostra 2025
Trei dintre câștigătorii din acest an provin din țări care nu sunt asociate cu Programul Europa creativă al Uniunii Europene. Acești câștigători primesc Premiile Europa Nostra, care reflectă angajamentul organizației de a recunoaște excelența în domeniul patrimoniului în toate țările Consiliului Europei.

Glenn Micallef, comisarul european pentru echitate între generații, tineret, cultură și sport, a declarat: “Premiile pentru patrimoniul european / Premiile Europa Nostra ne oferă ocazia de a aprecia cât de mult este valorizat patrimoniul cultural în Europa. Câștigătorii din acest an demonstrează eforturile continue depuse pentru a proteja și promova bogatul nostru patrimoniu cultural pentru generațiile viitoare. Felicitări câștigătorilor pentru realizările lor remarcabile și pentru contribuția lor valoroasă.”


Cecilia Bartoli, mezzo-soprana de renume mondial și președinta Europa Nostra, a declarat: “Felicit călduros câștigătorii din acest an ai Premiilor pentru patrimoniul european / Premiilor Europa Nostra pentru recunoașterea binemeritată. Aceste inițiative inspiratoare demonstrează modul în care patrimoniul cultural poate fi o forță puternică pentru schimbări pozitive în Europa – consolidând comunitățile, sprijinind bunăstarea, alimentând creativitatea și contribuind la reziliența economică. Patrimoniul cultural conectează oamenii din diferite generații și de dincolo de frontiere. El apropie cetățenii Europei, uniți în bogata noastră diversitate. El aduce frumusețe și sens vieții noastre de zi cu zi și arată cum poate contribui la modelarea unui viitor mai durabil și mai incluziv.”

Câștigătorii vor fi sărbătoriți în cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Patrimoniului European 2025, care va avea loc la 13 octombrie la Flagey, o clădire emblematică în stil Art Deco, din Bruxelles, Belgia. La acest eveniment de mare anvergură vor participa comisarul european Glenn Micallef și președintele executiv al Europa Nostra, Hermann Parzinger. În cadrul ceremoniei vor fi anunțați laureații Marelui Premiu și câștigătorul Premiului Publicului, aleși dintre câștigătorii din acest an ai Premiilor Patrimoniului European / Premiilor Europa Nostra, care vor primi fiecare 10 000 EUR.

Ceremonia va fi un punct culminant al Summitului european al patrimoniului cultural 2025, care va avea loc în perioada 12-14 octombrie la Bruxelles. Într-un context geopolitic complex, summitul va oferi, de asemenea, o ocazie oportună de a da vizibilitate și rezonanță viitoarei Busole Culturale a Uniunii Europene și de a promova valoarea politică, socială, ecologică și economică a patrimoniului cultural pentru viitorul Europei. Summitul este organizat de Europa Nostra și co-finanțat de Uniunea Europeană.

Detalii - https://www.europanostra.org/european-commission-and-europa-nostra-announce-the-winners-of-europe-top-heritage-awards-2025/


 2024

30.05.2024

Comisia Europeană și Europa Nostra au anunțat, câștigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra 2024, co-finanțate prin programul Uniunii Europene, Europa Creativă. Anul acesta, cele mai prestigioase premii europene pentru patrimoniu sunt acordate celor 26 de câștigători remarcabili din 18 țări de pe întregul continent


Cercetare
NewsEye: Un investigator digital pentru ziare istorice, AUSTRIA/FINLANDA/FRANȚA/GERMANIA

Educație, Formare & Aptitudini
Implicarea cetățenilor şi creşterea gradului de conştientizare
Campionii patrimoniului

Iliana Ivanova, Comisar European pentru Inovație, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, a afirmat: „Patrimoniul nostru cultural este bogăția noastră comună, o punte de legătură între trecutul, prezentul și viitorul nostru. Ocupă un loc special în inimile și în viața noastră de zi cu zi, încurajând un sentiment de apartenență și de identitate. Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra evidențiază rolul crucial al proiectelor exemplare și al persoanelor dedicate conservării și promovării patrimoniului nostru bogat. Îi felicit călduros pe câștigătorii din acest an pentru realizările lor excepționale.”

