Ziua Europeană a Limbilor 2026

Ziua Europeană a Limbilor 2026
EDL 2026

Faceți căutări pe acest blog

BV - 9 pași spre deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană. Raport Alternativ nr.2




#MoldovaEUCandidateCheck. 9 pași spre deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană . Raport Alternativ nr.2 Realizarea Planului de Acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE / Adrian Ermurachi, Adrian Lupușor, Andrei Nasu [et al.] ; Expert-grup, IPRE, CRJM, Fundația „Friedrich Ebert” (FES). –Ch., 2023 - 23 p. [Accesat 20.07.2023 ]

Autori : Adrian Ermurachi, Adrian Lupușor, Andrei Nasu, Daniel Goinic, Illie Chirtoacă, Iulian Groza, Marina Soloviova, Mihai Mogîldea, Stas Ghilețchi , Vitalie Rapcea, Vladislav Gribincea.

Disponibil:

Raportul #MoldovaEUCandidateCheck este elaborat ca rezultat al unui exercițiu independent de monitorizare și evaluare a implementării Planului de acțiune pentru implementarea celor 9 recomandări identificate în avizul Comisiei Europene în iunie 2022, realizat de experții IPRE, Expert-Grup și CRJM, în baza unei metodologii axate pe evaluarea cantitativă și calitativă.
Evaluarea cantitativă a implicat analiza evoluțiilor în realizarea celor 60 de acțiuni din Planul de Acțiuni aprobat de CNIE corespondente celor 9 recomandări-cheie și respectiv completarea Tabelului de Monitorizare cu principalele evoluții și aprecierea gradului de realizare 

Cel de-al doilea Raport alternativ include progresele, constrângerile și prioritățile revizuite și actualizate pentru perioada 1 iulie 2022 – 30 iunie 2023, având în vedere că termenul limită de îndeplinirea a celor 9 angajamente este iunie 2023. Prezentul raport de asemenea ia în vedere constatările intermediare și prioritățile adiționale sub forma așa-numitor „deltas”, care vor fi luate în considerație de Comisia Europeană la elaborarea primului Raport în cadrul Pachetului de Extindere al UE, care va fi publicat în toamna anului curent.

În rezultatul evaluării actualizate apreciem că până la 30 iunie 2023, majoritatea măsurilor au fost îndeplinite, fiind înregistrată o media generală de implementare de 4,24 puncte din pragul maxim de 5 puncte. Din cele 60 de acțiuni asumate de autorități în Planul de Acțiuni conexe celor 9 angajamente, 24 acțiuni (40%) au fost îndeplinite fără carențe, 25 acțiuni (41,66%) au fost implementate cu unele rezerve, 10 acțiuni (16,66%) urmează a fi îndeplinite, iar o acțiune (1,67%) a fost realizată cu rezerve substanțiale.

Prezentarea interactiva 

https://euromonitor.md/ro


 Vezi de asemenea 

 https://cpescmd2.blogspot.com/2023/04/bv-ue-rm-9-pasi-spre-deschiderea.html

BV: CoE - Statistici Penale Anuale: SPACE II - 2022

tradaptare bnrm.md

Aebi, M. F., & Hashimoto, Y. Z. (2022). SPACE II – 2022 – Council of Europe Annual Penal Statistics: Persons under the supervision of probation agencies. - Strasbourg: Council of Europe & University of Lausanne, 2023. - 150 p - [Accesat 15.07.2023]

Statistici Penale Anuale SPACE II - 2022 : persoane in supravegherea agentilor de probatiune

Disponibil: https://wp.unil.ch/space/files/2023/07/SPACE-II_2022_230523.pdf


Principalele constatari:

Publicatia reprezinta statistica anuala a Consiliului Europei pentru anul 2022 privind persoanele supuse sancțiunilor comunitare și măsurilor în statele membre (sondajul SPACE II).

