Faceți căutări pe acest blog

Noutăți CoE-RM - Octombrie- Decembrie 2022

19.12.2022

Comisia de la Veneția și-a publicat Avizele asupra unor proiecte de lege ale Republicii Moldova

Comisia de la Veneția a Consiliului Europei și Directoratul General pentru Drepturile Omului și Statul de Drept al Consiliului Europei și-au făcut public Avizul comun asupra punerii în aplicare a Opniei Comisiei de la Veneția referitor la noul proiect de Lege a Republicii Moldova cu privire la Curtea Supremă de Justiție. 

Astfel, în Aviz se menționează că Republica Moldova a respectat în totalitate sau într-o măsură foarte mare 4 dintre Recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la funcționarea Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, și anume:
1. A fost exclusă din lege posibilitatea transferării judecătorilor de la CSJ care au trecut verificarea la o altă instanță judecătorească fără acordul lor.
2. Deși Curtea Cupremă nu a acceptat proporția propusă de Comisie de 7 la 13, totuși pe final s-a decis ca 11 membri ai CSJ să fie aleși din rândul judecătorilor, iar 9 - din rândul avocaților, procurorilor sau profesorilor universitari de drept.
3. A fost introdusă în lege o dispoziție tranzitorie care garantează o abordare progresivă a reducerii numărului de judecători.
4. A fost optimizată structura legii, fiind adoptate acte legislative distincte cu scopul de a modifica alte legi organice, în special în ceea ce privește mecanismul excepțional de evaluare a judecătorilor în vederea selectării candidaților pentru participare în organele administrative autonome ale judecătorilor și procurorilor.

Informații suplimentare:




De asemenea, în cadrul sesiunii plenare din 16-17 decembrie 2022 Comisia de la Veneția a adoptat și un Aviz referitor la declararea neconstituționalității unui partid politic.

Printr-o scrisoare din 17 noiembrie 2022, dna Liuba Șova i-a solicitat Comisiei de la Veneția, în calitatea sa de Președinte ad interim al Curții Constituționale a Republicii Moldova, o opinie amicus curiae. Solicitarea se referă la o sesizare pendinte la Curtea Constituțională, depusă la 11 noiembrie 2022 de Prim-ministrul Republicii Moldova, dna Natalia Gavrilița, care solicită verificarea constituționalității Partidului politic „ȘOR” pe baza articolului 41 alin. (4) din Constituția Republicii Moldova.

Solicitarea unei opinii amicus curiae ridică două întrebări conexe: 1) Care sunt standardele europene aplicabile în materie de declarare a neconstituționalității unui partid politic? și 2) Ce acțiuni ale unui partid politic ar afecta, prin natura lor, pluralismul politic, principiile statului de drept, suveranității, independenței și integrității teritoriale a statului și ar putea conduce la declararea neconstituționalității unui partid politic?

În ceea ce privește acțiunile care ar putea determina declararea neconstituționalității unui partid și întrebarea dacă declararea neconstituționalității ar fi conformă cu exigența „necesității într-o societate democratică”, Comisia de la Veneția consideră că Curtea este mai bine poziționată pentru a evalua dacă există o „necesitate socială imperioasă” pentru a declara neconstituționalitatea unui partid din unul sau din mai multe dintre motivele enumerate la articolul 41 alineatul (4) din Constituția Republicii Moldova. Prin urmare, în ceea ce privește cea de-a doua întrebare, Comisia de la Veneția s-a limitat la observațiile generale prezentate mai sus (cap. IV).

Opilia Comisiei de la Veneția (RO)
Opinia Comisiei de la Veneția (ENG)

15.12.2022

Comisia de monitorizare a APCE a salutat reformele realizate de Republica Moldova într-o perioadă a dificultăților și provocărilor

Comisia de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a salutat reformele Republicii Moldova în scopul consolidării instituțiile democratice ale statului. Concluzia se regăsește în raportul aprobat la Reuniunea Comisiei de monitorizare a APCE, eveniment la care au participat vicepreședinții Parlamentului Mihail Popșoi și Vlad Batrîncea.

Raportul a fost elaborat după ce coraportorii APCE pentru Republica Moldova, Pierre Alain Fridez și Inese Lībiņa-Egnere, au întreprins vizite de informare în țara noastră. În raport se stipulează că, „pentru prima dată în istorie, Republica Moldova este guvernată de o majoritate parlamentară deținută de un singur partid politic și are sprijin electoral pentru eforturile sale de combatere a corupției și de a construi instituții transparente ale statului”.

Totodată, Comisia de monitorizare a pus accent pe necesitatea ca reformele să fie implementate în conformitate cu statul de drept și standardele Consiliului Europei. Comisia a făcut și o listă de recomandări către autoritățile din domeniile democrației, statului de drept și drepturilor omului și va monitoriza, în continuare, cum evoluează situația. Aceasta a îndemnat statele membre ale Consiliului Europei să ofere Republicii Moldova asistență umanitară și financiară.

Parlamentarii europeni au apreciat eforturile depuse de autoritățile Republicii Moldova în gestionarea crizelor – izbucnirea războiului din Ucraina, criza energetică sau creșterea inflanției. Aceștia au subliniat „solidaritatea și rezistența manifestate de poporul moldovenesc”.