Cecilia Bartoli, mezzosoprana de renume mondial și Președintele Europa Nostra, a declarat: „Felicit din toată inima câștigătorii din acest an ai Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra pentru recunoașterea binemeritată. Prin onorarea acestor proiecte creative fantastice, demonstrăm, de asemenea, angajamentul nostru deosebit față de protejarea patrimoniului cultural comun, care este vital pentru construirea unei Europe mai unite, mai durabile și mai frumoase. Fie ca exemplele lor inspiraționale să fie urmate de mulți cetățeni - profesioniști, voluntari și iubitori ai patrimoniului - organizații publice și companii private de pe continentul nostru și nu numai.”

Posted by
Labels: , , ,

Concurs de postere și scurtmetraje despre Cetățenia Digitală

 Apel pentru participare

În lumea digitală aflată într-o continuă schimbare, ne confruntăm cu provocări tot mai mari – dezinformare, hărțuire cibernetică, discurs instigator la ură online și amenințări la adresa vieții private și a securității digitale. Aceste probleme nu afectează doar indivizii – ele pun în pericol sănătatea democrațiilor noastre. Atunci când oamenii nu au competențele necesare pentru a gândi critic, a comunica respectuos sau a-și proteja datele, devine mai dificil să construim societăți incluzive, informate și reziliente.

Vrei să contribui la construirea unui viitor digital incluziv și democratic?

Designul sau scurtmetrajul tău ar putea transmite mesajul cetățeniei digitale în întreaga Europă și dincolo de ea.



În contextul Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025, Consiliul Europei invită designeri, artiști și creativi să participe la Concursul de postere și scurtmetraje despre Cetățenia Digitală.


Pregătește-te să creezi, să inspiri și să faci o diferență!

Fie că ești designer profesionist, student sau pasionat de creație, acest concurs este pentru tine! Este o ocazie unică de a explora și exprima ce înseamnă pentru tine cetățenia digitală – prin imagini puternice și povești relevante.

Creează un poster (70×100 cm) sau un scurtmetraj (1–5 minute, format MP4) care explorează unul sau mai multe dintre cele 10 domenii-cheie ale cetățeniei digitale – cum ar fi viața privată, educația media sau participarea online. Lucrarea ta ar trebui să sensibilizeze publicul și să-i inspire pe ceilalți să devină cetățeni digitali responsabili și implicați.

Cine poate participa?

  • Orice designer sau cineast, profesionist sau amator
  • Cetățeni sau rezidenți ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei, plus Sfântul Scaun și Kazahstan
  • Se acceptă până la trei lucrări per categorie (poster și/sau video)
  • Toate lucrările trebuie să fie originale, nepublicate și neînscrise la alte concursuri
  • Participarea este gratuită

Ce poți câștiga?

Cele mai bune 30 de postere și cele mai bune 5 videoclipuri vor fi selectate de un juriu și prezentate într-o expoziție internațională.

Cei 3 câștigători principali vor primi:
  • Călătorie cu toate cheltuielile acoperite la Ljubljana, Slovenia, pentru deschiderea expoziției
  • Certificat de recunoaștere
  • Vizibilitate internațională prin intermediul platformelor Consiliului Europei

Date importante:

  • Lansarea concursului: 1 iulie 2025
  • Termen-limită pentru trimiterea lucrărilor: 14 septembrie 2025 (23:59 CEST)
  • Anunțarea câștigătorilor: 22 octombrie 2025
  • Expoziția: 18–19 noiembrie 2025

Informații suplimentare:
Educație pentru Cetățenie Digitală : Resurse CoE
Posted by
Labels: , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)