BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Martie -aprilie 2016

Interviuri, comentarii, opinii 

Ianuarie -februarie 2016
Arhiva 2012-2015

26.04.2016

Iulia Motoc: „CEDO a ajutat țările din Estul Europei să recupereze o întreagă paletă de drepturi, de la dreptul la libertate, la dreptul de proprietate”.Un interviu cu judecătoarea română de la CEDO.

Europa Liberă: Știu că ați participat recent la un eveniment în Ucraina despre lustrație, un subiect fierbinte acolo. Pe de altă parte, știu că vă preocupă tema „CEDO și crimele trecutului”. Care este legătura dintre lustrație și crimele trecutului?

Iulia Motoc: „Există clar o legatură. Lustrația este o măsură pe care statele o adoptă ca să se apere de trecut și pentru a epuiza rănile care există într-o societate din caua trecutului comunist, de exemplu. Ne aflăm pe teritoriul justiției tranziționale. Înainte de a veni la CEDO și de a lucra la Curtea Constituțională din România, am avut privilegiul de a lucra, timp de trei ani, la Universitatea Yale din SUA, în cadrul unui centru care se ocupa de justitia tranzițională.

Aceste măsuri sunt adoptate de o țară în două scopuri: pentru a se apăra de un trecut care poate să revină și pentru îndepărtarea celor care au făcut parte din structuri care au dus o politică autoritară. Lustrația este benefică, pentru că în societate există anumite rezerve, pasiuni, care pot fi stârnite de prezența în societate și în viața publică și politică a celor care au facut parte din aparatul repreziv al statului. 

20.04.2016

Comisia de la Veneţia: „Cerem Rusiei să modifice legea care permite neaplicarea deciziilor CEDO”. Un interviu în exclusivitate cu secretarul Comisiei, Thomas Markert.

Federația Rusă este singurul membru al Consiliului Europei unde statul poate decide să nu aplice deciziile CEDO care îi sunt nefavorabile. Acest lucru este posibil grație unei controversate legi adoptate la finalul anului trecut de Duma de Stat, care dă dreptul statului rus să nu pună în aplicare deciziile CEDO care contravin Constituției. Mai multe structuri ale Consiliului Europei au inițiat un dialog cu autoritățile ruse, în special cu membrii Dumei de Stat, pentru modificarea acestei legi. 

 Dialogul se dovedește extrem de dificil în condițiile în care deputații ruși nu mai participă la lucrările APCE, în semn de protest pentru sancțiunile adoptate de Adunarea Parlamentară după anexarea Crimeei de către Federația Rusă, în martie 2014. Federația Rusă este țara cu cele mai multe condamnări la CEDO (14,3% din totalul condamnărilor, în anul 2014) fiind urmată de Turcia și România. Dincolo de precedentul periculos pe care îl reprezintă și de lumina negativă aruncată asupra autorității instanței europene de la Strasbourg, principala consecință a aplicării controversatei legi este aceea că permite Rusiei să nu plătească miliarde de euro drept despăgubiri cetățenilor care au câștigat împotriva statului rus la Strasbourg, inclusiv cele 1,9 miliarde de euro pe care ar trebui să le plătească foștilor acționari ai grupului Iukos al oligarhului și opozantului Kremlinului Mihail Hodorkovski, desființat pentru fraudă fiscală în 2004.

Însă Comisia de la Veneția arată că împuternicirea Curții Constituționale din Rusia să declare deciziile organismelor juridice internaționale (inclusiv CEDO) ca neaplicabile nu este în concordanță cu obligațiile legale ale Rusiei la nivel internațional și cere Moscovei modificarea documentului.

18.04.2016

Kaja Kallas: „Forțele anti-europene devin din ce în ce mai puternice și folosesc avantajele oferite de UE pentru a lucra împotriva UE”

Un interviu în exclusivitate de la Strasbourg cu vice-președinta Comisiei Parlamentare UE-Ucraina.

*   *   *

14.04.2016

Andrei Brighidin: „Este nevoie de politici focalizate pe cei mai vulnerabili”: Interviul dimineții cu membru al Consiliului pentru prevenirea şi combaterea discriminării.

Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, a raportat miercuri comisiei parlamentare de profil ce a reuşit şi ce restanţe au rămas în 2015. Avocatul poporului atestă un declin îngrijorător în special la capitolul drepturile copiilor. Din păcate nimic surprinzător după rapoartele internaţionale în care RM e soră cu statele codaşe.  Interviul cu membru al Consiliului pentru prevenirea şi combaterea discriminării, Andrei Brighidin, expert la Fundaţia Est Europeană abordează problema respectării drepturilor omului în Moldova.

