Faceți căutări pe acest blog

Noutăți CoE-RM - Aprilie- Iunie 2023

22.06.2023

Ratificarea Protocolului 16 al CEDO

La 22 iunie 2023 Ambasadoarea Daniela Cujbă, Reprezentanta Permanentă a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei a depozitat instrumentul de ratificare al Protocolului 16 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenție), ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 27 aprilie 2023.

Importanța ratificării Protocolului 16 rezidă în prevederea de către acesta a dreptului de solicitare de către instanțele supreme ale Înaltelor Părți Contractante a avizelor consultative ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) cu privire la aspecte de principiu ce țin de interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților definite de Convenție și Protocoalele sale.

Curtea Constituțională și Curtea Supremă de Justiție au fost desemnate, în conformitate cu art. 10 al Protocolului 16 și Legea de ratificare nr. 100 din 27 aprilie 2023, drept instanțe supreme cu prerogativa adresării la CtEDO pentru avize consultative. Potrivit art. 1, alin. 2 al Protocolului 16, instanțele pot solicita avize consultative doar în contextul unor cauze pendinte în fața acestora. Avizele consultative nu au caracter obligatoriu.

Aplicarea prevederilor Protocolului are drept obiectiv îmbunătățirea actului de justiție al instanțelor naționale, examinarea cauzelor și hotărârilor emise în concordanță cu drepturile protejate de Convenție, ceea ce poate contribui implicit și la diminuarea numărului cererilor la CtEDO împotriva Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 8, alin. 2 al Protocolului 16, tratatul va intra în vigoare pentru Republica Moldova în prima zi a lunii care urmează expirării perioadei de 3 luni de la depozitarea instrumentului de ratificare.


*     *     *

19.06.2023

Vizita postmonitorizare a delegației CALRE în Republica Moldova

Delegația Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRE), formată din coraportorii CALRE, Gunn Marit Helgesen, Marc Cools, Stéphanie Poirel și Angel Manuel Moreno, a efectuat o vizită de postmonitorizare la Chișinău.

Membrii CALRE au avut o întrevedere cu secretarul general al Guvernului, Artur MIJA, cu reprezentanții Parlamentului, Ministerului Finanțelor, ai Congresului Autorităților Locale din Moldova, ai delegației naționale la CALRE, dar și cu alți actori relevanți procesului de postmonitorizare. Principalul subiect de pe agenda discuțiilor l-a constituit implementarea Foii de parcurs revizuite privind democrația locală și regională din țara noastră, semnată la 15 aprilie 2021.

În discursul său, secretarul general al Guvernului a apreciat sprijinul constant acordat de CALRE în domeniul consolidării democrației, autonomiei și bunei guvernări locale din Republica Moldova, prezentând progresele obținute până în prezent. De asemenea, Artur Mija a subliniat faptul că recomandările CALRE sunt importante în procesul de elaborare a politicilor pe segmentul de descentralizare și administrație publică locală.

Șeful Cancelariei de Stat a vorbit despre progresele înregistrate în realizarea Foii de parcurs revizuite și a reconfirmat angajamentul în implementarea reformelor pentru facilitarea procesului de descentralizare și autoguvernare.

„Am aprobat Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030 și Programul de implementare al Strategiei (etapa I - anii 2023-2026). Totodată, am reușit să revitalizăm activitatea Comisiei paritare pentru descentralizare și a grupurilor sectoriale, dar și să dezvoltăm mecanisme de consultare a autorităților publice locale în procesele decizionale”, a spus Artur Mija.

Domeniile de intervenție ale Foii de parcurs revizuite țintesc reformele de guvernare locală; creșterea resurselor financiare ale autorităților locale; creșterea capacității fiscale a autorităților locale; reforma legislativă privind referendumurile locale de revocare; creșterea capacității manageriale a autorităților locale; creșterea salariilor reprezentanților locali. La nivel național, realizarea de reforme ample multidimensionale este esențială în aspirațiile statului de a integra la nivel național principiile din Carta Europeană a Autonomiei Locale și valorile europene.

Republica Moldova a semnat Carta Europeană a Autonomiei Locale pe 2 mai 1996 și a ratificat-o pe 2 octombrie 1997. Carta a intrat în vigoare pe 1 februarie 1998. Anterior, țara noastră a găzduit mai multe vizite de monitorizare din partea delegațiilor CALRE, care au generat elaborarea Recomandărilor CALRE 179 (2005) și 322 (2012), Recomandării 411 (2018) și 436 (2019).


*     *     *

19-23.06.2023

Sesiunea plenară de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

O dezbatere urgentă comună privind consecințele politice ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și participarea sportivilor ruși și belaruși la Jocurile Olimpice Paris 2024 constituie un moment important al sesiunii plenare de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE). De asemenea, a fost solicitată o dezbatere urgentă privind asigurarea accesului liber și sigur prin Coridorul Lachin.

Pe ordinea de zi figurează și dezbaterea a trei rapoarte privind 
  1. integrarea migranților și refugiaților;
  2.  incluziunea socială, prin sport, a migranților, refugiaților și persoanelor strămutate intern; 
  3. sănătatea și protecția socială a lucrătorilor fără acte sau a celor aflați în situație neregulamentară. 

Parlamentarii vor mai discuta despre provocările cu care se confruntă opoziția democratică din Belarus, despre reforma în domeniul legislației privind drepturile omului în Marea Britanie, despre represiile transnaționale, precum și despre prioritățile și bugetul Consiliului Europei pentru perioada 2024-2027.

În cadrul sesiunii APCE vor ține discursuri Președintele Sloveniei, Nataša Pirc Musar, Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, precum și Ministrul Afacerilor Externe al Letoniei, Edgars Rinkēvičs, Președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Delegația Parlamentului Republicii Moldova de asemena participă la sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care se desășoară la Strasbourg, Republica Franceză.

Din componența delegației parlamentare fac parte șeful delegației naționale la APCE, vicepreședintele Comisiei politică externă și integrare europeană, Ion Groza, vicepreședinții Parlamentului, Mihail Popșoi și Vlad Batrîncea, precum și membrii delegației naționale la APCE, Ana Calinici și Adela Răileanu.


*     *    *

09-10.06.2023

"Dezoligarhizarea" Republicii Moldova - pe agenda sesiunii plenare a Comisiei de la Veneția

În cadrul celei de-a 135-a sesiuni plenare a Comisiei de la Veneția, au fost discutate mai multe chestiuni, printre care se numără opinii finale privind "dezoligarhizarea" Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei, opinii referitoare la articolele 49 și 65 din Constituția franceză, precum și două opinii comune cu OSCE/ODIHR referitoare la Registrul Special și Publicitatea Activității Organizațiilor Non-Profit din Republica Srpska a Bosniei și Herțegovinei și la modificările aduse Legii Electorale Federale Germane. În ceea ce privește Ucraina, Comisia a adoptat opinii referitoare la procedura de selectare a judecătorilor candidați ai Curții Constituționale și la legea privind minoritățile naționale (comunități).

Plenara a avut loc la Scuola Grande di San Giovanni Evangelista în zilele de vineri, 9 iunie 2023 (9:30-18:00), și sâmbătă, 10 iunie 2023 (9:00-12:30).

De asemenea, Comisia a fost informată cu privire la urmările opiniiilor sale anterioare, iar subiectele discutate au inclus: 
Republica Moldova - opinie Amicus Curiae cu privire la claritatea prevederilor referitoare la combaterea activităților extremiste.

Sub punctul 12, Comisia a discutat și a adoptat urmările a două opinii intermediare:
Republica Moldova - opinie intermediară referitoare la Proiectul de Lege privind limitarea influenței economice și politice excesive în viața publică (dezoligarhizare).

Sub punctul 17, Comisia a discutat și a adoptat urmările unei opinii:
Republica Moldova - opinie comună a Comisiei de la Veneția și a Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept (DGI) a Consiliului Europei referitoare la proiectul de lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.

În cadrul plenarei, a avut loc un schimb de opinii cu doamna Veronica Mihailov Moraru, Ministra Justiției a Republicii Moldova, pe marginea acestor subiecte. Au fost examinate opinii finale și opinii de monitorizare ale Comisiei, în funcție de comentariile și recomandările experților și membrilor comisiei.

În cadrul reuniunii, au fost adoptate două opinii pentru Republica Moldova:

- Opinia de monitorizare a opiniei la proiectul de lege cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Comisia de la Veneția a salutat atitudinea constructivă a autorităților moldovenești și respectarea în cea mai mare parte a recomandărilor formulate de către experții raportori în opinia din martie 2023 asupra textului final al proiectului legii. Aceste recomandări vizau statutul și funcționarea Comisiilor de evaluare, temeiurile verificării judecătorilor și procurorilor, îmbunătățirea procedurilor de evaluare, precum și reducerea consecințelor negative ale vetting-ului.

- Opinia finală a Comisiei de la Veneția asupra proiectului de lege cu privire la limitarea influenței excesive în viața economică și publică (deoligarhizare). Comisia de la Veneția a salutat renunțarea la proiectul de lege în schimbul abordării sistemice a deoligarhizării. În acest context, autoritățile naționale au prezentat Comisiei de la Veneția un plan de acțiuni privind unele măsuri pentru limitarea influenței economice și politice excesive în viața publică (deoligarhizare) elaborat de un grup de lucru interinstituțional.

Aceste opinii au fost solicitate de către Republica Moldova și fac parte din procesul de asistență și cooperare a Comisiei de la Veneția în domeniul dreptului constituțional și al statului de drept.


*     *     *

05.06.2023

Ratificarea Convenției Consiliului Europei revizuite privind coproducția cinematografică

La 5 iunie 2023, la Strasbourg, Ambasadorul Daniela Cujbă, Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei a depus instrumentul de ratificare pentru Convenția Consiliului Europei revizuită privind coproducția cinematografică, adoptată la 29 iunie 2016 și deschisă spre semnare la data de 30 ianuarie 2017.