Sondajul, realizat pentru Consiliul Europei de către Universitatea Lausanne, conține date referitoare la persoanele supravegheate de 48 de administrații de probațiune care aplică diferite sancțiuni sau măsuri comunitare, inclusiv alternative la detenție, precum monitorizarea electronică, muncă în folosul comunității, arest la domiciliu, tratamente, semi-libertate sau eliberare condiționată. Sondajul include, de asemenea, o analiză a tendințelor în populația de infractori din Europa, pe baza datelor furnizate de serviciile de închisoare și probațiune.

DESPRE PROIECT

Proiectul SPACE II, creat de Consiliul Europei în 1992, colectează informații despre persoanele care execută sancțiuni și măsuri non-custodiale și semi-custodiale. Aceste sancțiuni și măsuri sunt adesea numite alternative la închisoare.

Sondajul nu are ca scop acoperirea tuturor sancțiunilor și măsurilor non-custodiale și semi-custodiale existente. Cele incluse sunt în principal cele sugerate de Consiliul Europei în Regula 15 din Recomandarea nr. R (99)22 privind supraaglomerarea în închisori și inflația populației în închisori, în Recomandarea nr. R (2000)22 privind îmbunătățirea punerii în aplicare a regulilor europene privind sancțiunile și măsurile comunitare și în Recomandarea CM/Rec (2010)1 privind regulile de probațiune ale Consiliului Europei. Majoritatea - dar nu toate - dintre ele sunt sancțiuni și măsuri comunitare (CSM) așa cum sunt definite de Consiliul Europei. Potrivit Recomandării nr. R (92)16 și Recomandării CM/Rec (2010)1, CSM trebuie înțelese ca fiind "sancțiuni și măsuri care mențin infractorii în comunitate și implică anumite restricții ale libertății lor prin impunerea de condiții și/sau obligații. Termenul desemnează orice sancțiune impusă de o autoritate judiciară sau administrativă și orice măsură luată înainte sau în locul unei decizii referitoare la o sancțiune, precum și modalități de executare a unei pedepse cu închisoarea în afara unei instituții penitenciare".

Persoanele care execută o CSM sunt de obicei numite persoane sub probațiune și sunt de obicei plasate sub supravegherea unei agenții de probațiune. Conform Recomandării CM/Rec (2010)1, termenul de probațiune "se referă la punerea în aplicare în comunitate a sancțiunilor și măsurilor, definite prin lege și impuse unui infractor. Aceasta include o gamă de activități și intervenții, care implică supravegherea, îndrumarea și asistența cu scopul includerii sociale a infractorului, precum și contribuirea la siguranța comunității". De asemenea, potrivit aceleiași recomandări, agenția de probațiune "înseamnă orice organism desemnat prin lege să pună în aplicare aceste sarcini și responsabilități. În funcție de sistemul național, activitatea unei agenții de probațiune poate include și furnizarea de informații și sfaturi autorităților judiciare și altor autorități decidente pentru a-i ajuta să ia decizii informate și corecte; furnizarea de îndrumare și sprijin infractorilor în timpul detenției pentru a-i pregăti pentru eliberare și reintegrare; monitorizarea și asistența acordată persoanelor supuse eliberării anticipate; intervenții de justiție restaurativă și oferirea de asistență victimelor infracțiunilor".

SPACE II acoperă numărul de persoane care au fost sub o sancțiune sau măsură comunitară. Aceste informații sunt împărțite în două secțiuni: cifre de stoc (numărul de persoane sub CSM la 31 decembrie a fiecărui an de referință) și cifre de flux (numărul de persoane care au început executarea CSM în timpul anului).

SPACE II nu acoperă măsurile de supraveghere post-închisoare sau de probațiune aplicate infractorilor după ce au executat pedeapsa.

SPACE II nu acoperă sancțiunile și măsurile impuse de dreptul penal pentru minori sau aplicabile numai minorilor.

