În plenul Parlamentului a fost examinat proiectul de lege cu privire la accederea țării noastre la ACORDUL parțial extins al Consiliului Europei privind rutele culturale. Inițiativa legislativă a fost votată, în două lecturi, de 75 de deputați.
Republica Moldova va beneficia de suport și asistență în implementarea politicilor pentru dezvoltarea rutelor culturale. Acordul mai oferă și certificarea „Rută culturală a Consiliului Europei”.
Dirijată de agenți naționali, inițiativa constituie o oportunitate pentru Statele membre de a demonstra avantajele apartenenței lor la Consiliul Europei și de face cunoscută mai bine activitatea sa la scară națională.
Una dintre primele inițiative concrete este organizarea de către Franța a unei simulări a Consiliului Europei. Aceasta a adunat peste
200 de studenți de la științe politice pentru a juca rolul parlamentarilor și reprezentanților Statelor membre în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și a Comitetului de Miniștri. Participanților li se va oferi ocazia să discute și să învețe modalitatea în care Consiliul Europei ameliorează viața femeilor și bărbaților în țara lor și în toată Europa.
Protocolul constituie un cadru juridic multilateral solid și flexibil pentru a facilita fluxul de date transfrontalier, oferind în același timp garanții eficiente atunci când sunt utilizate datele cu caracter personal. Tratatul vizează provocările la adresa vieții private rezultate din utilizarea noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor și consolidează mecanismul Convenției pentru a asigura implementarea eficientă a acesteia.
Republica Moldova este cel de-al 45-lea stat care a semnat Protocolul de amendare a Convenției pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal. Protocolul a fost ratificat de către 21 state.
Răspunzând nivelului sporit al amenințărilor teroriste în Europa, Consiliul Europei a adoptat o strategie de combatere a terorismului pentru perioada 2023-2027, care oferă noi instrumente și răspunsuri concrete la provocările continue și emergente cu care se confruntă autoritățile statului.
Aceasta urmărește o serie de eforturi depuse în cadrul Strategiei precedente de combatere a terorismului 2018-2022, cum ar fi raportul privind amenințările teroriste emergente în Europa și Recomandarea privind utilizarea informațiilor culese în zonele de conflict ca probe în cadrul procedurilor penale legate de infracțiunile teroriste. Strategia reflectă, de asemenea, înțelegerea că, deși amenințările teroriste inspirate de ISIL/Daesh sau Al-Qaida s-ar fi diminuat în ultimii ani, este nevoie de a găsi mijloace eficiente și cuprinzătoare pentru a preveni reapariția lor.
* * *
07.02.2023
Vizita reprezentantul special pentru migrație și refugiați
.png)
Leyla Kayacik, Reprezentantul Special al Secretarului General pentru Migrație și Refugiați (SRSG) a participat la lansarea proiectului „Consolidarea protecției drepturilor omului a refugiaților și migranților în Republica Moldova”. Proiectul are drept scop acordarea unui sprijin personalizat Republicii Moldova pentru a construi sisteme reziliente de migrație, azil și primire în conformitate cu standardele internaționale și europene, prin valorificarea expertizei judiciare a Consiliului Europei și jurisprudenței substanțiale a Curții Europene a Drepturilor Omului în domeniul azilului și al migrației.
În discursul său de deschidere, RSSG, Dna Leyla Kayacik a apreciat ospitalitatea extraordinară a Republicii Moldova față de refugiații ucraineni, subliniind necesitatea unui sprijin internațional continuu și ferm pentru țară.
“Acest proiect este o continuare a constatărilor cuprinse în
raportul emis ca urmare a vizitei mele în Moldova în luna iunie a anului trecut, precum și a consultărilor aprofundate cu autoritățile statului, organizațiile internaționale și societatea civilă”, a declarat RSSG.
Leyla Kayacik, de asemenea a vizitat centrul de cazare pentru refugiați, fiind impresionată de mărturiile femeilor, copiilor și a persoanelor în etate, care au fost forțate să fugă din Ucraina pentru a scăpa de ororile agresiunii ruse.
Ea s-a întâlnit, de asemenea, cu oficialii țării și reprezentanții organizațiilor internaționale.
Vizita a prezentat o continuare a raportului privind misiunea sa de constatare a faptelor în Republica Moldova din iunie anul trecut.
* * *
01.02.2023
Guvernul RM a aprobat proiectul de lege privind accederea Republicii Moldova la Acordul parțial extins privind rutele culturale
Republica Moldova va beneficia de suport și asistență în vederea implementării politicilor în domeniu culturii și turismului. În acest sens,
Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege privind accederea Republicii Moldova la Acordul parțial extins privind rutele culturale.