Convenția Consiliului Europei a fost semnată la data de 16 ianuarie 2023 și urmează să intre în vigoare pentru Republica Moldova la data de 1 octombrie 2023.

Prevederile Convenției revizuite completează dispozițiile Convenției privind coproducția cinematografică, adoptată de Consiliul Europei în anul 1992, intrată în vigoare pentru Republica Moldova la data de 1 ianuarie 2012.

Noul instrument continuă să ofere o bază juridică comună pentru relațiile cinematografice multilaterale și bilaterale ale statelor părți, dar și oferă o nouă flexibilitate în construirea coproducțiilor și reflectă schimbările tehnologice și evoluția practicilor în industrie. În special, Convenția revizuită oferă posibilitatea aderării țărilor non-europene la tratat.


Convenției Consiliului Europei privind coproducția cinematografică (revizuită)

*     *     *

02.06.2023

Angelina Zaporojan-Pîrgari, a fost aleasă în calitate de membră a Grupului de experţi privind acțiunea împotriva violenței împotriva femeilor și violenței în familie (GREVIO)

În cadrul reuniunii Comitetului Părţilor la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie, candidatul din partea Republicii Moldova, Angelina Zaporojan-Pîrgari, a fost aleasă în calitate de membră a Grupului de experţi privind acțiunea împotriva violenței împotriva femeilor și violenței în familie (GREVIO).

Cei zece noi membri selectați, inclusiv din Republica Moldova, își vor exercita mandatele în perioada 1 iunie 2023 - 1 iunie 2027.

Angelina Zaporojan-Pîrgari este jurist, Președinte de onoare al Centrului de drept al femeilor, fiind specializată în domeniul drepturilor omului și pledoariei pentru promovarea drepturilor femeilor, cu o experiență de peste 20 de ani. A făcut parte din grupul de experți europeni care a contribuit la elaborarea textului Convenției Europene pentru Prevenirea și Combaterea Violenței față de Femei și Violenței domestice (Convenția de la Istanbul).

Notă: GREVIO este organul independent de monitorizare a implementării Convenției de la Istanbul a Consiliului Europei fiind constituit din 15 membri – experți independenți și imparțiali în domeniul drepturilor omului și în particular a combaterii violenței împotriva femeilor, cu experiență în domeniile vizate de Convenție.

Republica Moldova este parte a Convenției de la Istanbul din mai 2022.




*    *    *

19.05.2023

A fost publicat Raportul de conformitate GRECO: Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii parlamentului, judecătorii și procurorii

Cel de-al doilea Raport interimar de conformitate cu privire la Republica Moldova, adoptat de GRECO la cea de-a 93-a sesiune plenară (Strasbourg, 20-24 martie 2023)a fost făcut public la 19 mai 2023. Raportul a fost elaborat în cadrul celei de-a patra runde de evaluare: Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii parlamentului, judecătorii și procurorii.

Grupul de state împotriva corupției (GRECO) concluzionează că Republica Moldova a implementat în mod satisfăcător sau a tratat într-un mod satisfăcător șase dintre cele optsprezece recomandări cuprinse în Raportul de Evaluare al Celei de-a Patra Runde. Din recomandările rămase, zece au fost parțial implementate și două nu au fost implementate.


*     *     *
 

15-19.05.2023

Vizita evaluatorilor GRECO în Moldova

O delegație formată din patru evaluatori GRECO (Croația, Finlanda, România și Slovenia) și un membru al Secretariatului GRECO s-a aflat la Chișinău în perioada 15-19 mai 2023 pentru a efectua evaluarea Republicii Moldova în cadrul celei de-a 5-a runde de evaluare a GRECO. Subiectele abordate au fost prevenirea corupției și promovarea integrității în cadrul Guvernului (funcțiile executive de vârf) și structurile de drept din țară. Un raport de evaluare va fi întocmit și examinat de Plenul GRECO mai târziu, în 2023.

Grupul Statelor împotriva Corupției, organism al Consiliului Europei, a fost înființat în anul 1999 pentru ameliorarea capacității statelor membre de a lupta contra corupției. GRECO are în prezent 49 de membri. Republica Moldova a devenit membru al Consiliului Europei pe data de 13 iulie 1995.


*     *     *

17.05.2023

Letonia a preluat de la Islanda președinția rotativă a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei



Președintele în funcție al Comitetului de Miniștri - ministrul islandez pentru afaceri externe, Thórdís Kolbrún Reykfjörd Gylfadóttir, a predat președinția ministrului de externe al Letonia, Edgars Rinkēvičs - care a prezentat prioritățile țării sale până în noiembrie 2023.

Președinția letonă se va concentra pe trei priorități principale:

1. Întărirea democrației și a statului de drept
2. Promovarea libertății de exprimare, a siguranței jurnaliștilor și a agendei digitale a Consiliului Europei
3. Avansarea reformelor Consiliului Europei, inclusiv prin implementarea deciziilor celui de-al 4-lea Summit.


*     *     *

16-17.05.2023

Cel de-al IV-lea Summit al Consiliului Europei a unit Europa în jurul Ucrainei și a valorilor europene

Războiul din Ucraina și tragerea la răspundere a Rusiei pentru agresiunea declanșată a fost principalul subiect al întâlnirii de două zile a liderilor țărilor europene în cadrul Summit-ului Consiliului Europei, care a avut loc la Reykjavik, Islanda.

Participanții la Summit au lansat un Registu al pagubelor cauzate de Rusia în cursul invaziei în Ucraina, astfel propunându-și să contureze principiile unui sistem care să permită trimiterea în judecată a Moscovei ca să achite compensații pentru victime și să ofere țării devastate posibilitatea de a începe procesul de redresare economică.

În timp ce aproape toate țările europene au oferit ajutor militar sau au primit refugiați din Ucraina, Consiliul Europei are un rol unic în coordonarea sprijinului legal și judiciar.

Liderii au convenit să consolideze Consiliul Europei și activitatea acestuia în domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept prin adoptarea unei declarații privind principiile democrației, reangajarea față de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dezvoltarea de instrumente pentru a aborda provocările emergente în domeniul tehnologiei și mediului.



Președinta Republicii Moldova Maia Sandu, a vorbit despre democrație și reziliență. „În țările unde există voință politică, transformările sunt posibile și democrațiile devin mai puternice, iar societățile mai reziliente”, a spus șefa statului.
Președinta Maia Sandu a menționat că Moldova este un exemplu în acest sens, avansând, în ultimii doi ani, în toate clasamentele internaționale care măsoară starea democrației. „Dar, în fața provocărilor cu care ne confruntăm în regiunea noastră, voința politică nu este suficientă ca democrația noastră să reziste. Cea mai sigură cale de a ne consolida democrația și menține libertatea este aderarea la Uniunea Europeană”, a subliniat Președinta Maia Sandu.

Detalii :


05.05.2023

În Raportul său anual, Secretarul General al CoE solicită luarea măsurilor împotriva devierii de la principiile democratice

Secretarul General Marija Pejčinović Burić a cerut statelor membre să marcheze cel de-al patrulea Summit al șefilor de stat și de guvern de la Reykjavik (16-17 mai) cu angajamentul de a inversa revenirea democratică în Europa.

În raportul său anual, publicat la 5 mai – Ziua Consiliului Europei – Secretarul General spune că standardele Organizației trebuie să fie aplicate în toate aspectele vieții europenilor. Ea a subliniat, de asemenea, impactul profund al agresiunii brutale, ilegale și în curs a Rusiei împotriva Ucrainei. „Agresiunea împotriva Ucrainei a provocat suferințe extraordinare: sute de mii de morți, milioane de refugiați, povești înfiorătoare de tortură, viol și pierdere. Tânjim după revenirea la pace: o pace durabilă bazată pe dreptate”.

Raportul, cu o primă secțiune care analizează punctele forte și punctele slabe ale instituțiilor democratice și o a doua care se concentrează pe calitatea mediului democratic, evidențiază provocările, cu care se confruntă Statele membre ale CoE.


*     *     *

04.05.2023

Abuzul și exploatarea sexuală a copiilor din Moldova: Consiliul Europei și ECPAT atrag atenția asupra necesității de a aloca mai multe resurse

Republica Moldova trebuie să aloce mai multe resurse pentru a identifica și sprijini copiiii care au devenit victime ale exploatării sexuale, în special cei din grupurile cele mai vulnerabile. Situația socioeconomică a țării și ratele ridicate de migrație au lăsat mulți copii vulnerabili la violență, neglijare și exploatare. Conflictul în curs din Ucraina a adăugat o presiune suplimentară sistemului de protecție a copiilor din Moldova, copiii refugiați fiind expuși unor riscuri sporite de trafic și exploatare.

Deși există o legislație penală cuprinzătoare și a fost aprobată recent o comisie specializată, mai multe probleme trebuie încă soluționate. Rata de raportare a infracțiunilor sexuale este încă scăzută, iar procedurile de justiție prietenoase copiilor ar putea beneficia de îmbunătățiri. Exploatarea și abuzul sexual al copiilor prin intermediul tehnologiei a crescut semnificativ, conform raportului: din cele 1.745 de apeluri primite în prima jumătate a anului 2021 pe platforma online care oferă consiliere pentru copiii care au experimentat abuz sexual online, 89% (1.554) au fost făcute de copii, majoritatea referindu-se la șantaj sexual. Normele și credințele tradiționale din țară contribuie la lipsa de conștientizare a violenței de gen în rândul copiilor.