 Europa Liberă: Domnule Brighidin, să vă întreb ceva foarte practic, iată, de multe ori se creează impresia că la nivel de standarde, politici, legi, lucruri declarate în Constituţie sau mai jos, stăm bine, dar e de ajuns să mergi, de exemple, pe trotuarele gării feroviare, fiecare dintre oamenii care îşi scot bulendrele la vânzare puse pe ziar pe trotuar, de fapt, ilustrează că acești oameni suferă, că drepturile lor sunt afectate. Nu de viaţă bună, jumătate să admitem că nu au ce face, ajung acolo să-şi vândă cuiele ruginite, dar fiecare dintre ei ilustrează că drepturile omului sunt încălcate. Ca să nu mai mergem la Botanica unde s-a făcut o haită mică de minori şi tot mai des se spune că ei agresează, că ei sunt periculoşi deja şi din oficiu nimeni nu reacţionează măcar să-i apere pe ei de viitoarele acţiuni criminale. Iată aceste situaţii din viaţă, din reportaje cum trebuie să se întâlnească cu teoria?

Andrei Brighidin: „Aveţi perfectă dreptate că acest lucru se întâmplă. Din punctul meu de vedere, aceste fenomene se întâmplă deoarece autorităţile publice nu atrag suficientă atenţie la capitolul vulnerabilitate. Cu alte cuvinte, nu există date statistice foarte clare care să ilustreze cine sunt cei mai vulnerabili, unde locuiesc cei mai vulnerabili şi acţiuni pozitive trebuie să fie întreprinse.
Nu există politici targetate sau focalizate pe cei mai vulnerabili. Acest lucru ar trebui să se întâmple când vorbim de realizarea fiecărui drept. Aţi menţionat corect, dreptul la protecţie socială, există aceeaşi situaţie când vorbim de dreptul la sănătate şi, de exemplu, anumite grupuri vulnerabile cum ar fi populaţia de etnie romă sau persoanele post-instituţionalizate ş.a.m.d.
Guvernul trebuie, mai întâi, să conştientizeze că există această problemă şi că politicile se elaborează fără a ţine cont de date dezagregate pe criteriile rural/urban, vulnerabilitate, dizabilitate şi altele.”

*    *    *

8.04.2016

Jan Thompson: „Îi doresc Moldovei o societate prosperă, o societate democratică și liberă”

Un interviu în exclusivitate cu ambasadoarea Marii Britanii în Cehia, Jan Thompson.

Europa Liberă: Dacă e să vorbim despre Republica Moldova ce credeți despre viitorul  acestui stat și ce șanse are aderarea țării la UE în contextul unei influențe rusești masive în teritoriu?

Jan Thompson: „Moldova face parte din Parteneriatul Estic și lucrăm îndeaproape pentru a încerca să sprijinim reformele în aceste țări, pentru a le ajuta să își alinieze sistemele mai îndeaproape de standardele și normele UE. În același timp ne asigurăm că aceste state pot pune în aplicare reforme politice și instituționale care le-ar aduce mai aproape de modul de funcționare european. Suntem parte a acestui proces și credem că aceasta va ajuta, de asemenea, țările din PE, inclusiv Moldova, să devină mai stabile și mai prospere. Marea Britanie are unele fonduri care sunt disponibile și au fost distribuite Moldovei pentru a o ajuta la accelerarea acestui proces.  Probabil că au fost  făcute anumite progrese,  dar mai sunt multe de făcut.  În general, credem că Moldova este pe drumul cel bun.”

1.04.2016

Nicu Popescu: „În următorul deceniu nu se pune în mod realist problema aderării Ucrainei și a Moldovei la Uniunea Europeană”

Un interviu cu expertul Institutului UE pentru Studii de Securitate de la Paris.

 rimul ministru olandez Mark Rutte, a cărui țară deține actualmente președinția rotativă a Uniunii Europene, consideră că Ucraina nu ar trebui niciodată să adere la UE. „Noi credem că Ucraina trebuie să întrețină bune relații și cu Europa, și cu Rusia. Așa ceva nu ar fi cazul dacă Ucraina ar adera la UE”, a opinat premierul olandez. Declarația a fost făcută înainte de referendumul de săptămâna viitoare în legătură cu Acordul de asociere UE-Ucraina. Cât de reprezentativă este această atitudine față de țări din Parteneriatul Estic? O întrebare pe care Europa Liberă a adresat-o expertului Institutului Uniunii Europene pentru Studii de Securitate de la Paris:

Nicu Popescu

Nicu Popescu: „Într-adevăr, situația cu referendumul din Olanda asupra Acordului de asociere UE-Ucraina este foarte complicată. Probabil, majoritatea celor care se vor prezenta la vot vor fi împotriva acestui acord. Acum miza nedeclarată a guvernului olandez este că prezența la acest referendum va fi prea joasă, ca acest referendum să fie validat. Dar anume în ajunul acestui referendum, atât Comisia Europeană, cât și guvernul olandez încearcă totul pentru a decupla ideea extinderilor ulterioare ale Uniunii Europene de acest referendum și de acest Acord de asociere cu Ucraina care, evident, nu presupune o perspectivă de extindere către Ucraina.

 În sensul acesta, mesajul respectiv anti-extindere este o metodă de a calma spiritele anti-asociere din Olanda, astfel încât acest acord să nu fie blocat politic la nivelul Olandei și anume din această cauză și de la Bruxelles, și de la Haga. Acum s-au punctat mai multe declarații negative față de extindere, anume pentru a oferi sprijin șanselor că acest Acord de asociere dintre UE și Ucraina nu va intra într-o fază de complicații, dacă se votează „Nu” la acest referendum.”