Acordul este deschis statelor membre ale Consiliului Europei cu scopul de a acorda sprijin politic inițiativelor naționale, regionale și locale pentru promovarea culturii și a turismului. În prezent, acesta cuprinde 36 de state membre, între care România, Ucraina, dar și țări precum Grecia, Norvegia, Elveția, Italia.
Statele membre beneficiază de suport și asistență în vederea implementării politicilor în domeniu, a dezvoltării rutelor culturale și susține crearea schimbului de experiență între operatorii și partenerii rutelor respective. O strânsă colaborare în domeniul turismului cu diverse state europene va deschide noi perspective în domeniul sprijinului reciproc și schimburilor de experiență, de natură să contribuie la creșterea competitivității sectorului turistic moldovenesc.
Accederea la Acordul parțial extins al Consiliului Europei privind rutele culturale va avea ca efect crearea de parteneriate în vederea investițiilor și creşterii resurselor disponibile pentru turismul cultural în Republica Moldova.
* * *
30.01.2023
Consolidarea cooperării Uniunii Europene cu Consiliul Europei în 2023-2024
Consiliul Uniunii Europene, instituția care reunește miniștrii statelor membre ale UE, a adoptat
noile priorități care vor ghida cooperarea dintre UE și CoE în următorii doi ani. În contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al amenințărilor globale la adresa multilateralismului bazat pe reguli, a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, documentul solicită o cooperare consolidată între UE și CoE.
Astăzi, mai mult ca niciodată, este esențială menținerea unitatății, reafirmarea importanței valorilor și principiilor comune și consolidarea rolului CoE ca organizație de referință pentru promovarea și susținerea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept în Europa.
* * *
30.01.2023
Prezentarea studiului privind siguranța online a copiilor în Republica Moldova
Numărul de copii pe internet este în creștere. În timp ce tehnologiile informației și comunicațiilor aduc multe beneficii copiilor, ele îi pun și pe copii în pericol, inclusiv pe copiii foarte mici. Vârsta utilizatorilor și a potențialelor victime ale abuzului continuă să scadă, copiii foarte mici fiind mai expuși la riscuri. În acest sens, în cadrul proiectului Consiliului Europei „
Protecția copiilor împotriva violenței și prevenirea acesteia, inclusiv în mediul online în Republica Moldova” a fost organizat în data de 30 ianuarie 2023 un eveniment de prezentare a unei Analize având ca subiect legislația privind exploatarea și abuzul sexual asupra copiilor online și provocările combaterii acestui fenomen, inclusiv responsabilitatea socială a sectorului din domeniul IT.
La evenimentul de prezentare a raportului au participat reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului Național al Poliției, Ministerului Economiei, Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Educației și Cercetării precum și reprezentanți ai sectorul privat din domeniul IT și ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației.
Giulia RE, Șefa Adjunctă a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău a punctat în mesajul său de salut: ” Copiii folosesc în mod regulat mediul online pentru petrecerea timpului liber, socializare și educație. Și reprezintă aproximativ o treime dintre utilizatori la nivel global. Cu toate acestea, lumea digitală tratează adesea toți utilizatorii în același mod: tratând copiii ca adulți. Așa cum a menționat Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în recomandarea sa, politicile în acest domeniu necesită o combinație de măsuri publice și private, legale și voluntare, ca toate părțile interesate relevante din sectorul public și privat să își asume responsabilitatea pentru asigurarea drepturilor copilului în mediul digital și ca acțiunile acestora să fie coordonate.
Consultantul internațional al Consiliului Europei, John Carr, în prezentarea sa a menționat: „Odată cu evoluția internetului, lucrurile au început să ia o amploare mult mai rapidă, și din cauza aceasta, fiecare stat în strânsă legătură cu companiile private trebuie să elaboreze mecanisme de prevenire și combatere a exploatării și abuzului sexual online asupra copiilor ținând cont de creșterea semnificativă a raportărilor privind săvârșirea acestor infracțiuni în mediul online”.
* * *
27.01.2023
Prezentarea raportului „Republica Moldova, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2022"
Curtea Europeană a drepturilor Omului (CtEDO) a primit 642 de cereri înaintate împotriva Moldovei în anul 2022. Raportat la populația țării, acest număr este foarte mare, Moldova clasându-se pe locul 4 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, moldovenii adresându-se la CtEDO de 5 ori mai des decât media europeană.Constatările se conțin într-un document analitic al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
De la ratificarea CEDO, în 1997, până la 31 decembrie 2022, CtEDO a pronunţat 575 de hotărâri în cauzele moldoveneşti. În 492 (86%) dintre acestea a fost constatată cel puțin o violare a drepturilor omului. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Marea Britanie, Germania, Spania sau Olanda, țări care au ratificat CEDO cu mult timp înaintea Moldovei şi care au o populație mult mai numeroasă.