Raportul oferă mai multe sugestii pentru îmbunătățirea situației, inclusiv închiderea lacunelor existente în legislație, consolidarea protecției copiilor în contextul călătoriilor și turismului, crearea unei singure entități responsabile pentru coordonarea tuturor eforturilor de siguranță online pentru copii, introducerea unui curriculum pentru prevenirea abuzurilor sexuale și a exploatării în programul școlar obligatoriu și îmbunătățirea accesului la justiție pentru victimele de abuz sexual și exploatare a copiilor, cu accent pe simplificarea procedurilor legale și introducerea unor practici prietenoase copiilor în sectorul justiției.

Raportul deplin pe țară 
Raportul succint

*     *     *

03.05.2023

Ziua Libertății Presei: Secretarul General îndeamnă statele europene să protejeze jurnalismul și să îmbunătățească siguranța jurnaliștilor

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a făcut un apel către guvernele europene de a face protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori media o prioritate politică, cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei pe 3 mai. Acesta a evidențiat necesitatea creării unor planuri naționale de acțiune pentru siguranța jurnaliștilor și a condamnat orice formă de presiune, intimidare sau violență îndreptată împotriva jurnaliștilor și actorilor media. 

Pe de altă parte, Consiliul Europei a dezvoltat o serie de instrumente pentru a ghida guvernele în asigurarea siguranței jurnaliștilor, iar campania pentru Siguranța Jurnaliștilor, care va fi lansată în octombrie 2023, va fi o oportunitate de a aplica aceste standarde pentru a proteja jurnaliștii în practică. Raportul anual "War in Europe and the Fight for the Right to Report", publicat recent, a evidențiat o tendință îngrijorătoare spre degradarea libertății presei în unele țări, mai ales în Rusia și Belarus.


*     *     *

03.05.2023

Lideri europeni dezbat dreptul la un mediu curat și sănătos la Conferința de la Strasbourg

Judecători de rang înalt, experți și reprezentanți ai comunității internaționale au participat la o conferință de nivel înalt la Strasbourg pentru a discuta ce înseamnă în practică dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil și ce formă legală poate avea acest drept în Europa.


La deschiderea conferinței, Katrin Jakobsdóttir, prim-ministrul Islandei, reprezentând țara care deține președinția Comitetului de Miniștri, a descris degradarea mediului și criza planetară triplă a schimbărilor climatice, poluării și pierderii biodiversității drept una dintre cele mai urgente provocări ale timpurilor noastre.

Consolidarea părții privind mediul din sistemul de drepturi ale omului este una dintre prioritățile Islandei, a spus premierul Jakobsdóttir, remarcând că Summit-ul Consiliului Europei de la Reykjavik, din 16 și 17 mai, va fi o oportunitate importantă de a promova dreptul la un mediu curat și sănătos.

Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a remarcat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a judecat deja în jur de 300 de cazuri legate de mediu. Trei cazuri importante legate de schimbările climatice sunt în prezent examinate de Marea Cameră a Curții.

În urma recomandărilor recente ale Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei și ale Adunării Parlamentare, se lucrează în prezent la evaluarea dacă dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil ar fi cel mai bine protejat printr-o convenție independentă sau printr-un protocol suplimentar la Convenția Europeană a Drepturilor Omului sau Carta Socială Europeană.


*    *    *

26.04.2023

Lansarea noilor proiecte în cadrul Programului comun al UE/Consiliul Europei "Parteneriat pentru Buna Guvernare" (2023-2027)

Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și Consiliul Europei, împreună cu 45 de reprezentanți ai instituțiilor naționale partenere, au discutat despre acțiuni comune la prima reuniune a Comitetului Local de Coordonare pentru cea de-a treia etapă a Parteneriatului pentru Buna Guvernare. (PBG) pentru Republica Moldova.

«UE are fericita ocazie să demareze oficial Faza III a Parteneriatului UE/Consiliul Europei pentru Buna Guvernare. Lupta cu succes împotriva corupției, implementarea eficientă a reformei justiției în Republicii Moldova, precum și consolidarea drepturilor omului sunt elementele cheie pe calea aderării la UE a Republicii Moldova. Șase noi proiecte în cadrul Parteneriatului nostru de succes vor contribui la creșterea eficienței instanțelor, la îmbunătățirea regimului de luptă împotriva spălării banilor și de recuperare a activelor din Republica Moldova, la combaterea discriminării, a discursurilor motivate de ură și a crimelor motivate de prejudecată, precum și la consolidarea accesului la justiție pentru femeile victime ale violenței în următorii patru ani», a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

«Consiliul Europei și Uniunea Europeană au fost și continuă să fie o referință inerentă pentru reformele democratice din Republica Moldova, asistența oferită de-a lungul anilor este îndreptată să contribuie la promovarea unei societăți inclusive și pluraliste, la dezvoltarea sustenabilă a țării, asigurarea unei justiții independente, la edificarea și consolidarea instituțiilor transparente și responsabile», a menționat Tatiana Pậrvu, șefa Direcției Drepturile Omului și a Consiliului Europei, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

«Având la bază rezultatele obținute în fazele anterioare ale PBG, Programul va oferi în continuare sprijin țării în agenda priorităților sale de aderare, având la bază standardele Consiliului Europei. Datorită flexibilității sale, PBG va continua să răspundă necesităților emergente ale partenerilor naționali», a subliniat Delphine Freymann, șefa Departamentului programe și mobilizare a resurselor, Direcția pentru coordonarea programelor, Consiliul Europei.


*     *     *

24-28.04.2023


Subiecte de actualitate pe agenda sesiunii de primăvară a APCE

Subiectul privind rolul Rusiei în escaladarea tensiunilor în Republica Moldova a fost dezbătut la Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Dezbaterea de actualitate a avut loc joi, 27 aprilie 2023. La discuții au participat deputații Ion Groza, șeful delegației naționale la APCE, Mihail Popșoi, vicepreședintele Parlamentului și Natalia Davidovici.


"Dacă există o lecție de desprins din pagina sângeroasă actuală a istoriei europene scrisă de Federația Rusă, este aceea că liniștirea nu este o opțiune. Agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei nu este doar un război de agresiune brutal, ilegal și nejustificat împotriva unui stat membru al Consiliului Europei, ci o amenințare împotriva noastră tuturor. Republica Moldova suferă în primul rând consecințele acestei agresiuni”, a subliniat Aleksander Pociej (Polonia, PPE/CD), prin deschiderea dezbaterii de actualitate pe tema „Rolul Rusiei în escaladarea tensiunilor în Republica Moldova”.


Pe ordinea de zi a sesiunii APCE se mai regăsește o dezbatere despre situația cetățenilor ucraineni, inclusiv copii, strămutați forțat în Federația Rusă sau pe teritoriul Ucrainei aflat sub controlul Federației Ruse. La discuții a participat online și prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska.

Agenda Sesiunii de primăvară a APCE a inclus;
- discursul Președintelui Islandei, Guðni Th. Johannesson;
- prezentarea de către Ministrul islandez de externe, Þórdís Kolbrún Reykfjörð Gylfadóttir, a comunicării Comitetului de Miniștri, pe care Islanda îl prezidează în prezent;
- prezentarea de către Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Dunja Mijatović,  a raportului anual de activitate pentru anul 2022;
- ședință de întrebări, susțintă de Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić;
- o dezbatere despre situația cetățenilor ucraineni, inclusiv copii, strămutați forțat în Federația Rusă sau pe teritoriul Ucrainei aflat sub controlul Federației Ruse, 
- discuții despre strategiile politice de prevenire și pregătire pentru dezastre naturale și înfruntarea consecințelor acestora,
- discuții despre protejarea democrației, a drepturilor și a mediului în comerțul internațional. 
- examinarea implementării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, a prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și a constituțiilor naționale. 
- un subiect care vizează tineretul și mass-media.

APCE este formată din peste 300 de deputați, delegați de către legislativele naționale ale celor 46 de state membre ale Consiliului Europei.


*     *     *

20.04.2023

Republica Moldova a aderat la Acordul Parțial Extins al Consiliului Europei privind Rutele Culturale

Consiliul Europei este onorat să anunțe că Republica Moldova a devenit membru al Acordului Parțial Extins privind Rutele Culturale. În data de 7 aprilie, domnul Nicu Popescu, viceprim-ministrul Republicii Moldova, a informat personal Secretarul General al Consiliului Europei, Doamna Marija Pejčinović Burić, cu privire la decizia Republicii Moldova de a adera la acest acord.

Acordul Parțial Extins privind Rutele Culturale este o inițiativă importantă a Consiliului Europei, care are ca scop conservarea și promovarea patrimoniului cultural european prin stabilirea de trasee culturale, care să faciliteze schimburile culturale și turistice între statele membre ale Consiliului Europei.

Astfel, Republica Moldova, la 20 aprilie 2023, a devenit cel de-al 38-lea membru al Acordului

În prezent, Republica Moldova este traversată de o Rută Culturală - Ruta Viței-de-Vie.

Mai mult despre Rute Culturale   - https://tinyurl.com/8tu5hcvc

*     *      *

06.04.2023

Secretarul General al Consiliului Europei face apel la sporirea voinței politice în implementarea hotărârilor CEDO

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, face apel către cele 46 de state membre ale Consiliului Europei să dea dovadă de voință politică sporită în implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) și să își îmbunătățească capacitatea de implementare a acestora: „Respectarea hotărârilor judecătorești este esențială într-un stat de drept. De-a lungul anilor, statele membre au înregistrat progrese consistente în implementarea hotărârilor CtEDO, dar Curtea se ocupă acum de tot mai multe cazuri de complexitate crescândă”.

În toată Europa, convenția drepturilor omului a schimbat progresiv viețile oamenilor în bine. Pentru ca acest impact pozitiv să continue, statele noastre membre trebuie să demonstreze voința politică de a implementa hotărârile pe deplin și în mod consecvent, - a menționat oficialul european.


