Infrastructură pentru conectarea cu UE, relații economice mai strânse și securitate - marile așteptări și nevoi ale Chișinăului de la București: Evaluarea Parteneriatului Strategic România - Republica Moldova (2010 -2021) - contribuția societății civile: Analiză CRPE - APE/ Victor Chirilă, Bianca Toma, Alexandru Damian. - 2021. - 6 p.
Disponibil:
Centrul Român de Politici Europene și Asociația de Politică Externă din Republica Moldova și-au propus o evaluare independentă din partea societății civile a parteneriatului cu ajutorul nemijlocit al unei comunități de experți, oficiali de rang înalt, decidenți, de la București și Chișinău
Cercetarea CRPE - APE a vizat evaluarea generală a Parteneriatului Strategic și domeniilor sale prioritare:
(1) integrarea europeană(2) cooperarea politică și instituțională
(3) cooperarea economică
(4) cooperarea culturală, educațională, a mediului, în domeniul tineretului și sportului.
Pe fiecare din aceste domenii au fost enumerate obiective și proiecte concrete ca elemente de background. Respondenții - un număr de 28 de experți - au fost invitați și să ierarhizeze, în funcție de urgență și importanță, proiecte agreate și deja avansate din planurile de acțiune ale celor două părți.
De asemenea, respondenții au fost întrebați despre modul în care Parteneriatul Strategic ar trebui să fie orientat în viitor având în vedere noile provocări și dinamica acestora.. Participanții la cercetarea CRPE - APE au fost invitați să răspundă unor chestionare sau interviuri structurate, preponderent calitative.
- Evaluarea generală
- Realizări importante ale Parteneriatului Strategic
- Principalele obstacole și carențe
- Pașii următori
"Parteneriatul Strategic are nevoie de consolidarea funcționalității instituționale și, la fel de important, de o înțelegere mai largă la nivelul administrației, dar și al populației și, prin urmare, de o comunicare mai aplicată legată de inițiativele sale.
Suportul României pentru Republica Moldova a fost unul semnificativ, însă pentru publicul larg, de pe ambele maluri ale Prutului (dar cu precădere la Chișinău), este neclar în ce a constat în lipsa unor activități de coordonare a eforturilor românești. Aici mai sunt multe de făcut pentru o înțelegere mai extinsă a ceea ce s-a întâmplat și a ceea ce a însemnat această relație bilaterală în ultimii 12 ani."
Postări