La Reuniunea Comisiei de monitorizare a APCE s-a mai discutat despre decizia Uniunii Europene de a acorda țării noastre statutul de țară candidat, aceasta fiind „un răspuns puternic la aspirația electoratului de a adera la UE și la eforturile țării de a-și consolida democrația”.

Comisia de monitorizare a obligațiunilor şi angajamentelor asumate de statele membre ale Consiliului Europei este o comisie specializată a APCE, care elaborează rapoarte periodice asupra situaţiei îndeplinirii angajamentelor pentru statele aflate în faza de monitorizare sau de dialog post-monitorizare.


Detalii:

*     *     *

13.12.2022

Administrarea bunurilor înghețate sau confiscate: Lansarea unui nou raport de conformitate
 
Majoritatea statelor europene au pus în aplicare norme legislative sau alte măsuri pentru a asigura administrarea corectă a bunurilor înghețate sau confiscate, deși sunt încă necesare îmbunătățiri în anumite țări, potrivit unui raport al Conferinței părților la Convenția privind spălarea, depistarea, sechestrarea și confiscarea veniturilor provenite din infracțiuni și finanțarea terorismului - cunoscută sub numele de „Convenția de la Varșovia”.

Raportul evaluează măsura în care cele 37 de state părți (inclusiv Republica Moldova) respectă articolul 6 din tratat , care urmărește să asigure o abordare sistematică a administrării bunurilor sechestrate și înghețate până când autoritățile judiciare confirmă ordinul definitiv de confiscare. Până atunci, bunurile sechestrate și înghețate ar trebui păstrate și administrate astfel încât valoarea lor să nu scadă, cel puțin. Acest lucru se aplică activelor corporale - cum ar fi mașinile, clădirile sau metalele prețioase - și activelor necorporale, cum ar fi proprietatea intelectuală sau activele virtuale.

Detalii:


*     *     *

13.12.2022

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) din cadrul Consiliului Europei (CoE) a prezentat observațiile preliminare ale vizitei sale ad-hoc

Scopul vizitei Delegației CPT a fost de a examina cum sunt tratați și care sunt condițiile de detenție ale persoanelor plasate în penitenciare. O atenție specială a fost acordată progreselor realizate de autorități în ceea ce privește implementarea recomandărilor Comitetului făcute după vizitele precedente.

În timpul vizitei, delegația s-a consultat cu Sergiu Litvinenco, Ministrul Justiției, Nadejda Burciu, Secretar de Stat, și Anatolie Falca, Directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și cu alți responsabili de la Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor. Delegația a avut întrevederi și cu Ceslav Panico, Avocatul Poporului (Ombudsman), Maia Bănărescu, Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului, și responsabili din cadrul instituției, precum și cu alți reprezentanți ai Mecanismului Național de Prevenire (NPM) stabilit în baza Protocolului Opțional la Convenția ONU împotriva Torturii (OPCAT).
Pe finalul vizitei, delegația a oferit autorităților moldovenești observațiile sale preliminare. Vizita a fost efectuată de următorii membri ai CPT: Hans Wolff,  Vicepreședinte, Conducătorul delegației, Philippe Mary, Tinatin Uplisashvili, Dmytro Yagunov.

Delegația a vizitat următoarele instituții penitenciare:  Penitenciarul nr. 4 din Cricova, Penitenciarul nr. 13 din Chișinău,  Penitenciarul nr. 18 din Brănești

In cadrul întrevederii delegației CPT cu Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, au fost prezentate observațiile preliminare ale vizitei ad-hoc din perioada 05 – 13 decembrie. La întrevedere a participat Avocatul Poporului, membri ai Consiliului pentru Prevenirea Torturii și reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Potrivit experților, cazurile de violență între deținuți, insuficiența spațiului minim de detenție, condițiile sanitare nesatisfăcătoare și suprapopularea rămân a fi cele mai grave probleme cu care se confruntă sistemul execuțional penal din Republica Moldova și necesită intervenție cu celeritate. De asemenea, membrii delegației au menționat despre necesitatea implicării autorităților statului pentru a optimiza mecanismul de raportare a cazurilor de violență în vederea investigării acestora, fiind sesizată o disproporționalitate între numărul de leziuni corporale înregistrate și numărul de investigații pornite.

În cadrul discuțiilor, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco a mulțumit delegației CPT pentru cercetările efectuate și a apreciat concluziile preliminare în privința aspectelor care necesită mai multă atenție din partea autorităților. „Cunoaștem că lucrurile nu stau chiar bine pe dimensiunea sistemului penitenciar, însă din partea noastră există o dorință sinceră și puternică de a le schimba. Sunt foarte binevenite recomandările făcute astăzi și se pliază cu intențiile noaste de a îmbunătăți condițiile de detenție din Republica Moldova”, a spus ministrul Justiției.

Autoritățile naționale urmează să elaboreze, în termen de 3 luni, un Plan de acțiuni pe marginea recomandărilor înaintate. Raportul final al CPT va fi aprobat și publicat în iulie 2023. Delegația CPT a formulat recomandările în urma vizitării a trei penitenciare din Republica Moldova, precum și a intervievării deținuților.