*     *     *

05.04.2023

A fost adoptată Recomandarea Comitetului de Miniștri al CoE privind legislația și politica ce vizează bibliotecile în Europa

Recomandarea evidențiază rolul crucial al bibliotecilor în calitate de centre comunitare care contribuie la construirea unei societății democratice, coezive, inclusive și echitabile, fiind componente esențiale a infrastructurii de informare socială și culturală ale unei societăți sustenabile.



03.04.2023
La Strasbourg încep negocierile pentru o nouă convenție privind protecția mediului prin dreptul penal

Criminalitatea împotriva mediului a fost în centrul atenției la prima reuniune a Comitetul de experți al Consiliului Europei pentru protecția mediului prin dreptul penal de la Strasbourg.

În cuvântul său de salut, secretarul general adjunct Bjørn Berge a subliniat că infracțiunile împotriva mediului au crescut cu o rată de 2-3 ori mai mare decât economia globală, veniturile din infracțiunile de mediu fiind la aceeași scară cu alte infracțiuni financiare.

"Infracțiunile împotriva mediului sunt uneori săvârșite pentru profit, dar cu consecințe distructive, dăunează sănătății și bunăstării, precum și securității aprovizionării noastre cu alimente. De asemenea, pot dăuna prin poluare industrială și activități industriale periculoase. Reuniunea de astăzi este un prim pas pentru ca Consiliul Europei să preia conducerea în protecția drepturilor omului a mediului prin expertiza și jurisprudența sa în acest domeniu." - a menționat acesta.

Din 1977, Consiliul Europei a recunoscut „contribuția dreptului penal la protecția mediului” și acum elaborează o nouă convenție globală privind protecția mediului prin dreptul penal. La 23 noiembrie 2022, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat Termenii de referință pentru un nou Comitet de experți pentru protecția mediului prin dreptul penal (PC-ENV).

Posted by
Labels: , , , , , , , , , ,

Noutăți UE-RM - Aprilie-iunie 2023



29.06.2023

UE a elaborat un pachet de sprijin pentru Republica Moldova

pentru
  • a aborda impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra Moldovei și pentru
  • a apropia țara de Uniunea Europeană.
Pachetul de sprijin pentru Republica Moldova are 5 priorități, menite să ajute această țară să facă față impactului războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și să o aducă mai aproape de Uniunea Europeană:
  1. Facilitarea dezvoltării economice și a conectivității prin intermediul Planului de acțiune prioritar pentru comerț în temeiul acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător, precum și prin intermediul inițiativelor emblematice specifice ale Planului economic și de investiții (PIE). Acestea se axează pe sprijinirea IMM-urilor, comerț, eficiența energetică, dezvoltarea capitalului uman, precum și pe conectivitate. În cadrul inițiativei privind culoarele de solidaritate UE-Ucraina, componenta „Transporturi” a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) va oferi finanțare pentru proiecte care abordează blocajele de la principalele puncte de trecere a frontierei. Această prioritate vizează, de asemenea, abordarea, prin intermediul programelor Interreg consolidate, a provocărilor cu care se confruntă comunitățile transfrontaliere. În cele din urmă, pornind de la recenta realizare pe care a reprezentat-o reducerea tarifelor de roaming, depunem eforturi în vederea încheierii unui acord de roaming pe termen lung.
  2. Sprijinirea reformelor din Republica Moldova prin consolidarea capacității administrative, servicii de consiliere axate pe provocările care apar pe calea extinderii, programe de formare și de sprijin specifice, precum și prin sporirea participării Republicii Moldova la programe ale UE precum Orizont Europa, Fiscalis, Vamă, LIFE și EU4Health („UE pentru sănătate”).
  3. Asigurarea securității energetice a Republicii Moldova prin sporirea producției interne de energie electrică, participarea la mecanismul comun al UE de achiziționare a gazelor, stimularea surselor regenerabile de energie și axarea pe eficiența energetică.
  4. Consolidarea securității Republicii Moldova prin acțiuni specifice ghidate de dialogul politic și de securitate la nivel înalt; extinderea cooperării prin intermediul noii misiunii de parteneriat a UE în Republica Moldova, al Platformei de sprijin UE-Republica Moldova pentru securitate internă și gestionarea frontierelor, al Misiunii UE de asistență la frontieră, precum și a cooperării cu agențiile europene, în special Frontex, Europol, Eurojust și CEPOL; consolidarea sectorului de apărare al Republicii Moldova prin intermediul Instrumentului european pentru pace, precum și a securității sale interne și a gestionării frontierelor prin investiții specifice și furnizarea de echipamente.
  5. Combaterea acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine, inclusiv a dezinformării, și îmbunătățirea comunicării strategice prin acordarea de sprijin tehnic guvernului Republicii Moldova și prin consolidarea capacităților mass-mediei independente, ale societății civile și ale tinerilor pentru a combate dezinformarea și a comunica în mod activ cu privire la beneficiile integrării în UE.
În urma propunerii Comisiei din 20 iunie de revizuire a cadrului financiar multianual (CFM), care include o propunere privind crearea unui mecanism pentru Ucraina, ar putea fi redistribuite aproximativ 600 de milioane EUR în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI), pentru programele din perioada 2024-2027, în scopul de a spori sprijinul acordat altor țări din vecinătatea UE, inclusiv Republicii Moldova.
 Detalii


27.06.2023
UE și BERD investesc 43 milioane de euro în reabilitarea coridorului feroviar Nord-Sud: Vălcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari

Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BERD) „RLF – Răspuns de urgență - Căile Ferate din Moldova”, a fost semnat, de către ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Lilia Dabija și șefa Oficiului BERD în Moldova, Angela Sax.

Totodată, în cadrul evenimentului a fost semnat și un Acord de grant, care va completa pachetul de împrumut, între ministrul Lilia Dabija, șefa Oficiului BERD în Moldova, Angela Sax și directorul Căii ferate din Moldova, Oleg Tofilat.

Acordurile prevăd alocarea unui împrumut în valoare de 23 milioane de euro din partea BERD și a unui grant de 20 milioane de euro, din partea Comisiei Europene, în cadrul inițiativei europene „Solidarity Lanes” de facilitare a transportului de mărfuri import-export pentru Ucraina. 

Detalii
23.06.2023

Implinirea unui an de la primirea de către R. Moldova a statutului de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană

În această perioadă, Republica Moldova a făcut pași semnificativi în îndeplinirea celor nouă recomandări formulate de Comisia Europeană,
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a prezentat  o parte din progresele înregistrate în primele 3 domenii cheie: 
  1. reforma justiției; 
  2. îmbunătățirea codului electoral și
  3.  lupta împotriva corupției.

Mesajul Președintei Maia Sandu 

La 23 iunie, 2022, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. „Este o etapă în drumul nostru către UE, o etapă care ne-a confirmat că avem sprijinul țărilor europene pentru construirea viitorului nostru în cadrul familiei europene. În calea noastră de aderare la Uniunea Europeană au loc cele mai multe transformări și beneficiem de cel mai mare ajutor”, a declarat șefa statului.

Președinta Maia Sandu a menționat că datorită sprijinului acordat de partenerii europeni, reușim să îmbunătățim condițiile în școli și grădinițe, să modernizăm drumuri, să construim poduri, rețele de apă și canalizare, să renovăm case de cultură și să întărim capacitatea instituțiilor noastre de a asigura pacea și securitatea cetățenilor noștri.

„Înțelegem cu toții că transformarea Moldovei într-o țară europeană presupune mai multe etape, multă muncă și multe schimbări, dar cu fiecare etapă, an cu an, ne apropiem de momentul în care vom deveni un stat european. Și vom fi mândri de ce am făcut pentru țara și copiii noștri”, a conchis Președinta.

Mesajul vicepremieruuluil Nicu Popescu

„Astăzi marcăm un an de la primirea statutului de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, un moment cu adevărat istoric în viața Republicii Moldova.

Am avut un an plin de realizări și progrese remarcabile. Primul raport verbal al UE privind progresul Republicii Moldova este unul pozitiv. Țara noastră a înregistrat progrese semnificative în procesul de dezoligarhizare, consolidare a justiției și dezvoltare a capacităților administrative. Uniunea Europeană ne-a sprijinit și continuă să ne susțină în menținerea păcii și stabilității în țara noastră. Împreună am reușit să lansăm Misiunea UE de Parteneriat și să sancționăm pe cei care încearcă să destabilizeze țara noastră. Am depășit împreună iarna și criza energetică, asigurând căldură și lumină în casele noastre... https://mfa.gov.md/ro/content/mesajul-vicepremierului-nicu-popescu-cu-ocazia-implinirii-unui-de-la-obtinerea-statutului-de

Președintele Parlamentului, , Igor Grosu, la un an de când Republica Moldova a devenit țară candidată pentru aderarea la UE: „Vom continua ferm pe această cale”

 Vezi de asemenea 

20.06.2023

Pe agenda ședinței  Comisiei Guvernamentale pentru Integrare Europeană
 s-au regăsit trei subiecte: 
  1. aprobarea de către membrii Comisiei a contribuției actualizate a Republicii Moldova la Pachetul de extindere al Comisiei Europene pentru anul 2023, 
  2. analizarea recomandărilor Comisiei Europene formulate pe marginea cererii de aderare țării noastre la UE, dar și
  3.  evoluțiile în aplicarea sporului pentru realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la UE.


1.06.2023

Republica Moldova a găzduit Summitul Comunității Politice Europene, 


cel mai mare eveniment de politică externă din istoria țării noastre. 

Summitul va reuni, în premieră, 50 de președinți, prim-miniștri și înalți oficiali europeni, care vor căuta soluții comune pentru cele mai urgente probleme ale Europei, precum securitatea, stabilitatea și reziliența energetică.