Până la 31 decembrie 2022, Republica Moldova a fost obligată de CtEDO să plătească 22 448 198 euro, dintre care 544 448 euro în 2022.
La 31 decembrie 2022, 1 020 de cereri moldovenești așteptau să fie examinate și circa 97% dintre acestea au şanse mari să obțină câștig de cauză. Acest număr este aproape egal cu numărul total de cereri în baza cărora Moldova a fost condamnată în cei 25 de ani de când persoanele se pot plânge la CtEDO împotriva Moldovei. În ceea ce privește numărul total al cererilor pendinte, Moldova este pe locul 12 din cele 46 state membre ale Consiliului Europei.
27.01.2023
Ziua Protecției Datelor: noi orientări pentru asigurarea respectării standardelor privind drepturile omului de către sistemele naționale de identitate digitală
Pentru a marca Ziua Protecției Datelor, sărbătorită în fiecare an la 28 ianuarie, președintele Comitetului Consultativ al Consiliului Europei privind protecția datelor „Convenția 108”, Elsa Mein, a subliniat necesitatea ca sistemele naționale de identitate digitală să respecte standardele privind drepturile omului, în special respectarea dreptului la confidențialitate și la protecția datelor cu caracter personal.
Comitetul Consultativ, care reprezintă toate părțile la Convenție, a publicat noi linii directoare pentru a ajuta guvernele și alți actori implicați în crearea și gestionarea sistemelor care prelucrează o serie de date cu caracter personal, să certifice autenticitatea „identității juridice” a unei persoane în fața legii și față de stat.
Orientările urmăresc să aplice principiile și prevederile convenției modernizate privind protecția datelor - Convenția 108+. Acestea subliniază că, având în vedere potențialul unui impact negativ asupra drepturilor omului, sistemele naționale de identitate digitală ar trebui să adopte o abordare centrată pe drepturile omului și să integreze în mod explicit legislația privind drepturile omului în reglementarea, proiectarea, implementarea și funcționarea lor.
* * *
26.01.2023
Republica Moldova: APCE salută reformele, recunoscând totodată provocările
APCE a salutat reformele de anvergură întreprinse de Republica Moldova – în special în sistemul judiciar și în lupta împotriva corupției – pentru a consolida instituțiile democratice, în ciuda „dificultăților și provocărilor”, inclusiv criza umanitară rezultată din izbucnirea războiului din Ucraina, riscul interferențelor externe, criza energetică și ratele ridicate ale inflației.
Prin adoptarea astăzi, în unanimitate, a unei Rezoluții, în baza Raportului elaborat de Pierre-Alain Fridez (Elveția, SOC) și Inese Lībiņa-Egnere (Letonia, EPP/CD), Adunarea a subliniat că, pentru prima dată în istoria sa, Republica Moldova a fost guvernată de o majoritate parlamentară stabilă deținută de un singur partid și a încurajat țara să-și continue procesul de reformă, care se înscrie într-o dorință de integrare europeană.
În acest sens, APCE a cerut autorităților să-și continue cooperarea cu Consiliul Europei, în special pentru a consolida independența sistemului judiciar și procuraturii și pentru a consolida legislația anticorupție.
APCE a cerut, de asemenea, statelor membre să ofere asistență umanitară și financiară.
A decis să urmărească cum evoluează situația prin procedura sa de monitorizare.
Detalii
Potrivit vicepreședintelui Parlamentului, Mihail Popșoi, membru delegației naționale la APCE, rezoluția adoptată reprezintă cea mai pozitivă și încurajatoare rezoluție din cei 27 de ani de când Moldova a devenit membră a Consiliului Europei. „Această rezoluție oferă un fundament solid pentru a începe demersurile de a trece la etapa de post-monitorizare în viitorul apropiat. Progresul Republicii Moldova în domeniul reformelor, în pofida tuturor dificultăților, este apreciat de comunitatea Europeană. Moldova reușește!”, a comentat Mihail Popșoi. Totodată, în dezbateri, vicespeakerul a relatat despre provocările și obiectivele care stau în față pentru ca țara noastră să devină ireversibil parte a lumii europene libere, așa cum își doresc oamenii din Republica Moldova.