Detalii : 
*     *     *

07.12.2022

Prezentarea Ghidului "Combaterea discursului de ură în media audiovizuală din Republica Moldova"

La 7 decembrie 2022 a avut loc prezentarea Ghidului "Combaterea discursului de ură în media audiovizuală din Republica Moldova", organizată de proiectul regional comun al Uniunii Europene/Consiliului Europei "Consolidarea accesului la justiție prin mecanisme non-judiciare de compensare pentru victimele discriminării, ale infracțiunilor motivate de prejudecată și ale discursurilor de ură în țările Parteneriatului Estic”, implementat în cadrul programului “Parteneriatul pentru Buna Guvernare II, 2019-2022”, în colaborare cu Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova.

Evenimentul a reunit membri și angajați ai Consiliului Audiovizualului, părțile interesate din mass-media, reprezentanți ai instituțiilor publice și din sectorul non-guvernamental în domeniul combaterii discriminării, pentru a prezenta ghidul și pentru a consolida platforma de comunicare între actorii din domeniul mass-media din Moldova, în vederea prevenirii și combaterii discursului de ură. În deschiderea și concluzia evenimentului, următoarele remarci au fost oferite de către:

«Într-o perioadă în care discursul de ură este în creștere atât offline, cât și online, pe întregul continent, este esențial ca statele și toți actorii relevanți să contribuie la îmbunătățirea cadrului juridic și instituțional, dar și la practicile care abordează aceste provocări. Acest ghid este un pas înainte în această direcție. Acesta contribuie la cunoștințele Consiliului Audiovizualului, dar și ale radiodifuzorilor mass-media și ale părților interesate, pentru a recunoaște și a aborda aspectele legate de discursul de ură în conformitate cu standardele europene, importante și din noua perspectivă europeană a țării”, a menționat William MASSOLIN, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău.

“Uniunea Europeană salută publicarea Ghidului Consiliului Europei pentru evaluarea și prelucrarea cazurilor de discurs de ură, care a fost elaborat de Consiliul Europei în cadrul Parteneriatului pentru Buna Guvernare a Uniunii Europene-Consiliului Europei. Acest ghid oferă consultanță, îndrumare și recomandări autorităților din Republica Moldova cu privire la aspectele practice legate de evaluarea, luarea deciziilor, sancționarea și crearea de date statistice privind cazurile individuale din Moldova. Prin urmare, acesta servește drept sursă valoroasă de referință în munca lor de zi cu zi.

Uniunea Europeană își menține angajamentul de a sprijini lupta împotriva infracțiunilor motivate de prejudecată și a discursului de ură, care afectează în mod negativ victimele individuale și societățile pluraliste deopotrivă”, a declarat Eduard PESENDORFER, Manager de Proiect, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.

«Ghidul „Combaterea discursului de ură în media audiovizuală din Republica Moldova”, prezentat astăzi, este un instrument în sprijinul Consiliul Audiovizualului și a altor autorități din Republica Moldova. Acesta ne poate ajuta la monitorizarea cazurilor de discurs de ură în mediul audiovizual și să combată formele inacceptabile de exprimare în programele și serviciile audiovizuale”, a subliniat Liliana VIȚU, Președinta Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova.

Drept concluzii finale, participanții au convenit asupra direcțiilor viitoare comune de lucru privind combaterea discursului de ură în media în Republica Moldova, subliniind importanța sinergiilor și a eforturilor comune pentru a asigura prevenirea discursului de ură, în special în sfera publică. Adoptarea prezentului ghid ca metodologie oficială a Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova va permite un nou mecanism eficient de monitorizare, evaluare și prelucrare a potențialelor cazuri de discurs de ură în mass-media de către autoritatea de reglementare și va contribui la combaterea acestuia în spațiul media din Republica Moldova, în special pentru protejarea grupurilor vulnerabile.


*     *     *

30.11.2022

Importanța campaniei de sensibilizare cu privire la combaterea sexismului, hărțuirii și violenței împotriva femeilor în alegeri a fost discutată la Chișinău

Conceptul și planul de implementare al campaniei de sensibilizare cu privire la combaterea sexismului, hărțuirii și violenței împotriva femeilor în alegeri a fost prezentat în cadrul unui eveniment public organizat de către Comisia Electorală Centrală, cu suportul Consiliului Europei.

În cadrul evenimentului, reprezentanți ai organelor electorale și ai altor autorități publice, ai societății civile, partidelor politice și organizațiilor internaționale de profil au venit cu propuneri de îmbunătățire a documentelor elaborate și au discutat despre modalitatea de implementare a acestora, subliniind importanța asigurării unei sinergii a eforturilor întreprinse în acest sens.

Președinta CEC Angelica Caraman a menționat că agresivitatea și etica în campaniile electorale trebuie să sensibilizeze fiecare cetățean, deoarece e mai important să combatem astfel de fenomene decât să ajungem să aplicăm sancțiuni. „Scrutinele nu trebuie să reprezinte o confruntare între oamenii care gândesc diferit. Ele sunt o competiție, în care învinge cel mai bun, promovând valori adevărate. O campanie electorală fără agresivitate are loc atunci când fiecare dintre noi reacționează prompt la situațiile de nerespectare a normelor etice de conduită și nu promovează modele de comportament nedemn.” Totodată, doamna Caraman a subliniat actualitatea, importanța și relevanța elaborării materialelor sus-menționate, precum și a realizării activităților planificate, ținând cont și de faptul că în următorii trei ani urmează să fie organizate alegeri la nivel național.