Europa Liberă: Sugerați că nu ar trebui să îngrijoreze guverne de la Chișinău, Kiev?

Nicu Popescu: „Evident, nu. Oricum în următoarele, probabil, nici un deceniu nu se pune în mod realist problema aderării nici a Ucrainei și nici a Moldovei la Uniunea Europeană, iar prim-miniștrii din toate statele Uniunii Europene se schimbă mult mai frecvent decât o dată la zece ani.

Deci, declarația de astăzi de la Haga este o declarație punctuală, care încearcă să gestioneze situația din jurul acestui Acord de asociere din următoarele efectiv câteva săptămâni. Nu sunt declarații pe termen lung, sunt declarații care sunt făcute exclusiv în contextul acestui referendum. Și, din contra, încearcă să calmeze spiritele opiniei publice din Olanda pentru ca aceasta să nu respingă Acordul de asociere cu Ucraina.”

31.03.2016

Jacopo Leone: „Trebuie să protejați sistemul să devină unul incluziv pentru grupurile minoritare, pentru persoanele marginalizate, ca să poată participa în cursa politică” : Opiniile unui expert OSCE/ODIHR despre sistemele de finanțare politică.

Recent a fost publicat un studiu despre instrumentele de finanțare a partidelor politice în Republica Moldova, realizat de asociația Promo-Lex și finanțat de Ambasada britanică. Una dintre principalele concluzii ale raportului ține de problemele în sistemul menit să protejeze arena politică de finanțare ilegală. Un interviu cu un expert de la OSCE/ODIHR Jacopo Leone despre bunele practici în domeniu din spațiul OSCE.  

Europa Liberă: Mai mulți experți consideră că una dintre principalele probleme în ceea ce ține de finanțarea partidelor politice în Republica Moldova e faptul că majoritatea donațiilor vin din partea unui grup restrâns de persoane ce urmăresc anumite interese.

Jacopo Leone: „În acest caz, legea trebuie să fie și ea «inteligentă», trebuie să se adapteze la context. Dacă în țară există câțiva indivizi cu anumite interese financiare și care pot avea un impact puternic asupra procesului politic – fenomen numit de comunitatea internațională ca «policy capture», un fel de acaparare de politici – trebuie să incluzi prin lege anumite limite. De asemenea, trebuie să le echilibrezi prin finanțarea publică a campaniilor electorale.
Atunci când oferi finanțare publică, există pârghii de influență asupra partidelor politice și poți să le ceri mai multă transparență, eficiență, pluralism. Desigur, e o chestiune complicată de realizat în cazul în care întregul sistem politic nu vrea să se supună legii. E nevoie de timp. Va trece ceva vreme până partidele politice vor înțelege sistemul nou și vor fi re-educate. Aceste probleme nu pot fi soluționate în câteva luni.”

 *    *    *

 28.03.2016

Opinii privind posibilitatea Moldovei de a depune o cerere de aderarea la Uniunea Europeană până în 2019

Liderul partidului Democrat din Moldova Marian Lupu a declarat recent că Moldova va fi pregatita să-şi inainteze candidatura pentru a adera la Uniunea Europeana in anul 2019, cind România va detine preşedinţia prin rotatie a Uniunii Europene. Inalti oficiali de la Chisinau au mai avansat si in trecut date despre  candidatura Moldovei la Uniunea Europeana, deși unii politicieni de la Chişinau au pledat pentru denunţarea Acordului de Asociere cu UE şi Acordului de Liber Schimb, pentru că semnarea acestora a fost făcută în pripă, fără organizarea unui proces de consultare cu poporul. Cît de „realista” poate fi aceasta noua estimare, ştiut fiind ca Moldova nu mai este de ceva timp „povestea de succes” a Parteneriatului estic al Uniunii Europene?

Siegfried Mureșan: „Discuţia abstractă despre depunerea unei foi la Bruxelles nu îi ajută pe oameni cu nimic, nu generează locuri de muncă, stabilitate, justiție”

Un interviu exclusiv cu europarlamentarul român.(7.04.2016)
Siegfried Mureșan: „Eu am spus dintotdeauna, prioritatea în momentul de faţă trebuie să fie implementarea Acordului de Asociere. Acordul de Asociere este cel mai bun mijloc de apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană. Şi de pe urma implementării Acordului de Asociere există beneficii concrete pentru cetăţenii Republicii Moldova, la fel cum în ultimii ani, când s-a implementat ceea ce s-a agreat între Republica Moldova şi Uniunea Europeană pe picior de egalitate, de altfel, în materie de liberalizare a regimului de vize, regimul de vize a fost liberalizat şi cetăţenii Republicii Moldova pot călători acum liber în Uniunea Europeană. Aceasta contează pentru oameni.
O discuţie abstractă despre depunerea unei foi la Bruxelles nu îi ajută pe oameni cu nimic, nu generează locuri de muncă, nu generează stabilitate, nu duce la întărirea justiţiei, a Procuraturii, a instituţiilor anticorupţie sau de integritate. Îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor, a justiţiei, combaterea fraudei, a evaziunii fiscale poate fi făcută prin implementarea Acordului de Asociere. De aceea, eu spun foarte clar prioritatea trebuie să fie implementarea Acordului de Asociere. În plus, acum o eventuală discuţie despre aderare nu ar fi în folosul Republicii Moldova, fiindcă Europa însăşi nu este pregătită de extindere acum şi percepţia este că Republica Moldova nu este pregătită de aderare acum şi nu îndeplineşte condiţiile, ceea ce ştim cu toţii.