Deputatul Ion Groza, șeful delegației naționale la APCE, a subliniat că majoritatea parlamentară stabilă a creat condițiile necesare pentru ca Republica Moldova să-și urmeze calea reformelor în mod hotărâtor. Acest obiectiv este realizat, în pofida dificultăților legate de războiul Rusiei în Ucraina, inclusiv criza energetică. „Vedem în Europa viitorul nostru, prosperarea noastră și libertatea noastră”, a menționat Ion Groza.
* * *
23-27.01.2023
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei: Agenda sesiunii de iarnă 2023
O dezbatere urgentă cu privire la aspectele drepturilor omului și cele juridice ale agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, cu participarea dnei Oleksandra Matviichuk, șefa Centrului pentru Libertăți Civile, laureată a Premiului Nobel pentru Pace 2022, va fi printre momentele importante ale sesiunii plenare de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care va avea loc la Strasbourg în perioada 23-27 ianuarie 2023.
Din componența delegației Parlamentului Republicii Moldova fac parte deputații Ion Groza, șeful delegației naționale la APCE, Mihail Popșoi, vicepreședintele Parlamentului și Natalia Davidovici.#OnTheRoadToReykjavik, va fi prezentat un raport cu propuneri către APCE privind cel de-al patrulea Summit al șefilor de stat și de guvern ai Consiliului Europei, care va avea loc în capitala Islandei pe 16 și 17 mai.
Vor fi, de asemenea, audiate discursuri ale primului ministru al Islandei, Katrin Jakobsdóttir, și ministrului german de externe, Annalena Baerbock. Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, va prezenta o comunicare adresată membrilor APCE. Adunarea își va alege președintele și vicepreședinții.
Combaterea violenței împotriva femeilor va fi, de asemenea, un punct central al sesiunii, cu o primă dezbatere pe tema violenței sexuale legate de conflict și o a doua dezbatere comună asupra Convenției de la Istanbul, privind rolul și responsabilitatea bărbaților și băieților în stoparea violenței de gen împotriva femeile și fetelor și găsirea de soluții pentru captivitatea conjugală.
Alte subiecte de pe agendă includ impactul asupra mediului al conflictelor armate, luptătorii străini Daesh și familiile lor care se întorc din Siria și din alte părți și provocările etice, culturale și educaționale ale aplicațiilor de urmărire a contactelor.
Pe agenda sesiunii de iarna a APCE este inclus și Raportul cu privire la îndeplinirea de către Rep. Moldova a obligațiunilor sale față de CoE/ Pierre-Alain FRIDEZ, Inese LĪBIŅA-EGNERE
https://pace.coe.int/en/files/31451Raportul privind onorarea obligațiilor şi angajamentelor din partea Republicii Moldova a fost elaborat de coraportorii Pierre-Alain Fridez, Elveția, și Inese Lībiņa-Egnere, Letonia, în cadrul Comitetului pentru onorarea obligațiilor și angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei (Comitetul de monitorizare). Membrii delegației naționale, Ion Groza și Mihail Popșoi, vor interveni în cadrul dezbaterilor pe marginea acestui document.
https://multimedia.parlament.md/raportul-privind-onorarea-obligatiilor-si-angajamentelor-de-catre-moldova-va-fi-prezentat-la-apce/
16.01.2022
Semnarea Convenției revizuite a Consiliului Europei privind coproducția cinematografică
Ambasadoarea Daniela Cujbă, Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei, a semnat Convenția Consiliului Europei privind coproducția cinematografică (revizuită), adoptată la 29 iunie 2016 și deschisă spre semnare la data de 30 ianuarie 2017.
Prevederile Convenției revizuite completează dispozițiile Convenției privind coproducția cinematografică, adoptată de Consiliul Europei în anul 1992, intrată în vigoare pentru Republica Moldova la data de 1 ianuarie 2012.
Noul instrument continuă să constituie o bază juridică comună pentru relațiile cinematografice multilaterale și bilaterale ale statelor părți oferind, totodată, o nouă flexibilitate în stabilirea coproducțiilor și ia în considerare schimbările tehnologice și evoluția practicilor în industrie. În special, Convenția revizuită oferă posibilitatea aderării țărilor non-europene la tratat.
Convenția Consiliului Europei privind coproducția cinematografică (revizuită)
Câștigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra 2021, În acest an, cea mai înaltă distincție europeană în domeniul patrimoniului merge către 24 de realizări exemplare din 18 țări europene
.jpg)
.jpg)
.png)
.png)
.png)
.png)
.png)
.jpg)
Postări