William Massolin, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău a subliniat: „Consiliul Europei, prin intermediul Comitetului de Miniștri și Adunării Parlamentare, deja de o perioadă lungă de timp îndeamnă la renunțarea la stereotipurile de gen și la inegalitățile între femei și bărbați. Rapoartele și datele oficiale arată că manifestarea sexismului, a discursului instigator la ură, a discriminării împotriva femeilor este, din păcate, în creștere în perioadele electorale, în special în rândul concurenților electorali. Grație acestei campanii de informare, ne propunem să creștem nivelul de înțelegere a problemei discursului sexist în campaniile electorale și a consecințelor acestuia, dar și a altor forme de discriminare, în principal orientate împotriva femeilor candidate, precum hărțuirea și violența.”

Conceptul și planul de implementare al campaniei de sensibilizare cu privire la combaterea sexismului, hărțuirii și violenței împotriva femeilor în alegeri este elaborat în cadrul proiectului “Îmbunătățirea practicilor electorale în Republica Moldova, faza II”, și a proiectului “Suport pentru implementarea Convenției de la Istanbul în Republica Moldova”, implementate de Consiliului Europei.


*     *     *

30.11.2022

Republica Moldova a semnat cel de-al doilea Protocol Adițional la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și divulgarea probelor electronice

La data de 30 noiembrie 2022, la Strasbourg, Ambasadoarea Daniela Cujbă, alături de reprezentanții altor 7 țări, a semnat cel de-al doilea Protocol Adițional la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și divulgarea probelor electronice (Convenția de la Budapesta), adoptat de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 17 noiembrie 2021 şi deschis spre semnare la 12 mai 2022.

Protocolul conține instrumente menite să eficientizeze cooperarea internațională și îmbunătățirea accesului transfrontalier la probele electronice, pentru utilizarea acestora în cadrul procedurilor penale.

Totodată, Protocolul asigură un nivel ridicat de garanții de protecție a drepturilor omului, datelor cu caracter personal, precum și garanții de securitate juridică furnizorilor de servicii și altor entități în ceea ce privește circumstanțele în care aceștia pot răspunde cererilor privind divulgarea probelor electronice din partea organelor de urmărire penală și autorităților justiției penale ale altor state.

Prevederile celui de-al doilea Protocol Adițional completează dispozițiile Convenției de la Budapesta și a primului Protocol Adițional la aceasta cu norme comune la nivel internațional în vederea consolidării cooperării în domeniul criminalității informatice și colectării probelor în format electronic pentru anchete sau proceduri penale specifice.


*     *     *

25.11.2022

Tatiana Cătană - membru din partea Republicii Moldova al Grupului de experţi privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA)

La reuniunea Comitetului Părţilor la Convenţia Consiliului Europei, candidatul din partea Republicii Moldova, Tatiana Cătană, a fost aleasă în calitate de membră a Grupului de experţi privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA).


Cei șapte membri selectați, inclusiv din Republica Moldova, își vor exercita mandatele în perioada 1 ianuarie 2023 - 31 decembrie 2026.

Tatiana Cătană este avocat, membru al Baroului Avocaților din Moldova, consilier juridic în cadrul Misiunii Organizației Internaționale pentru Migrațiune în Moldova.

Activitatea sa vizează acordarea consilierii juridice victimelor traficului de ființe umane, victimelor violenței de gen și în familie și victimelor abuzului sexual, beneficiarilor Centrului de Asistență și Protecție a victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane, inclusiv și reprezentarea juridică în instanțe în cauze penale și procese civile.

Notă: GRETA este organul principal de monitorizare a implementării Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, fiind constituit din 15 membri – experți independenți și imparțiali în domeniul drepturilor omului, cu experiență în domeniile vizate de Convenție.

Republica Moldova este parte la acest important instrument din 2008, fiind printre primele țări care a semnat și ratificat Convenţia.



*     *     *

24.11.2022

Secretarul General al CoE a condamnat atacurile Rusiei asupra infrastructurii Ucrainei și consecințele acestora asupra Moldovei


«Condamn încă o dată atacurile barbare ale Rusiei împotriva spitalelor (inclusiv asupra maternității), obiectelor de infrastructură civilă și energetică din Ucraina, dar și consecințele lor asupra Republicii Moldova. Această violență irațională și inumană trebuie să înceteze», - a declarat Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić.


*     *     *

22.11.2022

Planul de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova: Monitorizarea implimentării

La Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău s-au reunit peste 50 de participanți pentru a discuta despre progresele înregistrate în aplicarea Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024. La eveniment au fost prezenți înalți oficiali ai autorităților din Republica Moldova și ai instituțiilor publice naționale implicate în activitățile programatice ale Planului de Acțiune, precum și reprezentanți ai Secretariatului Consiliului Europei și ai Oficiului Consiliului Europei de la Chișinău.

La ședință a avut loc un schimb de opinii asupra rezultatelor realizării Planului de acțiuni, progresele înregistrate, dificultățile întâmpinate, de rând cu prioritățile de viitor. Instituțiile beneficiare din Republica Moldova au făcut prezentări tematice, pe domeniile de competență, fiind relevată importanța proiectelor de asistență oferite de organizație în general și impactul direct al acestora asupra proceselor de reformă în particular.