De aceea recomandarea mea este: nu începeţi acum discuţii despre scrisori trimise la Bruxelles, cerere de aderare, ci implementaţi Acordul de Asociere. Fiindcă dacă peste cinci-şase ani de zile Moldova va fi mai pregătită de aderare fiindcă a implementat Acordul de Asociere, este reformată, instituţiile sunt puternice, atunci şi această discuţie despre aderare va fi mult mai uşoară şi nu va întâmpina rezistenţă la Bruxelles. Acum ar întâmpina, din păcate, rezistenţă, fiindcă Europa nu este pregătită, dar şi fiindcă se ştie că Moldova este foarte departe de aderare la acest moment.”

Nicu Popescu:  (1.04.2016)

„Din păcate, ideea de integrare europeană demult a devenit o sursă de demagogie politică la Chișinău, care vizează, în primul rând, acoperirea unui alt tip de procese decât apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Agenda europeană a fost răpită de interese politice, aici putem specifica foarte clar, și de Partidul Democrat, și de Partidul Liberal Democrat, și de Partidul Liberal, și de mulți alți actori. Noțiunea de integrare europeană se speculează, dar efectiv nu se fac..., nu că nu se fac suficiente eforturi pentru a aduce Moldova mai aproape de Uniunea Europeană, ci, după cum vedem bine, în ultimii ani, deciziile politice și economice luate de guvernările de la Chișinău au îndepărtat perspectiva integrării europene pentru Moldova. Și aș vedea declarațiile domnului Marian Lupu inclusiv prin prisma acestei eurodemagocii a cărei miză este să ascundă faptul că Moldova se mișcă într-o direcție opusă de cea a integrării europene”.

Leonid Litra 

cred că această declarație nu coincide cu ceea ce se întâmplă în Moldova.

UE va da semnale mult mai serioase pentru o eventuală cerere de aderare a Republicii Moldova, în momentul în care Republica Moldova va îndeplini acele angajamente asumate: în primul rând elucidarea furtului acelui renumit miliard; în al doilea rând, reîntoarcerea banilor și pedepsirea celor care se fac vinovați de acest lucru și, bineînțeles, implementarea Acordului de Asociere.

Declarația Dl-ului Lupu, dacă o detașăm de realitatea din Republica Moldova, nu este o chestie doar teoretică, ea se poate întâmplă, dar dacă luăm în calcul ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, în acest moment, ea este foarte puțin probabilă. Pentru că o cerere de aderare trebuie să fie precedată de anumiți pași concreți care au fost făcuți pentru ca această cerere să fie primită în mod corespunzător.”

 Iurie Leancă: „Cea mai mare problemă a R.Moldova este corupția și justiția nereformată

Europa Liberă: Este declarația pe care a făcut-o liderul socialiștilor Igor Dodon și tot el aducea și argumente, spunând că se pronunță împotriva Acordului moldo-comunitar pentru că ar distruge economia, valorile naționale ale Republicii Moldova.

Iurie Leancă: „Este doar o aberație, scuzați-mă că folosesc acest termen mai puțin diplomatic. Economia Republicii Moldova a fost afectată nu de zona de liber schimb cu Uniunea Europeană. Economia Republicii Moldova a fost afectată, pe de o parte, de sancțiunile impuse de către Federația Rusă, de faptul că nu am fost suficient de competitivi, pentru aceasta e nevoie de investiție, e nevoie de sprijin. Cu astfel de investiții, cu astfel de sprijin, cu astfel de transfer de know-how tocmai vin cei din Uniunea Europeană. Parcursul european mai înseamnă, odată cu avansarea, obținerea statutului de țară candidat, faptul că în Moldova ar veni fonduri mult mai mari structurale, începând cu EMPARD, care, din păcate, întârzie din cauza faptului că în 2015 am intrat în această criză profundă din cauza politicienilor și rânzelor mari, terminând cu fonduri structurale pentru infrastructură, pentru administrație ș.a.m.d. Cine ar putea să ne ajute pe noi din Est, cu astfel de evoluții? Doar un exemplu: cea mai mare problemă a Republicii Moldova este corupția și justiția nereformată. Iată acum, urmează să avem, în câteva zile, recomandările experților europeni care, pentru prima dată, au analizat tot sistemul de drept din Republica Moldova și urmează să vină cu propuneri. Acest exercițiu se face tocmai în cadrul integrării europene. Să presupunem că ne dezicem de Acordul de Asociere. Intervine o perioadă glacială în relația noastră cu Uniunea Europeană. Cine va veni să ne ajute, să facă presiuni? Noi fără presiuni nu putem face reformă în justiție. Cine va fi forța din afară care va vrea să ne ajute, dar, totodată, să ne ghideze în direcția necesară, așa cum a făcut-o în România sau în Țările Baltice? După mine, este o utopie și iresponsabilitate astfel de declarații.”