VIDEO  Conferință de presă susținută de ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, în contextul organizării a celei de-a doua ediții a summit-ului Comunității Politice Europene

Mesajul Președintei Maia Sandu în urma summitului Comunității Politice Europene

Declarația Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, la finalul summit-ului Comunității Politice Europene https://presedinte.md/rom/discursuri/declaratia-presedintei-republicii-moldova-maia-sandu-la-finalul-summit-ului-comunitatii-politice-europene


30.05.2023

Consiliul UE aproape dublează asistența financiară acordată de UE Republicii Moldova, ajungând la un total de 295 de milioane EUR

În aprilie 2022, acesta a adoptat acte legislative care permit UE să ajute financiar Republica Moldova cu 150 de milioane EUR. În prezent, acesta a majorat această sumă cu 145 de milioane EUR, ceea ce înseamnă că o sumă totală de 295 de milioane EUR va fi disponibilă pentru Republica Moldova.
Asistența macrofinanciară din partea Uniunii are scopul de a sprijini stabilizarea economică și agenda reformelor structurale din Republica Moldova, completând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

Războiul Rusiei din Ucraina are efecte negative considerabile asupra economiei Republicii Moldova. Având în vedere că există încă un deficit rezidual semnificativ de finanțare externă în balanța de plăți a Republicii Moldova pentru 2023, în plus față de resursele furnizate de FMI și de alte instituții multilaterale, Consiliul a considerat că este necesar să se majoreze asistența macrofinanciară din partea Uniunii acordată Republicii Moldova. În actualele circumstanțe excepționale, această majorare este considerată a fi un răspuns adecvat la solicitarea Republicii Moldova de sprijin pentru stabilizarea sa economică, împreună cu programul FMI.

Detalii : 

Decizia (UE) 2023/1165 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2023 de modificare a Deciziei (UE) 2022/563 în ceea ce privește valoarea asistenței macrofinanciare acordate Republicii Moldova




30.05.2023

Republica Moldova: 7 persoane sancționate pentru acțiunile lor destabilizatoare și pentru subminarea integrității teritoriale a Ucrainei


Consiliul a decis  să impună măsuri restrictive împotriva a 7 persoane în două cadre de sancțiuni distincte: un regim recent instituit care vizează persoanele responsabile de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova și un regim care vizează acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

Prin urmare, pachetul este menit să abordeze, pe de o parte, situația internă sensibilă din Moldova și încercările de destabilizare a țării și, pe de altă parte, implicarea unor cetățeni moldoveni în eforturile de subminare a integrității teritoriale a Ucrainei prin sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei.

Persoanele sancționate sunt politicieni și oameni de afaceri cu cetățenie moldovenească sau rusă care s-au implicat în activități destabilizatoare. Unele dintre acestea sunt legate de cazul "Fraudei bancare", care a dus la pierderi uriașe pentru bugetul Republicii Moldova. Altele sunt legate de eforturile orchestrate de Kremlin pentru a destabiliza Moldova, de exemplu, prin planificarea de demonstrații violente, abateri financiare, export neautorizat de capital și sprijin pentru proiectele Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB). În plus, este vorba de persoane care au oferit sprijin forțelor militare ruse și au cooperat cu autoritățile ruse de ocupație în Ucraina.

Toate persoanele enumerate astăzi fac obiectul unei înghețări a activelor, iar cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să le pună la dispoziție resurse financiare. În plus, acestea fac obiectul unei interdicții de călătorie, care le împiedică să intre sau să tranziteze teritoriile UE.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova au crescut simțitor de la începutul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE. UE rămâne neclintită în sprijinul său pentru Republica Moldova, pentru rezilienta, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie a acesteia în fața activităților destabilizatoare ale actorilor externi.

 Mai mult




25 - 26.05. 2023

Vizita directorului general pentru vecinătate și negocieri privind extinderea Uniunii Europene, Gert Jan Koopman

întrevederea cu Președinta Maia Sandu
Oficialii au discutat despre progresele făcute de Republica Moldova în domeniile cheie vizate de cele nouă recomandări ale Comisiei privind obținerea statului de țară candidată la aderare la UE.

https://presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/presedinta-maia-sandu-a-discutat-cu-directorul-general-al-dg-near-gert-jan-koopman

întrevederea cu prim-ministrul Dorin Recean
Oficialul european a vorbit despre deschiderea Uniunii Europene în fortificarea sectorială a cooperării moldo-comunitare și a exprimat aprecieri pentru prima contribuție a Republicii Moldova la Pachetul de extindere în calitate de țară candidat.
„Suntem aici pentru că știm cât de mult munciți pentru a vă consolida statul de drept și pentru a vă apropia de standardele europene. Am discutat domeniile concrete: energie, comerț și o interconexiune mai bună cu UE. Suntem alături pentru a reuși în calea reformelor”, a adăugat Gert Jan Koopman.

https://gov.md/ro/content/prioritatile-dialogului-cu-uniunea-europeana-discutate-de-prim-ministrul-dorin-recean-cu


întrevedere сг Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu  la care au participat și reprezentanții Cancelariei de Stat, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Național Anticorupție, Consiliului Concurenței, Consiliului Audiovizualului și Agenției Relații Interetnice.
Reuniunea a fost dedicată implementării de către Republica Moldova a celor 9 recomandări propuse de către Comisia Europeană în iunie 2022 în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. S-au discutat în detalii progresele în realizarea de către țara noastră a recomandărilor cu privire la deoligarhizare, creșterea capacităților administrative, gestionarea finanțelor publice și creșterea implicării societății civile în procesele decizionale.
Directorul general Gert Jan Koopman a salutat eforturile întreprinse de către autoritățile Republicii Moldova și a reiterat importanța alocării resurselor umane și financiare adecvate pentru a asigura sustenabilitatea reformelor realizate. De asemenea, s-a punctat importanța asigurării continuității după iunie 2023 a acțiunilor implementate acum.


25.05.2023

Comisia Națională pentru Integrare Europeană a adoptat un plan de deoligarhizare

Membrii Comisiei au evaluat progresele înregistrate în realizarea Planului de acțiuni privitor la îndeplinirea celor nouă recomandări făcute de Comisia Europeană pentru acordarea statutului de țară candidată Republicii Moldova.

Dintre măsurile discutate au fost vizate, în special, progresele în avansarea reformei în justiție, combaterea corupției la nivel înalt, și asigurarea pluralismului mediatic prin combaterea concentrării proprietății media și a finanțării netransparente a mass-media. Comisia a discutat și despre cum pot fi depășite blocajele care au dus la întârzierea realizării unor măsuri, astfel încât să finalizăm punerea în aplicare a recomandărilor în planul național de acțiuni în termenii propuși.

Totodată, participanții la ședință au adoptat un Plan de măsuri pentru limitarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice (deoligarhizare), proiect care a fost discutat în cadrul grupului de lucru pe deoligarhizare (în jur de 20 autorități) și consultat cu societatea civilă. Planul urmărește să excludă lacunele normative și deficiențele practice care au dus la folosirea instituțiilor și resurselor statului în interesul unor grupuri criminale. De asemenea, Planul propune și un mecanism de monitorizare periodică a implementării măsurilor propuse de către instituțiile publice.

Următoarea ședință a CNIE va avea loc în luna iulie.


24.05.2023

UE  acordă un nou grant de 8 milioane de euro pentru susținerea antreprenoriatului în Republica Moldova

Uniunea Europeană (UE) alocă 8 milioane de euro sub formă de fonduri nerambursabile pentru cofinanțarea a 7 programe de stat de sprijinire a antreprenoriatului, implementate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). 

Contractul de grant direct al UE cu ODA a fost semnat  în cadrul unei conferințe de presă. Rezultatele preconizate ale proiectului "UE pentru IMM-uri" vizează sprijinirea a cel puțin 300 de întreprinderi în eforturile lor de a-și crea, dezvolta, extinde sau internaționaliza afacerile, dintre care cel puțin 50% vor putea profita de noile oportunități în sectoare cu potențial ridicat de creștere, iar 80% vor acoperi zonele rurale. Proiectul de asistență europeană va fi implementat de către ODA în perioada 2023-2026.

Obiectivul general al proiectului "UE pentru IMM-uri" este de a contribui la o dezvoltare economică rezilientă, durabilă și favorabilă incluziunii și de a sprijini tranziția ecologică în Republica Moldova. 
Obiectivul specific al acestei acțiuni este de a îmbunătăți climatul investițional, capacitatea de angajare și un mediu de afaceri favorabil pentru IMM-uri, în special în zonele rurale.
ODA se va asigura că cel puțin 80% din beneficiari vor fi din aceste regiuni (practic toată țara, cu excepția Chișinăului).

Proiectul "UE pentru IMM-uri" de susținere financiară vine să suplimenteze bugetul de stat a 7 programe de finanțare nerambursabilă: 
  1. PARE 1+2,
  2.  Start pentru Tineri,
  3.  Programul de Ecologizare a IMM-urilor,
  4.  Programul de Transformare Digitală, 
  5. Programul de Retehnologizare și eficiență energetică,
  6.  Programul de Susținere a Antreprenoriatului Feminin și 
  7. Programul de Turism Rural.

Instituția de implementare se va asigura că cel puțin 30% din numărul total de beneficiari în toate programele cofinanțate de Uniunea Europeană vor fi gestionate de femei.



La eveniment au participat: Ruta ZAURNASKAITE, șefa directoratului pentru cercetare și inovare a Comisiei Europene, Magdalena MUELLER-URI și Adam GRODZICKI, reprezentanții Delegației Uniunii Europene din Moldova, Anatolie TOPALĂ, ministru al educației și cercetării, Vadim IAȚCHEVICI, director general interimar al Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, reprezentanți ai autorităților și instituțiilor publice, a mediului de cercetare din țară și a autorităților de resort din țările membre ale Parteneriatului Estic și din statele membre ale Uniunii Europene, precum și Forumul Societatea Civilă


Agenda evenimentului include discuții privind creșterea participării statelor PaE în cadrul Programului-cadrul alUE pentru Cercetare și Inovare Orizont Europa, elaborarea și implementarea Strategiei privind Specializarea inteligentă și suportul oferit de către statele din PaE mediului academic ucrainean în ultima perioadă.