Claus Neukirch, Directorul al Directoratului de Coordonare a Programelor, Consiliul Europei, a menționat că „Consiliul Europei a sprijinit, în mod continuu Guvernul Republicii Moldova, în îndeplinirea obligațiilor sale de stat membru al Consiliului Europei, prin alinierea legislației, instituțiilor și practicilor naționale la standardele Consiliului Europei în domeniul drepturilor omului, statului de drept și democrației în beneficiul cetățenilor. Republica Moldova va avea acum nevoie de sprijin suplimentar în implementarea agendei sale de aderare la UE în domeniile de expertiză ale Consiliului Europei pe baza recomandărilor de monitorizare ale Consiliului Europei”.

Întâlnirea a fost co-prezidată de domnul Victor Lăpuşneanu, şeful Direcţiei Cooperare Multilaterală din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În discursul său de deschidere, el a subliniat sprijinul continuu al Consiliului Europei, expertiza și asistența oferită de-a lungul anilor.

„În ciuda provocărilor cu care ne confruntăm, în special în contextul crizei energetice, a situației refugiaților și a presiunii asupra capacităților naționale, suntem pe deplin angajați în agenda reformelor. Considerăm că Planul de Acțiune servește drept un mecanism puternic pentru a ne alinia legislația și practicile naționale la standardele europene. Guvernul lucrează la reforma justiției care vizează consolidarea statului de drept, asigurarea independenței și eficienței sistemului judiciar, precum și îmbunătățirea cadrului legal. De asemenea, ne asigurăm că lupta împotriva corupției merge înainte și că autoritățile naționale au capacitățile necesare în acest proces”, a menționat el.


*     *     *

18.11.2022

Ziua europeană pentru protecția copiilor împotriva exploatării și abuzurilor sexuale

In fiecare an, Consiliul Europei invită partenerii săi să se axeze pe un subiect special cu ocazia Zilei Europene pentru protecția copiilor împotriva exploatării și abuzurilor sexuale

In 2022 ediția Zilei Europene pentru protecția copiilor împotriva exploatării și abuzurilor sexuale are genericul: "Sa procedăm corect: să asigurăm o justiție prietenoasă copilului prin dezvoltarea structurilor Barnahus in Europa". Partenerii Consiliului Europei cu auditoriu vast celebrează Ziua Europeană includ statele membre, organizațiile societății civile și parlamentele naționale.


In contextul marcării Zilei europene pentru protecția copiilor împotriva exploatării și abuzurilor sexuale, Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, și Președintele Comitetului de Miniștri, Þórdís Kolbrún Reykfjörð Gylfadóttir, ministrul islandez pentru Afaceri interne, au subliniat necesitatea de a asigura o justiție adaptată copiilor pentru acei copii care sunt victime ale exploatării și abuzurilor sexuale, prin dezvoltarea structurilor de tip Barnahus (Casa copiilor) în Europa.

Barnahus (Casa copiilor) este principalul model european de răspuns la abuzurile sexuale asupra copiilor, care coordonează în paralel anchetele penale și anchetele privind bunăstarea copiilor, adunând sub același acoperiș toate serviciile competente și contribuint astfel la evitarea revictimizării copilului.


“Când ceva merge greșit - deseori ieșind de sub controlul copilului - copilul are nevoie de susținere nu din partea unui stat fără chip și fragmentat, dar de o îngrijire binevoitoare, coordonată și personală care nu-l va speria, nu-l va intimida și nu-l va izola și care nu-l va face să se simtă din nou ca o victimă. Și modelul Barnahus s-a dovedit a fi un răspuns eficient și adaptat justiției”, a menționat Secretarul General, Marija Pejčinović Burić. “In noua noastră Strategie pentru Drepturile Copilului 2022-2027, lansată recent la Roma, noi am indicat clar că vom continua să acordăm prioritate acestui model.”

Modelul Barnahus a fost introdus pentru prima dată în Europa, în Islanda, în 1998. El a fost recunoscut în 2015 ca fiind un exemplu promițător de către Comitetul părților la Convenția Consiliului Europei cu privire la protecția copiilor împotriva exploatării și abuzurilor sexuale (Convenția de la Lanzarote) și, de atunci, Consiliul Europei cu susținerea Statelor sale membre a adaptat și a utilizat acest model. Datorită susținerii Organizației și Uniunii Europene, prima Casă a copiilor a fost deschisă în mai 2022, în Slovenia. Proiectele similare sunt în plină desfășurare în Finlanda, Irlanda și Spania.

«Problema constă în asigurarea unei înțelegeri comune a ceea ce este o Barnahus și a modalității în care trebuie să fie gestionată, respectând normele internaționale referitoare la drepturile omului. Pentru a depăși această provocare, Comitetul director pentru drepturile copilului al Consiliului Europei, cu susținerea Islandei, desfășoară un studiu cartografic al « serviciilor de tip Barnahus», disponibile pe continent», a adăugat dna Secretar General.

La ședința plenară ain 15-17 noiembrie 2022 , Comitetul Director pentru Drepturile Copilului a lansat o versiune pentru copii a Strategiei Consiliului Europei pentru Drepturile Copilului (2022-2027). Protecția copiilor împotriva violenței, inclusiv abuzului sexual, este unul dintre obiectivele Strategiei. Comitetul de asemenea va examina în scopul adoptării un proiect de recomandare care să cuprindă Linii directoare pentru consolidarea sistemelor de raportare a cazurilor de violență împotriva copiilor.