Igor Boțan:

„Eu nu știu cum, după furtul miliardului și după consecințele lui, după corupția politică, cumpărarea la pachet a deputaților, primarilor și consilierilor, Republica Moldova poate să își îmbunătățească imaginea, iar către 2019 să vină cu cererea de aderare la Uniunea European

24.03.2016

 Octavian Calmîc: „Nu cred că această taxă prezintă un pericol de intrare pe piața Republicii Moldova”

Europa Liberă: Domnule ministru, o ultimă întrebare, deja unii experți comentează: iată, dacă producătorii moldoveni nu sunt în stare să facă față concurenței mărfurilor similare din Ucraina, din spațiul CSI, ce se va întâmpla, atunci când importurile din UE vor fi la liber în Moldova?

Octavian Calmîc: „Importurile de produse agricole din UE niciodată nu vor fi la liber. Pentru cele mai sensibile produse din UE au fost stabilite cote care sunt variabile, cote fixate, care reies din media ultimilor trei ani de zile a importurilor din aceste țări. Doar pentru produsele lactate vă dau un reper: este vorba de o mie de tone produse lactate de import pe an. Consumul nostru din Republica Moldova de produse lactate este zilnic mai mare decât această cotă. De aceea nu sunt pericole pentru producătorii noștri de pe piața europeană. Toate pericolele noastre pe termen scurt sunt din partea estică, în special, e vorba de Ucraina și Belarus, dar ponderea importurilor din Belarus este rezonabilă și nu ne impune să aplicăm o măsură restrictivă.”

 24.03.2016

Gheorghe Gaberi: „Avem mai multe produse care deja şi-au câştigat locul în piaţa Uniunii Europene 

şi nu numai în piaţa Uniunii Europene. Avem produse de calitate superioară, dacă ne referim la produsele agroalimentare fiindcă, spre deosebire de alte state, noi avem nişte condiţii extraordinar de bune, condiţii pedoclimatice care ne permit să facem aceste produse foarte gustoase şi, evident, de calitatea solicitată de consumatori.”

interviu cu noul director al Agenţiei Naţională pentru Siguranţa Alimentelor

.

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus, într-un fel, cu mândrie că există calitate a producţiei moldoveneşti şi chiar aţi menţionat că piaţa comunitară, piaţa Uniunii Europene absoarbe o parte din mărfurile din Republica Moldova. Dar producătorii deseori aduc totuşi critici la adresa guvernanţilor, spunând că prea puţin cei de la putere se deranjează de cei care muncesc în sudoarea frunţii. Pe de altă parte, Bruxellesul a eliminat cotele pentru exportul producţiei moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene, dar nu au fost acoperite.
Gheorghe Gaberi: „Am avut unele grupuri de mărfuri care într-adevăr nu au satisfăcut cererea. Şi vom fi în această situaţie şi în continuare. Eu mă refer la unul dintre produse pe care îl ştiu cel mai bine, mă refer la strugurii de masă, Asociaţia Producătorilor, pe care o gestionez de vreo cinci ani, noi nu am avut produs atât cât a fost cerut. Şi îmi pare mult bine că mergem pas cu pas spre a mări şi volumele producţiei, dar şi calitatea care este un factor foarte important.”
Europa Liberă: Dar doar la struguri a fost această problemă a exportului?
Gheorghe Gaberi: „Nu numai la struguri. Mai exportăm cantităţi foarte mari de miez de nucă. Avem cantităţi mari de fructe uscate, în primul rând, prunele uscate, care şi-au găsit locul lor în piaţa Uniunii Europene. Există produse, în primul rând, de origine vegetală, seminţele de floarea soarelui, uleiurile vegetale. Adică, avem cu ce să venim acolo. Mă bucur că an de an se ridică şi nivelul de calitate şi producătorii deja conştient se conformă, uneori prin investiţii masive, prin atragerea de credite, dar se conformă la cerinţele de calitate şi inofensivitate a acestor produse, dându-şi seama că, în caz contrar, nu vor fi pe piaţa Uniunii Europene.”

*    *    *

23.03.2016

Camelia Bogdan: „Corupţia din sistemul judiciar distorsionează rolul justiţiei în societate, acela de garant al drepturilor şi libertăţilor fundamentale”: Un interviu cu o judecătoare de la Curtea de Apel București.

In ultimii ani, Republica Moldova s-a angajat într-un ambiţios proces de reformare a justiţiei. Au fost făcute mai multe promisiuni că până în anul 2016 va fi creat un sistem judecătoresc eficient, independent şi cu o toleranţă zero faţă de corupţie. Reforma sistemului judecătoresc cu magistrati corupți – e o iluzie, pare a sugera invitata Europei Libere, care vorbește​ între altele despre experiența României în materia aplicării confiscării extinse a averii ilegale. 