Continuarea colaborării între Comisia Europeană și țările Parteneriatului Estic și schimbul de bune practici reprezintă un alt aspect important din cadrul reuniunii.

Inaugurarea Oficiului național “Orizont Europa”


În cadrul evenimentului la 23 mai, a avut loc inaugurarea Oficiului național “Orizont Europa”, constituit cu suportul Comisiei Europene și a Ministerului Educației și Cercetării din Republica Moldova. Oficiul național “Orizont Europa” va activa în cadrul Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare și are drept scop 
  • creșterea numărului de participanți din țară la apelurile lansate de către Comisia Europeană prin intermediului Programului “Orizont Europa”, 
  • sporirea gradului de recuperare a contribuției Republicii Moldova la bugetul Programului,
  • colaborarea atât cu Rețeaua Punctelor Naționale de Contact, Reprezentanții Oficiali și Experții Naționali, Oficiul Republicii Moldova pentru Știință și Tehnologie pe lângă UE (MOST), cât și cu reprezentanții sectorului de cercetare și inovare, întreprinderi, societate civilă, alte persoane interesate.
Republica Moldova este țară asociată a Programului Orizont Europa, iar deschiderea Oficiului Național Orizont Europa face parte din acțiunile de integrare în Uniunea Europeană. 
Oficiul Național 
  • va organiza evenimente de informare și sensibilizare privind oportunitățile de cooperare în domeniul cercetării și inovării, 
  • va oferi suport în identificarea apelurilor potrivite precum și a partenerilor pentru propunerile de proiect. 
Detalii

 



22.05.2023

UE lansează misiunea civilă de consolidare a rezilienței sectorului de securitate din R. Moldova

Consiliul European lansează misiunea de parteneriat al UE în R. Moldova (MPUE Moldova) în cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC) pentru a spori reziliența sectorului de securitate din R. Moldova.
Scopul misiunii, instituită oficial la 24 aprilie 2023 la cererea autorităților din R. Moldova, este de a contribui la consolidarea structurilor de gestionare a crizelor din R. Moldova și de a spori reziliența acesteia la amenințările hibride, inclusiv de securitate cibernetică, și de a combate ingerințele și manipularea informațională străină (FIMI).
În acest scop, misiunea va oferi consultanță la nivel strategic și va identifica nevoile de consolidare a capacităților.

Șeful misiunii va fi Cosmin Dinescu. Comandantul operațiunii civile va fi Stefano Tomat, directorul executiv al Capacității civile de planificare și conducere (CPCC) din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE).

Mai mult :


21.05.2023

 Adunărea națională „Moldova Europeană”

Adunarea Națională „Moldova Europeană” s-a desfășurat la 21 mai 2023 în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) din Chișinău și în alte 33 de orașe din Europa.
Evenimentul a fost lansat la inițiativa Președintei Maia Sandu și a reunit cetățenii care își doresc să susțină calea europeană a țării.
Oamenii prezenți în PMAN și-au dat votul pentru adoptarea Rezoluției „Moldova Europeană”, care are scopul de a înscrie țara pe calea europeană și să modifice Constituția Republicii Moldova pentru a stabili definitiv și ireversibil aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

Potrivit textului Rezoluției adoptate, dreptul incontestabil de a garanta un viitor european, democratic, liber și prosper pentru Republica Moldova îi aparține poporului Republicii Moldova: „Aderarea la Uniunea Europeană este calea unică ce poate aduce pentru țara noastră stabilitate în fața provocărilor și unica șansă de dezvoltare a Republicii Moldova care va permite generațiilor următoare să-și realizeze potențialul, să acumuleze bunăstare, să modernizeze țara și să ducă o viață împlinită”.

Având în vedere dezideratul cetățenilor Republicii Moldova de a transforma țara pe calea europeană, facem apel la instituțiile Uniunii Europene să continue sprijinul acordat țării noastre și să accepte Republica Moldova în familia europeană după îndeplinirea condițiilor de aderare. Aderarea la Uniunea Europeană este drumul ales cu fermitate de Republica Moldova.

Detalii :


Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit cu un îndemn pentru toți cetățenii noștri ca să participe la Adunarea „Moldova Europeană”: "Vocea fiecăruia va cimenta calea noastră europeană. Vin cu un îndemn către toți - oameni care lucrează pământul, profesori, studenți, organizații neguvernamentale, antreprenori, medici, oameni de cultură, angajați în sectorul privat, funcționari publici - împreună să sprijinim visul nostru comun. Să demonstrăm că noi vrem pace. Vrem ca Uniunea Europeană să fie la noi acasă. Așa cum ne-am adunat când am cerut independența și am obținut-o. Așa cum ne-am adunat și ne-am apărat democrația și am rezistat în cele mai grele timpuri. Așa să ne adunăm și acum."

În mesajul său, Președinta Maia Sandu a făcut apel la unitate. „Este nevoie de toți pentru a pune Moldova pe calea cea dreaptă. Calea europeană. O lume întreagă va vedea - stăpân în țara noastră este poporul. Moldovenii sunt europeni. Vino pe 21 mai, la ora 11:00, în Piața Marii Adunări Naționale, să spunem într-o singură voce că viitorul țării noastre este în Uniunea Europeană”, a îndemnat Președinta Maia Sandu.

Adunarea este apolitică, de aceea sunt așteptați să participe toți cetățenii - să arăte că puterea în Republica Moldova este a oamenilor. Sunt așteptați și cetățenii din diasporă să susțină același lucru. Harta celor 33 de orașe europene unde vor avea loc aceste întruniri o puteți găsi aici.

Evenimentul va avea două părți - adresări către cetățeni și, în cea de-a doua parte, un program artistic, iar durata evenimentului va fi de câteva ore. 


Detalii :

Mai mult :
https://presedinte.md/rom/presa/sefa-statului-indeamna-toti-cetatenii-sa-participe-la-adunarea-nationala-moldova-europeana-care-va-fi-organizata-la-21-mai-in-piata-marii-adunari-nationale
VIDEO : Adresarea Președintei Maia Sandu către toți cetățenii Republicii Moldova
Mesajul Președintei Maia Sandu către cetățeni cu privire la convocarea Adunării naționale Moldova Europeană, în data de 21 mai

21.05.2023

Vizita oficială Președintei Parlamentului European, Roberta Metsola

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit  cu Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Cu acest prilej, șefa statului i-a mulțumit oficialei pentru susținerea acordată Republicii Moldova.
„Parlamentul Uniunii Europene a fost întotdeauna de partea cetățenilor noștri, iar astăzi am primit asigurări că Moldova este așteptată în marea familie europeană și vom beneficia de toată susținerea. Moldova europeană înseamnă o țară liberă și prosperă pentru toți oamenii Moldovei, pentru părinții noștri și copiii noștri”.

Agenda europeană a Republicii Moldova și realizarea reformelor pro-europene, au fost discutate de prim-ministrul Dorin Recean și președintele Parlamentului, Igor Grosu, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în cadrul întrevederii găzduite la Parlamentul Republicii Moldova.
Președinta Parlamentului European a reconfirmat solidaritatea statelor și a instituțiilor europene în parcursul european pe care s-a angajat țara noastră, subliniind faptul că locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană, apreciind perseverența autorităților de la Chișinău de a genera rezultate rapide și concrete în ceea ce privește îndeplinirea recomandărilor Comisiei Europene și alinierea la standardele europene.

Roberta Metsola a participat la Adunarea națională „Moldova Europeană”.Președinta Parlamentului European a urcat pe scena din Piața Marii Adunări Naționale alături de președinta R. Moldova, Maia Sandu și 
s-a adresat mulțimii în limba română: „Dragi cetățeni ai Moldovei, dragi europeni! Europa este Moldova, Moldova este Europa. Moldova este gata pentru integrare”.


Detalii :


17.05.2023

UE și BERD sprijină proiectul de reabilitare a Căilor Ferate din Moldova

Pachetul de finanțare în valoare de 71 de milioane de euro pentru reabilitarea a două tronsoane de cale ferată va facilita transportul din Ucraina către Uniunea Europeană prin Moldova.
UE contribuie cu un grant de investiții de 20 de milioane de euro iar BERD aprobă un împrumut de 23 de milioane de euro pentru Căile Ferate din Moldova

Pachetul de finanțare pentru reabilitarea a două segmente de cale ferată va stimula economia Îmbunătățirile vor facilita transportul de mărfuri din Ucraina către UE prin Moldova Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Comisia Europeană au aprobat un pachet financiar prin care UE va acorda un grant de investiții de 20 de milioane de euro pentru un proiect de reabilitare a două tronsoane cheie de linii de cale ferată din Moldova. BERD va oferi guvernului Republicii Moldova 23 de milioane de euro. Cele 28 de milioane de euro din costurile proiectului de 71 de milioane de euro vor fi suportate de Căile Ferate din Moldova.

Proiectul urmărește să asigure creșterea potențialului logistic și de tranzit al Moldovei și sporirea eficienței operaționale a infrastructurii regionale prin reabilitarea infrastructurii feroviare, pentru început a tronsonului feroviar Vâlcinet – Bălți – Ungheni din Moldova, iar apoi, în a doua fază a lucrărilor, a tronsonului Chișinău – Cainari.
De asemenea, proiectul va contribui la securitatea alimentară, facilitând accesul mărfurilor ucrainene la cel mai mare port operabil din Marea Neagră, Constanța, precum și la porturile din România, Moldova și Ucraina, la Galați, Reni, Ismail și Giurgiulești. Acestea au o capacitate de operare cumulativă care poate absorbi o parte semnificativă a nevoilor de export ale Ucrainei.