La 17 noiembrie, Adunarea Parlamentară a lansat un nou scurtmetraj despre abuzul sexual al copiilor în sport “Stadionul”. Filmul a fost conceput și regizat de către regizorul francez Roland Edzard; acesta este o continuare a filmului său de succes din 2013 “Lacul”, care abordează abuzul sexual într-un cerc de încredere. Noul film va fi subtitrat în câteva limbi.


*     *     *

09.11.2022

Președinția Islandei la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei ( 9 noiembrie 2022 - 17 mai 2023)

Islanda a preluat, prin rotație, de la Irlanda, președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru următoarele 6 luni.

Evenimentul s-a produs în cadrul reuniunii cu reprezentanții celor 46 state membre ale Consiliului Europei.


Ministrul de Externe al Islandei, Þórdís Kolbrún Reykfjörð Gylfadóttir, care va conduce Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, a prezentat prioritățile președinției țării sale care se va încheia in mai 2023.


Priorițățile Președinției Islandei se vor axa pe:
  • Principiile fundamentale ale CoE: drepturile omului, democrația și statul de drept;
  • Mediul ambiant;
  • Egalitatea;
  • Copiii și tineretul.
In cadrul Președinției Islandei, se va desfășura, la 16-17 mai 2023, cel de-al IV-lea Summit al Șefilir de Stat și de Guvern.

Inainte de a-și preda atribuțiile, Președintele precedent al Cimitetului de Miniștri, Ministrul de Externe al Irlandei, Simon Coveney, de asemenea a făcut o prezentare a realizărilor țării sale pe parcursul ultimelor 6 luni.

Detalii:


*    *     *

07-09.11.2022

Forumul Mondial pentru Democrație: O nouă speranță

Forumul Mondial pentru Democrație, în perioada 7-11 noiembrie 2022, mobilizează la Consiliul Europei intelectuali, politicieni, militanți, experți și tineri din toată lumea pentru a discuta despre cauzele declinului democrației la nivel mondial și pentru a încerca să găsească răspunsuri. Genericul Forumului din anul curent, aflat la cea de-a 10-a ediție aniversară, este « Democrația: o nouă speranță?».

La ediția aniversară participă numeroase personalități: Katrin Jakobsdóttir, Prim- Ministrul Islandei și Simon Coveney, ministrul pentru Afaceri Externe al Irlandei, (discursuri speciale) ; Salomé Zourabishvili, Președintele Georgiei, Svetlana Tikhanovskaïa, liderul mișcării democraticee bieloruse, Olexander Kornienko, Vicepreședintele Parlamentului ucrainean, Olivier Véran, purtărorul de cuvânt al guvernului și ministru al Restabilirii naționale din Franța, Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii din România, precum și membrii Clubului de la Madrid, fostul Președinte al Mongoliei, Tsakhia Elbegdorj, și fostul Președinte al Chili, Ricardo Lagos.

Zece laboratoare generează răspunsuri la provocări din diverse puncte de vedere, prezentând acțiuni deja puse în aplicare și care ar contribui la găsirea de soluții democratice la problemele abordate pe parcursul Forumului. Premiul pentru Inovație Democratică, ca de obicei, recompensează, la 9 noiembrie 2022, cea mai susținută inițiativă la aceste laboratoare de idei.

Pe marginea Forumului au fost planificate Discuții la subiecte care vizează : 

  • tinerii la răscruce?; 
  • istoria și educația - cunoștințe și manipulare; 
  • convingere sau polarizare?;
  • discriminare și privilegii - pot oare inegalitățile dezbina societățile?; 
  • corupția și responsabilitatea - păstrarea credinței în democrație; 
  • deliberarea: un stimulent pentru democrație;
  • șansa ratată pentru democrația din Rusia;
  •  impactul impunității asupra jurnalismului și democrația.

Lansat în 2012, Forumul Mondial pentru Democrație a devenit o platformă anuală care oferă cetățenilor din întreaga lume oportunitatea de a se întreba despre ce este democrația, de a face o analiză a eșecurilor și piedicilor, dar și de promova idei noi pentru soluționarea provocărilor cu care se confruntă democrația.

Forumul Mondial pentru Democrație 2022  -

*     *     *


05.11.2022

Cea de-a 30-a Aniversare a Cartei Europene pentru Limbile Regionale și Minoritare

La 5 noiembrie 1992, unsprezece State-membre ale Consiliului Europei, fiind convinse că păstrarea și dezvoltarea tradițiilor culturale și tezaurului Europei depind de protecția limbilor sale regionale și minoritare, au semnat Carta Europeană pentru Limbile Regionale sau Minoritare.

Astăzi, acest tratat unic cuprinde 25 de state-părți și vizează peste 80 de limbi regionale sau minoritare, promovând utilizarea lor activă în educație, justiție, administrație, mass-media, cultură, viața socială și economică, și cooperarea transfrontalieră.