Europa Liberă: Instituţiile de drept – Procuratura Generală, CNA, SIS – au zis că ştiau că se fură bani cu sacul. De ce nu au intervenit? Şi dacă merită ele să fie penalizate pentru această atitudine?

Camelia Bogdan: „Şi la noi există o problemă de voinţă. Probabil, există mai multe organisme care au competenţă şi fiecare spune: „Nu e treaba mea. Să facă altcineva”. Noi avem o infracţiune în Codul nostru Penal, o misiune a sesizării organelor judiciare, este incriminată fapta funcţionarului care, în exercitarea atributelor de serviciu, ia cunoştinţă despre posibila săvârşire a unor infracţiuni şi nu a încunoștințat organul de urmărire penală. Asemenea explicaţii nu ar trebui acceptate în societatea în care trăim. Dacă recunosc public, înseamnă că renunţă la privilegiul împotriva autoincriminării, sunt convinsă că şi dumneavoastră aveţi această infracţiune în Codul Penal, dar dacă ştiau, nu au încunoștințat, or, pot să răspundă pentru abuz în serviciu, pentru neglijenţă în serviciu, pentru favorizarea infractorului. Sau, în cele mai multe situaţii, pentru complicitate la operaţiunea de spălare de bani. Nu ştiu dacă sifonarea acestor bani a avut loc prin transferuri bancare. Banca are obligaţia de recunoaştere a clientelei. Convenţia Consiliului Europei de la Varşovia, semnată la 16.05.2015 privind spălarea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului, Moldova este parte la Consiliul Europei, a ratificat, probabil, această convenţie. La articolul 13 figurează menţiunea că fiecare parte trebuie să adopte măsuri legislative şi măsuri necesare pentru instituirea unui regim intern şi complex de reglementări de supraveghere sau de monitorizare pentru a împiedica spălarea banilor. Noi, în România, avem acest oficiu FIU (Financial Intelligence Unit) de prevenire şi combatere a spălării banilor. Dacă banca dumneavoastră nu a raportat tranzacţia la acest oficiu, la unitatea de informaţii financiare, care trebuie să existe în toate ţările, înseamnă că sunt complici la operaţiunea de spălare a banilor. Deci, trebuie căutat întreg cercul de vinovaţi care a făcut posibilă sifonarea acestor sume de bani. Bineînţeles, respectăm principiile, standardul de probă, nu vorbim până la condamnarea unei persoane, de încălcare a prezumţiei de nevinovăţie, dar dacă există indicii, ele trebuie investigate. Şi eu v-am spus că banii lasă urme, trebuie găsiţi aceşti bani, indisponibilizaţi, aduşi la bugetul de stat. Văd posibilă şi soluţionarea cauzei din punct de vedere penal, dar şi prin lansarea acestei investigaţii economice-financiare proactive, în raport cu standardele internaţionale, şi Moldova este evaluată în ceea ce priveşte eficienţa recuperării produsului infracţiunii şi a combaterii spălării banilor.”

*     *    *

18.03.2016

Comisia de la Veneția: „Ar fi fost dezastruos pentru Curtea Constitutionala să spună că toți președinții moldoveni din 2000 și până acum nu au avut legitimitate: Un interviu cu secretarul Comisiei de la Veneția (Consiliul Europei).

Corespondenta Europei Libere la Strasbourg a stat de vorbă cu noul secretar al Comisiei de la Veneția despre decizia Curții Constituționale de la Chișinău referitoare la alegerea directă a președintelui țării. 

Europa Liberă: Curtea Constituțională din R. Moldova a decis că președintele va trebui ales de acum înainte prin vot popular, anulând un amendament care dădea parlamentarilor puterea de a alege șeful statului. Comisia Veneția a analizat nu o dată legislația moldovenească, inclusiv Constituția și legile prevederile legislative privind alegerea președintelui. Care este poziția Comisiei Veneția față de această schimbare surprinzătoare din R. Moldova?

Thomas Markert: „Nu am examinat în detaliu decizia Curții Constituționale de la Chișinău. Suntem la curent, dar nu am analizat-o. Este o decizie cu implicații profunde și de anvergură. Să anulezi, după 16 ani, un amendament constituțional, spunând că a violat procedura constituțională, ridică probleme importante, cum ar fi, de exemplu, legitimitatea instituțiilor statului în toată această perioadă. De aceea trebuie avută mare grijă când se ia o astfel de decizie.
Cu ceva timp în urmă o situația similară a fost înregistrată în Ucraina. Comisia Veneția a criticat și acea decizie, chiar dacă motivația, în cazul Ucrainei, era foarte diferită, căci intenția era atunci consolidarea puterilor președintelui. În Moldova, motivația a fost evitarea blocajelor viitoare în procesul de alegere a președintelui.”

 *     *     *
 
16.03.2016

Opinii după a doua reuniune a Consiliului de Asociere R. Moldova - Uniunea Europeană.