Mai mult :


09.05.2023

Republica Moldova va avea acces la fondurile Uniunii Europene

pentru modernizarea sectorului energiei, al transporturilor și al serviciilor digitale, cu un buget total de 26 de miliarde euro. Un Acord privind afilierea RM la Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility)
a fost semnat, de către ministra infrastructurii și dezvoltării regionale, Lilia Dabija, și Comisara europeană pentru transporturi, Adina Vălean. 
Astfel, Republica Moldova e primul stat din afara UE care a obținut acces la acest instrument de finanțare utilizat de statele membre.
Înțelegerea va facilita atragerea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii de transport rutier și feroviar, în condiții de siguranță și securitate, implementarea proiectelor pentru eficiență energetică și decarbonizare a economiei, precum și va contribui la digitalizarea sistemelor de transport și energie. 

Acordul va contribui la implementarea proiectelor de importanță majoră din domeniile transport, energie și digitalizare, care vor avea beneficii de ordin economic și pentru mediul înconjurător :
În sectorul transporturilor: la dezvoltarea proiectelor de interes comun referitoare la rețele și infrastructuri eficiente, interconectate și multi-modale pentru o mobilitate inteligentă, interoperabilă, durabilă, favorabilă incluziunii, accesibilă, în condiții de siguranță și securitate. 
În sectorul energiei: la dezvoltarea proiectelor de interes comun referitoare la continuarea integrării unei piețe interne eficiente și competitive a energiei, la interoperabilitatea rețelelor transfrontaliere și trans-sectoriale, la facilitarea decarbonizării economiei, la promovarea eficienței energetice și la garantarea siguranței aprovizionării, la facilitarea cooperării transfrontaliere în sectorul energiei, inclusiv al energiei din surse regenerabile.
În sectorul digital: la dezvoltarea proiectelor de interes comun referitoare la implementarea unor rețele de foarte mare capacitate sigure și securizate, inclusiv sisteme 5G, și la accesul la acestea, precum și la sporirea rezilienței și a capacității rețelelor magistrale digitale, precum și la digitalizarea rețelelor de transport și de energie.

Mai mult :
VIDEO :


09.05.2023

Parlamentul European aprobă asistență suplimentară în valoare de 145 de milioane EUR pentru Republica Moldova

PE a votat suplimentarea ajutorului macrofinanciar pentru Republica Moldova cu până la 145 de milioane de euro pentru a ajuta țara să acopere o parte din nevoile sale de finanțare în 2023.

Sprijinul, în valoare totală de 45 de milioane EUR sub formă de granturi și de până la 100 de milioane EUR sub formă de împrumuturi, va fi plătit în două tranșe planificate pentru al treilea și al patrulea trimestru al anului 2023, dacă Republica Moldova îndeplinește anumite condiții. Acestea includ reforme ale sistemului judiciar, asigurarea statului de drept și a luptei împotriva corupției, precum și progrese satisfăcătoare în ceea ce privește punerea în aplicare a unui program macroeconomic al Fondului Monetar Internațional (FMI).
Ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, economia din Republica Moldova s-a diminuat, iar climatul economic incert a afectat negativ investițiile și comerțul din țară. Criza energetică și scăderea consumului gospodăriilor și a investițiilor au pus o presiune suplimentară asupra finanțelor publice ale Republicii Moldova. În plus, creșterea bruscă a prețurilor la energie creează niveluri ridicate ale inflației.

Detalii :
https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20230505IPR84919/pe-aproba-asistenta-suplimentara-pentru-republica-moldova

02.05.2023

Comisia Europeană propune prelungirea suspendării tarifelor și contingentelor pentru importurile din Moldova

Comisia a propus reînnoirea și prelungirea cu un an a suspendării taxelor la import și a contingentelor (cunoscute sub denumirea de „măsuri comerciale autonome”) aplicabile exporturilor din Moldova către Uniunea Europeană. Propunerea ar urma să reînnoiască suspendarea actuală a taxelor la import pentru exporturile Republicii Moldova către UE pentru încă un an și să extindă această suspendare la toate tarifele și contingentele tarifare rămase pentru importurile din Republica Moldova. Aceasta reprezintă o dovadă a sprijinului de neclintit al UE pentru economia Republicii Moldova și contribuie la atenuarea situației dificile cu care se confruntă producătorii și exportatorii din această țară din cauza agresiunii militare neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei.

Deși obiectivul măsurilor comerciale autonome este de a sprijini economia Moldovei, ele răspund posibilelor preocupări din sectorul agricol al UE prin includerea unui mecanism de salvgardare accelerat care poate fi activat, dacă este necesar, pentru a proteja piața Uniunii.

Detalii :
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_23_2561
Măsurile comerciale autonome reînnoite și extinse – textul propunerii
Monitorizarea importurilor din Moldova care fac obiectul măsurilor de liberalizare a comerțului
Relațiile comerciale ale UE cu Moldova

28.04.2023

Republica Moldova: UE consolidează cooperarea pentru un răspuns european la crize mai bun

În timpul vizitei sale de lucru la Chișinău, Comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a prezentat Republicii Moldova foaia de parcurs pentru aderarea la Mecanismul de protecție civilă al UE. Acest pas important servește la consolidarea în continuare a parteneriatului dintre Republica Moldova și UE în domeniul prevenirii dezastrelor, pregătirii pentru ele și intervenții în caz de producere a acestora. În timpul vizitei sale, comisarul a avut întâlniri oficiale cu Președinta Maia Sandu și cu Ministra afacerilor interne, Ana Revenco.

Republica Moldova a beneficiat de Mecanismul de protecție civilă al UE pentru a face față strămutărilor masive declanșate de invazia Rusiei în Ucraina. Odată ce Republica Moldova va adera oficial la Mecanism, va putea oferi solidaritate și asistență și altor țări aflate în dificultate.
Din cauza interdependenței sistemelor de energie electrică din Republica Moldova și Ucraina, bombardamentele intense ale Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina au provocat pene de curent ocazionale la nivelul întregii țări și au lăsat sistemul energetic al acesteia parțial expus la alte întreruperi de furnizare a energiei electrice. În prezent, UE prin intermediul rescEU – o rezervă europeană de capacități de protecție civilă care poate fi activată atunci când capacitățile naționale sunt depășite – va oferi 36 de generatoare de energie în Republica Moldova. Generatoarele vor fi distribuite în 30 de spitale din întreaga țară.
La fel, UE alocă peste 10 milioane de euro în fonduri umanitare pentru a sprijini refugiații ucraineni și familiile lor gazdă din Republica Moldova. În plus, partenerii umanitari finanțați de UE oferă servicii de urgență refugiaților ucraineni vulnerabili aflați în mișcare, inclusiv asistență medicală, sprijin psihosocial, materiale de igienă și servicii de protecție. Contribuție totală se ridică la peste 48 de milioane de euro valoarea totală, drept răspuns umanitar al UE în Repubica Moldova de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Mecanismul de protecție civilă al UE vizează consolidarea cooperării între cele 27 de țări ale UE și 9 state participante (Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Turcia, Bosnia și Herțegovina, Albania și, mai recent, Ucraina) în domeniul protecției civile, pentru a îmbunătăți prevenirea dezastrelor, pregătirea și răspunsul la ele.
Atunci când o situație de urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei țări din Europa și nu numai, aceasta poate solicita asistență prin intermediul mecanismului. Comisia Europeană joacă un rol cheie în coordonarea răspunsului la dezastre la nivel mondial. De la înființarea sa în 2001, Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat în peste 600 de situații de urgență și crize în interiorul și în afara UE.


Pentru mai multe informații:

24-25.04.2023

Republica Moldova participă pentru prima dată la Conferința Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană

Întâlnirea a avut loc în perioada 24-25 aprilie la Praga la Parlamentul Ceh.
Președinții parlamentelor UE, președintele Parlamentului European și președinții parlamentelor țărilor candidate au discutat subiecte comune de actualitate. 
În prima zi, a avut loc un schimb de opinii privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei și reacția UE la acest context geopolitic. 
A doua sesiune a fost dedicată discuțiilor despre rolul UE în cooperarea democrațiilor, consecințele războiului informațional, protecția împotriva dezinformarii, problemele de securitate.
La finalul dezbaterii de două zile, va fi adoptată declarația finală a conferinței.
                            
În cadrul Conferinței de la Praga a avut loc și o întâlnire a președinților parlamentelor țărilor candidate la UE, la care a participat și președintele Parlamentului RM, Igor Grosu. Aceștia au discutat despre prioritățile și provocările cu care se confruntă țările candidate la aderarea la UE.

Conferința președinților parlamentelor Uniunii Europene este un forum de discuții, schimb de opinii, informații și experiență cu privire la rolul și responsabilitățile parlamentelor naționale în structura europeană, precum și instrumente de cooperare interparlamentară în domeniul afacerilor europene . La întâlnire participă președinții parlamentelor statelor membre UE, președintele Parlamentului European și președinții parlamentelor țărilor candidate.

Mai mult :

24.04.2023

Consiliul UE  a instituit  misiunea de parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM Moldova) în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC)


Consiliul pentru Afaceri Externe în ședința din 24 aprilie 2023 a abordat mai multe subiecte ce vizează Moldova și a adoptat  3  măsuri concrete de susținere a țării:

Î . Consiliul UE a stabilit o nouă misiune de parteneriat civil EU EUPM care va consolida capacitățile de gestionare a crizelor și va spori rezistența țării în fața amenințărilor hibride

 https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2023/04/24/moldova-eu-sets-up-a-civilian-mission-to-strengthen-the-resilience-of-the-security-sector/ 

Obiectivul acestei misiuni civile este de a spori reziliența sectorului de securitate al acestei țări în domeniul gestionării crizelor și al amenințărilor hibride, inclusiv în ceea ce privește securitatea cibernetică și contracararea acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine.
n acest scop, misiunea va oferi consiliere la nivel strategic cu privire la elaborarea de strategii și politici și va identifica nevoile de consolidare a capacităților în materie de alertă timpurie, detectare, identificare, atribuire a amenințărilor și răspuns la amenințările hibride.