Biroul Comitetului de Experți al Cartei a adoptat o Declarație în care subliniază impactul pozitiv al Cartei asupra vorbitorilor limbilor minoritare din Europa. Drept rezultat al furnizării către statele-părți a recomandărilor cu privire la o protecțea mai avansată a acestor limbi, autoritățile relevante și vorbitorii acestor limbi au reușit să-și vocifereze doleanțele și așteptările printr-un proces de monitorizare.

  *     *     *

24-27.10.2022

Situația democrației locale și descentralizării discutată la Consiliul Europei

În perioada 24-27 octombrie 2022 a avut loc cea de-a 43-a sesiune a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei (CALRE). Republica Moldova a fost reprezentată de membrii delegației naționale la CALRE.
 
În cadrul panelului „Acțiunile de cooperare ale Congresului”, Secretarul general al Guvernului, Dumitru Udrea, invitat in calitate de raportor, a punctat angajamentul autorităților pentru parcursul european al țării și implicit realizarea condițiilor din Opinia Comisiei europene ce a stat la baza acordării Republicii Moldova a statutului de țară candidat, precum și prioritățile de reformă pentru administrația publică centrală și locală.

Cooperarea, dezvoltarea și coeziunea socială sunt extrem de importante pentru viitorul Republicii Moldovei, este unul dintre mesajele Secretarului general al Guvernului, Dumitru Udrea, transmis membrilor CALRE.

Secretarul general al Guvernului a exprimat recunoștința Executivului de la Chișinău față de Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei pentru sprijinul constant în consolidarea democrației țării, a bunei guvernări, a autonomiei locale, precum și pentru expertiza oferită în formularea și implementarea politicilor de descentralizare.
 
La același panel, membrul delegației naționale,directorul executiv al Congresului Autorităților Locale (CALM), Viorel Furdui, a vorbit despre obiectivele și prioritățile CALM atât la nivel de colaborare cu instituțiile centrale, cât și la nivel local. În calitatea sa de co-raportor pentru Republica Cehă V. Furdui a participat la prezentarea Raportului de monitorizare a implementării Cartei europene a autonomiei locale în Cehia.

Secretarul general al Guvernului, Dumitru Udrea, a avut întrevederi cu președintele CALRE, Leendert Verbeek și raportorii pentru Republica Moldova - Marc Cools și Gunn Marit Helgesen.

Atât în cadrul discursurilor din dezbaterea din sesiunea plenară, cât și în cadrul întrevederilor au fost exprimate aprecieri pentru sprijinul acordat de Consiliul Europei Republicii Moldova prin intermediul Planului de acțiuni și respectiv a proiectelor dedicate consolidării democrației locale.

Detalii:


*     *      *

27.10.2022

Comisia de la Veneția a Consiliului Europei și-a exprimat opinia cu privire la claritatea prevederilor privind combaterea activităților extremiste.

La 14 aprilie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 102 de modificare a unor acte normative care, între altele, a introdus modificări în Legea privind contracararea activității extremiste (nr. 54/2003, denumită în continuare „LCAE”) și în Codul contravențional (nr. 218/2008). Legea nr. 102 adoptată a fost promulgată de Președintele Republicii la 19 aprilie 2022 și a intrat în vigoare la 20 aprilie 2022, data publicării în Monitorul Oficial. Articolul I din Legea nr. 102 a modificat LCAE din 2003, extinzând categoriile de simboluri a căror utilizare este considerată a cădea sub incidența definiției activității extremiste. Articolul II punctul 98 din Legea nr. 102 introduce două noi contravenții în Codul contravențional din 2008, una dintre acestea (articolul 3655 ) fiind legată de utilizarea simbolurilor. Comisia de la Veneția a adoptat o opinie cu privire la această lege la solicitarea Reprezentantului permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei în numele Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (CDL-AD(2022)026).

Detalii:

*     *     *


26.10.2022

Comisia de la Veneția a Consiliului Europei și-a exprimat opinia cu privire la claritatea prevederilor privind combaterea activităților extremiste.

Printr-o scrisoare din 4 august 2022, doamna Domnica Manole, Președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, i-a adresat Comisiei de la Veneția o cerere pentru emiterea unei opinii amicus curiae cu privire la următoarele întrebări: 1) Respectă dispozițiile contestate ale articolului 1 din Legea nr. 54/2003 și ale articolului 3655din Codul contravențional exigențele clarității legii, așa cum decurg acestea din standardele juridice europene? 2) Este conformă cu standardele juridice europene în materia libertății de exprimare stabilirea răspunderii contravenționale în baza articolului 3655 din Codul contravențional?

Intenția acestei opinii amicus curiae pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova nu este de a lua o poziție definitivă asupra chestiunii constituționalității prevederilor relevante ale Legii nr. 102, așa cum a fost adoptată la 14 aprilie 2022, 31 ci de a oferi Curții Constituționale materiale pentru a evalua compatibilitatea prevederilor contestate cu standardele europene aplicabile, pentru a-i facilita examinarea în baza Constituției Republicii Moldova. Curtea Constituțională este cea care are ultimul cuvânt la interpretarea Constituției și la verificarea compatibilității legislației naționale cu aceasta.

Detalii:
https://cpescmd2.blogspot.com/2022/10/bv-comisia-de-la-venetia-opinie-cu.html


20.10.2022

Consolidarea relațiilor dintre Parlamentele Statelor membre ale CoE

Reuniunea Secretarilor generali ai Parlamentelor Statelor membre APCE s-a desfășurat la 20 octombrie, la Strasbourg.