• Siegfried Mureșan: „Guvernul trebuie să treacă, în sfârșit, de la declarații de intenție la acțiune”Un interviu cu europarlamentarul român

  Uniunea Europeană vrea să ajute Republica Moldova cât mai repede şi tocmai de aceea este dispusă să acorde ajutor financiar Republicii Moldova, chiar înainte ca Fondul Monetar Internaţional să decidă oficial acordarea unui credit Republicii Moldova și anume de îndată ce misiunile Fondului Monetar Internaţional în Republica Moldova au ajuns la nişte concluzii pozitive, care sunt înaintate conducerii Fondului Monetar Internaţional. Deci, spunem că, în loc să aşteptăm în viitor o decizie oficială a Fondului, suntem dispuşi să luăm noi o decizie şi să acordăm finanţare Republicii Moldova, dar de îndată ce avem o evaluare pozitivă de la FMI că la nivel tehnic lucrurile în Republica Moldova merg bine. Ce vreau să spun: căutăm şi noi soluţii şi suntem dispuşi să ajutăm cât mai repede.”

   Victoria Bucătaru: „Partenerii europeni așteaptă realizări concrete” 

.....Să știți că nici partenerii noștri europeni deja nu mai cred în mesaje declarative, și acest lucru a fost demonstrat și în urma recomandărilor care au fost date de Comisia Europeană, dar și la reuniunea Consiliului de Asociere. Din această cauză este foarte important ca elitele politice de la Chișinău să-și pună mai multe întrebări și să-și dea seama că în cazul în care nu se vor face schimbări esențiale în diferite domenii, în reformele cheie care trebuie realizate conform Acordului de Asociere, atunci pur și simplu această încredere pe care au avut-o până acum partenerii europeni și care a fost pierdută, nu va fi recăpătată în curând. Și,  cu siguranță asta va afecta nu doar din punct de vedere financiar Republica Moldova, dar și din punct de vedere a sprijinului politic care este acordat de partenerii de dezvoltare.”

• „Sistemul” sau oamenii? O dilemă moldovenească Premierul Filip a trăit momente neplăcute la ședința Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.
  Publicistul Vitalie Ciobanu comentează prima vizită a premierului Pavel Filip la Bruxelles

15.03.2016

Jaromír Kvapil: „De acum înainte, Moldova ar trebui să aibă o altă abordare faţă de ceea ce trebuie de făcut” Interviu cu ambasadorul Cehiei, la încheierea mandatului său în Republica Moldova

Jaromír Kvapil: „După ce aţi semnat Acordul de Asociere, s-a schimbat ceva esenţial. S-a spus că bine, ne-am jucat de-a intrarea în Uniunea Europeană. Dar după ce s-a semnat acest acord, de fapt a început deja o etapă nouă pe care se pare că unii nici nu au realizat-o atunci. Și abia acum încep să-şi dea seama că s-a schimbat într-adevăr foarte mult şi ceea ce s-a vorbit foarte mult şi nu s-a făcut, că nu prea se făceau reformele atunci, iar acum trebuie deja reformele respective făcute. Şi dacă este Republica Moldova în stare să o facă, aceasta rămâne de văzut.

15.03.2016

„Șansa Moldovei este să fie unită în interior și independentă în raport cu exteriorul”
În dialog cu europarlamentara finlandeză Miapetra Kumpula-Natri, membră a delegației la Comitetul de Cooperare UE-R.Moldova.

Apropiată de R. Moldova, prin poziția sa de membru al Euronest, dar și al Delegației la Comitetul de Cooperare UE-R.Moldova, europarlamentara finlandeză Miapetra Kumpula-Natri afirmă că UE nu sprijină un guvern sau altul în R.Moldova, ci cooperează cu orice guvern rezultat în urma unor alegeri democratice. Cât privește ideea unirii cu România, europarlamentara social-democrată  este e părere că șansa Moldovei „este să fie unită în interior și independentă în raport cu exteriorul. Nu UE, nu România, nu Rusia sau altă țară sunt cele care decid ce este bine pentru Moldova, ci moldovenii”,

 
15.03.2016

Alexei Buzu: „Trebuie să avem instituții integre, independente, care să asigure transpunerea legislației în practică” : Un interviu cu directorul executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
Mai multe organizații neguvernamentale, întrunite în cadrul Platformei Societății Civile de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, insistă pe accelerarea realizării Acordului de Asociere, trecând în revistă, într-o Notă de Poziție, restanțele guvernului de la Chișinău. Documentul, făcut public în ajunul vizitei premierului Pavel Filip la Bruxelles, constată că reformele întârzie pe toate domeniile: de la prevenirea violenței domestice până la punerea în practică a directivelor europene din domeniul financiar bancar. 


Alexei Buzu: „Prin această notă, noi am încercat să punctăm cele mai importante aspecte în procesul de implementare pentru 2015, pe primele luni ale anului 2016, pentru că, de la instalarea noului guvern, s-au luat mai multe decizii și noi am vrut să facem și o apreciere a acestora. Eu cred că ele au fost monitorizate și evaluate destul de consecvent și în 2015, doar că Platforma Societății Civile creează această oportunitate de a ajunge, mai direct, către decidenții europeni. Pentru că rapoarte cu privire la progresele sau restanțele de realizare a prevederilor Acordului de Asociere au mai fost și, cu siguranță, vor mai fi, colegii din societatea civilă se expun pe diferite tematici. Dar noi credem că anume prin elaborarea acestor Note de Poziție vocea noastră, opțiunea noastră poate să ajungă direct către decidenții din Uniunea Europeană. Și de fapt, pe lângă raportul prezentat de către guvern, ei pot să vadă și opinia reprezentanților societății civile din Republica Moldova.”
 