Misiunea va include o celulă de proiect responsabilă de identificarea și punerea în aplicare a proiectelor în domeniile menționate anterior, în strânsă coordonare cu alți actori care împărtășesc aceeași viziune.

2.Consiliul a ajuns la un acord larg asupra unui nou cadru de sancțiuni împotriva celor care destabilizază țara, și
 3. Consiliul a hotărât să acotde încă €40 million din European Peace Facility pentru a susține capacitatea de apărare a Moldovei

Detalii  https://www.consilium.europa.eu/en/meetings/fac/2023/04/24/


20-23.04.2023

Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu, într-o vizită oficială la Bruxelles

Ministrul de externe, Nicu Popescu, va prezenta Contribuția Republicii Moldova la Raportul de Extindere al UE pentru 2023.

Ministrul de externe Nicu Popescua a avut întrevederi
  • cu Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă și de Securitate,
  • cu Gert-Jan Koopman, directorul general al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri de Extindere a UE 
https://mfa.gov.md/ro/content/seful-diplomatiei-republicii-moldova-nicu-popescu-avut-o-intrevedere-cu-gert-jan-koopman
  • Katarína Mathernová, director general adjunct al direcției generale Vecinătate și Negocieri de Extindere,
  • oficiali NATO dar și cu oficiali europeni.
În marja vizitei la Bruxelles, vicepremierul Nicu Popescu a discutat și despre organizarea la 1 iunie de către Republica Moldova a summit-ului Comunității Politice Europene.


Detalii 

19.04.2023 

Parlamentul European a adoptat o rezolutie referitoare la provocările cu care se confruntă Republica Moldova

Într-o rezoluție adoptată  la 19 aprilie 2023 , eurodeputații declară că aderarea Republicii Moldova la UE ar reprezenta o investiție geostrategică într-o Europă unită și puternică.

Republica Moldova rămâne expusă presiunii ruse și șantajului energetic, tulburărilor economice cauzate de războiul din Ucraina vecină, precum și încercărilor susținute de Kremlin de a destabiliza guvernul pro-european al țării. Parlamentul salută spiritul de conducere al președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, și al autorităților țării în abordarea acestor provocări serioase.

Eurodeputații își reafirmă, de asemenea, sprijinul pentru viitoarea aderare la UE a Republicii Moldova, ca urmare a solicitării țării în 2022, recunoscând în același timp progresele guvernului în ceea ce privește reformele și nivelul de aliniere la acquis-ul UE. 

Aceștia solicită ca negocierile de aderare să înceapă până la sfârșitul anului 2023, dacă Republica Moldova îndeplinește cele nouă etape identificate de Comisia Europeană necesare pentru deschiderea negocierilor.

Detalii 
.
14.04.2023

Ședința Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană

Pe agenda reuniunii s-au regăsit două subiecte:
  1. examinarea contribuției țării noastre la pachetul de extindere anual al Comisiei Europene și
  2. acordarea sporului pentru realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la UE.
„Accelerăm procesul de construcție a Europei la noi acasă. Transpunerea directivelor europene în legislația națională nu este un proces de copiere a textului, dar ajustarea la realitățile noastre, inclusiv cu prevederea perioadelor de tranziție. În spatele nostru sunt cetățenii, oamenii de afaceri, instituțiile naționale care, la fel, trebuie să treacă prin această transformare”, a declarat prim-ministrul Dorin Recean.
În cadrul ședinței Comisiei, vicepremierul Nicu Popescu a vorbit despre progresele înregistrate până în prezent, dar și despre constrângerile existente, evidențiind importanța desemnării, în timpul cel mai apropiat, a unui reprezentant din conducerea fiecărui minister care să fie implicat exclusiv în procesul de integrare europeană.
„Sunt operaționale toate cele 35 de grupuri de lucru sectoriale, organizate după criteriul politic, criteriul economic și cele 33 de capitole ale legislației UE. Este operațional Grupul de coordonare interinstituțională, care s-a reunit la 3 martie și la 12 aprilie 2023”, a spus ministrul Nicu Popescu.

Membrii Comisiei au aprobat contribuția Republicii Moldova la Pachetul de extindere al Comisiei Europene pentru anul 2023 și au adoptat decizia de a stabili lista și numărul maxim de persoane, estimat per autoritate publică, pentru acordarea sporului pentru realizarea sarcinilor prioritare, în contextul implementării eforturilor de aderare la UE. Promovarea alocării resurselor financiare urmează a fi adoptată în ședința de Guvern.

 Detalii : https://gov.md/ro/content/la-guvern-s-desfasurat-prima-sedinta-comisiei-guvernamentale-pentru-integrare-europeana

13.04.2023

Parlamentul RM a ratificat Acordul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind transportul rutier de mărfuri

Ratificarea acordului va permite depășirea blocajelor de transport cu care se confruntă operatorii de transport rutier de marfă din Moldova, în urma agresiunii militare a Federației Ruse în Ucraina. Mai exact, documentul va permite utilizarea rutelor alternative de transport al mărfurilor moldovenești, în special, a produselor agricole, pe teritoriul statelor UE.

Inițiativa legislativă privind ratificarea acordului aparține Guvernului. În opinia autorului, aderarea țării noastre la acest tratat european va facilita temporar transportul rutier de mărfuri între Uniunea Europeană și Republica Moldova în contextul repercusiunilor războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei și a perturbărilor semnificative cauzate de acesta în sectorul transportului rutier din țara noastră.

De menționat că prevederile ACORDULUI deja se aplică, din momentul semnării acestuia, la 29 iunie 2022. Potrivit ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Lilia Dabija, de atunci exporturile de mărfuri din țara noastră s-au reorientat substanțial spre piața Uniunii Europene.

Mai mult :

10.04.2023

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a lansat inițiativa de a convoca Adunarea națională "Moldova Europeană"

"Adunarea națională Moldova Europeană va fi organizată la 21 mai, în Piața Marii Adunări Naționale. Vocea fiecăruia va cimenta calea noastră europeană. Vin cu un îndemn către toți - oameni care lucrează pământul, profesori, studenți, organizații neguvernamentale, antreprenori, medici, oameni de cultură, angajați în sectorul privat, funcționari publici - împreună să sprijinim visul nostru comun. Să demonstrăm că noi vrem pace. Vrem ca Uniunea Europeană să fie la noi acasă. Așa cum ne-am adunat când am cerut independența și am obținut-o. Așa cum ne-am adunat și ne-am apărat democrația și am rezistat în cele mai grele timpuri. Așa să ne adunăm și acum.
Voi discuta în perioada imediat următoare cu forțele politice proeuropene, cu societatea civilă, mediul academic, cu personalitățile țării noastre detalii legate de acest eveniment, dar, în primul rând, am vrut să mă adresez direct oamenilor. Chiar dacă avem anumite supărări, chiar dacă uneori avem păreri diferite, acum nu e momentul de ceartă și dezbinare. Acum e momentul să ne unim și să devenim împreună parte a familiei europene. Vin cu acest îndemn, pentru că în momentele cruciale deciziile mari nu se iau doar de politicieni. Deciziile mari se iau de oameni în Piața Marii Adunări Naționale.
"



Detalii :


05.04.2023

Comisia Europeană va acorda Moldovei un sprijin financiar de 50 de milioane de euro


Comisia Europeană va acorda un sprijin financiar de 50 de milioane de euro Republicii Moldova, ca parte a operațiunii de asistență macrofinanciară în curs de desfășurare, în valoare totală de 150 de milioane de euro. Astăzi, în cadrul celei de-a doua tranșe, Moldova a primit un grant de 10 milioane de euro, iar la începutul lunii mai va urma o nouă tranșă în valoare de 40 de milioane de euro sub formă de împrumuturi.

Acesta reprezintă un sprijin important din partea UE pentru una dintre țările cele mai puternic și direct afectate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.Războiul a avut un impact semnificativ asupra economiei moldovenești, care s-a adăugat la dezechilibrul și provocările preexistente considerabile. Sprijinul va ajuta Republica Moldova să facă față nevoilor sale urgente de finanțare și să sprijine stabilitatea macroeconomică generală, facilitând în același timp realizarea unor reforme ample și ambițioase.

Acest lucru vine după ce Comisia a concluzionat că Moldova a îndeplinit condițiile de politici convenite cu UE pentru debursarea acestei plăți. Moldova a consolidat guvernanța în sectorul public, fiind luate măsuri pentru a îmbunătăți gestionarea proiectelor de investiții publice. Guvernul a înregistrat progrese în ceea ce privește guvernanța sectorului financiar, prin adoptarea unei noi strategii de gestionare a finanțelor publice. De asemenea, autoritățile moldovenești au înregistrat progrese în ceea ce privește consolidarea statului de drept, asigurând posturi de conducere în mai multe instituții anticorupție. Parlamentul a adoptat, de asemenea, un nou program de recuperare a bunurilor infracționale.

Asistența macrofinanciară face parte din efortul extins al UE de a sprijini Moldova în urma multiplelor provocări din ultimii ani. De asemenea, acest sprijin va ajuta Moldova să avanseze pe calea sa europeană.

Comisia a acordat deja Moldovei 50 de milioane de euro în cadrul unei prime tranșe, în august 2022. De asemenea, în luna ianuarie a acestui an, Comisia a propus, să majoreze asistența macrofinanciară în curs de aplicare acordată Moldovei cu până la 145 de milioane de euro. Această propunere se află în prezent în curs de examinare de către Parlamentul European și Consiliul European.

Posted by
Labels: , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)