Printre subiectele de pe agenda reuniunii a fost consecințele agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei pentru instituțiile parlamentare și cooperarea interparlamentară. Un alt subiect care a fost discutat s-a referit la mecanismele și instrumentele de ecologizare a funcționării parlamentelor și a procedurilor parlamentare, inclusiv în contextul crizei energetice.

În marja reuniunii, Secretarul general al Parlamentului Republicii Moldova, Tamara Gheorghița, a discutat cu omologii săi din diferite țări despre cele mai bune practici parlamentare.

La Reuniunea Secretarilor generali ai Parlamentelor membre APCE au participat peste 30 de secretari generali din statele membre ale Consiliului Europei, precum și reprezentanți ai organizațiilor parlamentare internaționale.

Detalii:

*     *     *

18.10.2022

Ziua Europeana pentru combaterea traficului de ființe umane: Statele trebuie să abordeze căt mai urgent traficul de ființe în scopul exploatării prin muncă

Grupul de experți pentru lupta împotriva traficului de ființe umane (GRETA) al Consiliului Europei, a atenționat despre amenințarea sporită a traficului în scopul exploatării prin muncă. Rapoartele de monitorizare elaborate de GRETA demonstrează că traficul pentru exploatarea prin muncă a devenit forma principală a traficului de ființe în tot mai multe state europene, numărând peste 50% dintre victimele identificate în țări care includ Belgia, Letonia, Malta, Republica Moldova și Regatul Unit.

Sărăcia, șomajul și dezvoltarea economiei tenebre, împreună cu cererea pentru servicii și forță de muncă ieftină, sunt factorii care guvernează traficul prin muncă.
Pandemia Covid-19 și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei au sporit predispunerea către traficul de ființe umane. Tot mai multe victime sunt recrutate prin rețelele de socializare, iar utilizarea tehnologiilor de informare și comunicare impun provocări suplimentare la investigarea și persecutarea cazurilor de trafic de ființe umane, după cum subliniază raportul tematic publicat recent de GRETA.


 18.10.2022 

Lansarea Platformei pentru diseminarea cunoștințelor despre CEDO (ECHR-KS)












*     *      *

10-14.10.2022

Sesiunea de toamnă a APCE

Agenda sesiunii de toamnă a inclus dezbateri pe marginea mai multor subiecte de actualitate:


- „Europa la jumătate de an de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”,
- „Acțiunile inumane și revoltătoare ale Federației Ruse”,


- „Securitatea alimentară în Europa: exporturile de cereale prin porturile ucrainene”

- „Ostilitățile militare dintre Armenia și Azerbaidjan”.


Parlamentarii au mai discutat despre perspectiva europeană pentru Balcanii de Vest, discriminarea prin vaccinuri și impactului Brexit-ului asupra drepturilor omului pe insula Irlanda. La sesiunea de toamnă a APCE s-a discutat și despre onorarea obligațiilor și angajamentelor asumate de către România, Turcia și Ungaria. Cu o adresare către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a venit Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy.


Delegația Parlamentului Republicii Moldova a fost alcătuită din deputații Ion Groza, vicepreședintele Comisiei politică externă și integrare europeană, șeful delegației naționale la APCE; Mihail Popșoi, vicepreședintele Parlamentului și Natalia Davidovici, vicepreședinta Comisiei drepturile omului și relații interetnice, membrii delegației naționale la APCE.


*     *     *

6 octombrie 2022

Legea cu privire la Procuratură a fost ajustată la recomandările Comisiei de la Veneția

Parlamentul a adoptat modificări la Legea cu privire la Procuratură. DOCUMENTUL, elaborat în contextul executării recomandărilor expuse de Comisia de la Veneția, a fost votat în lectura a doua 53 de deputați.

Una dintre prevederile documentului este ca membrii Comisiei de evaluare a Procurorului General să aibă experiență în sistemul procuraturii, pentru a asigura o evaluare echilibrată, independentă și complexă. De asemenea, vor fi reglementate criteriile de evaluare a Procurorului General.

Acordul de grant cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanțarea asistenței medicale acordate refugiaților a fost ratificat de către Parlamentul Republicii Moldova la 6 ocotmbrie 2022.

Detalii:  


*     *     *

05.10.2022

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va acorda Republicii Moldova un grant pentru acordarea asistenței medicale refugiaților din Ucraina


Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va acorda Republicii Moldova un grant în valoare de 900 de mii de euro. Banii vor fi utilizați pentru acoperirea retroactivă a cheltuielilor suportate de către sistemul de sănătate din țara noastră în vederea acordării asistenței medicale refugiaților din Ucraina.

Grantul va fi utilizat de către Ministerul Sănătății, prin intermediul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, pentru finanțarea cheltuielilor, care au avut două componente. Prima constă în acordarea serviciilor de asistență medicală prestate prin intermediul instituțiilor medicale din cadrul sistemului de sănătate. Cea de-a doua se referă la serviciile de asistență medicală furnizate de echipele mobile delegate de către instituții, inclusiv pentru medicamente, deplasarea echipelor ș.a.

Termenul de valabilitate a acordului este prevăzut până la 31 ianuarie 2023.
Posted by
Labels: , , , , , , , , ,