11.03.2016

Marius Lazurca:  Bucureștiul dorește în continuare să sprijine Chișinăul în realizarea agendei europene de reforme.  Interviu  cu ambasadorul României la Chișinău.

Un ajutor umanitar cu titlu gratuit în valoare de peste 16 milioane de lei românești,  care constă în produse alimentare de bază - făină, zahăr, mălai, paste făinoase, conserve de carne, de pate, de legume, dar și păcură pentru încălzire a ajuns la Chișinău. 
Europa Liberă: Domnule ambasador, către această dată, Chişinăul aştepta să primească prima tranşă din creditul pe care l-a promis România Republicii Moldova. Deocamdată a venit acest ajutor umanitar destul de important şi el pentru cetăţenii Republicii Moldova. Se completează unul pe altul?
Marius Lazurca: „Sigur ele, şi împrumutul, şi asistenţa umanitară fac parte din aceeaşi logică, din logica unei Românii care este alături de Republica Moldova, într-o situaţie dificilă pentru Republica Moldova. De pildă, asistenţa umanitară răspunde unor nevoi acutizate de o criză economică care nu afectează doar Republica Moldova, afectează întreaga regiune şi e rezultatul crizei de securitate regională. În ceea ce priveşte împrumutul, nu l-aş defini sub termenii promisiunii, l-aş defini sub termenii unui acord între acele două guverne, acord semnat, vă reamintesc, anul trecut, spre sfârşitul verii anului trecut, prin care, la solicitarea Republicii Moldova, România s-a oferit să asiste Republica Moldova într-o perioadă, din nou, dificilă, care premergea, premerge încă, încheierea unui acord de asistenţă financiară cu Fondul Monetar Internaţional. Aşadar, împrumutul are o dimensiune asistenţială, în vederea reformelor.”

04.03.2016
  
De ce UE nu oferă o perspectivă clară de aderare țărilor din Parteneriatul Estic?:Interviu cu președintele Parlamentului European, Martin Schulz.

 Uniunea Europeană trebuie să fie rezonabilă și să nu facă promisiuni pe care nu le poate onora”, a afirmat președintele Parlamentului European, Martin Schulz, într-un interviu oferit corespondentului Radio Europa Liberă la Bruxelles, Rikard Jozwiak. Astfel, oficialul european a răspuns la întrebarea: de ce UE nu oferă o perspectivă clară de aderare țărilor din Parteneriatul Estic, între care și Republica Moldova.

Președintele Parlamentului European constată că, în prezent, Uniunea Europeană trece printr-o perioadă complicată, afectată fiind de criza migraților și nu numai. Problemele financiare și sociale, cum ar fi lipsa locurilor de muncă, și-au pus și ele amprenta asupra bunăstării Uniunii. „Poate din acest motiv nu putem să ne asumăm la modul cel mai serios rolul de „jucător activ” pe care am putea să-l avem în regiune”, a menționat Martin Schulz, adăugând că Federația Rusă în special profită de această situație. În ce privește scepticismul Uniunii Europene față de o eventuală extindere, Martin Schulz a recunoscut că „în interiorul UE se simte o oarecare oboseală față de acest subiect”.

Vezi de asemenea

7.03.2016 - Martin Schulz: „Atât timp cât Moscova încalcă legile, UE se află într-o relație dificilă cu Federația Rusă”


02,03,2016


Siegfrid Mureșan: „Siguranța și prosperitatea vin din ancorarea țării in lumea liberă, în Vest, nu în Est”

Un interviu cu purtătorul de cuvânt al celui mai mare partid european, Partidul Popular European.

Europa Liberă: Știți expresiile „sustinut de Bruxelles” sau „sustinut de Washington” tind să devină la fel de peiorative ca „sustinut de Moscova”. Nu exista o îngrjorare în UE cu privire la acest lucru, la această comparație? Apoi, ce consecinte se vor produce asupra Politicii de Vecinătate a UE, dacă ideea de a fi susținut de UE nu va mai avea consistență sau o conotație pozitivă?

Sigfried Mureșan: „UE trebuie să ajute la implementarea reformelor de care cetățenii moldoveni au nevoie. Daca oamenii văd că UE joaca un rol activ în a le indeplini așteptarile și nevoile,  nu vor mai putea cădea ușor victime propagandei care insistă pe faptul că  nu există consecinte pozitive ale apropierii Moldovei de UE, si chiar daca ar fi, ele vor fi resimtite de moldoveni peste multi ani. De aceea,  trebuie să comunicăm despre beneficiile apropierii Moldovei de UE, despre beneficiile imediate ale cetatenilor de rand. Iar pentru asta trebuie să avem in Moldova parteneri credibili. Doar așa expresia „pro-european” va ramane cu o conotatie pozitivă in mintea oamenilor.”