În sondajul SPACE II, conceptele de "probațiune", "supraveghere a probațiunii" și "sancțiuni și măsuri comunitare" sunt utilizate într-un sens larg pentru a lua în considerare mare varietate a practicilor naționale din Europa. Niciunul dintre aceste concepte nu este folosit într-un sens legal rigid.

Pentru informații, Recomandarea CM/Rec (2010)1 conține mai multe definiții, inclusiv definiții pentru "probațiune" și "agenție de probațiune".

Scopul sondajului este de a aduna și compara, într-un mod fiabil, informațiile furnizate de statele membre ale Consiliului Europei. Pentru a permite comparații la nivel european, statele au fost rugate să adapteze categoriile lor naționale la categoriile propuse de SPACE II. Mai mult, pentru a îmbunătăți validitatea unor astfel de comparații, chestionarul utilizat pentru sondaj a inclus întrebări privind particularitățile sancțiunilor și măsurilor utilizate în fiecare țară și a oferit suficient spațiu pentru comentarii.

Informații suplimentare:

Council of Europe Annual Penal Statistics

BV: CoE: Statistici penale anuale - SPACE

Zilele vizibilității Consiliului Europei


Zilele Consiliului Europei arată viața transformată

Consiliul Europei a lansat o campanie de comunicare "Povestind istoria Consiliului". Zilele Consiliului Europei, susținute de o sursă online destinată Statelor membre, pune în evidență felul în care Organizația contribuie la  îmbunătăţirea vieții milioanelor de Europeni, apărând drepturile omului, democrația și statul de drept.

Cetățeni din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei conviețuiesc în siguranță, securitate și demnitate deoarece guvernele lor le protejează drepturile omului. Mulți dintre ei și-ai dori să beneficieze de toate drepturile lor așa cum sunt prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului și în Carta Socială Europeană. Eu s-ar putea să nu cunoască despre diferite convenții exitente care acoperă orice subiect: de la prevenirea torturii, la combaterea traficului de persoane, la combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice.

Dirijată de agenți naționali, inițiativa constituie o oportunitate pentru Statele membre de a demonstra avantajele apartenenței lor la Consiliul Europei și de face cunoscută mai bine activitatea sa la scară națională.


Una dintre primele inițiative concrete este organizarea de către Franța a unei simulări a Consiliului Europei. Aceasta a adunat peste 200 de studenți de la științe politice pentru a juca rolul parlamentarilor și reprezentanților Statelor membre în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și a Comitetului de Miniștri. Participanților li se va oferi ocazia să discute și să învețe modalitatea în care Consiliul Europei ameliorează viața femeilor și bărbaților în țara lor și în toată Europa.

Zilele Consiliului Europei se inspiră din reuniunea ministerială de la Hamburg 2021, unde miniștrii de externe au decis că:
„este necesar să sesporească cunoașterea și vizibilitatea activității Consiliului Europei, prin evenimente regulate coordonate în toate statele membre, profitând de birourile externe, rețelele existente, grupurile de tineret, societatea civilă, universitățile și instituțiile de cercetare și alți parteneri, în vederea promovării valorilor, idealurilor și principiilor fundamentale ale Consiliului Europei, care sunt moștenirea noastră comună, printre noile generații și publicul larg".

Mai mult
https://www.coe.int/en/web/coe-story/home-

REPUBLICA MOLDOVA

https://www.coe.int/en/web/coe-story/republic-of-moldova

Săptămâna Consiliului Europei în Republica Moldova 2023: Impactul asupra drepturilor omului și asupra vieții de zi cu zi
https://www.coe.int/ro/web/chisinau/council-of-europe-week

Oficiul Consiliului Europei de la Chișinău, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene,organizeaza Săptămâna Consiliului Europei 2023 în Republica Moldova. Astfel, vor avea loc o varietate de evenimente: o expoziție de artă publică axată pe migrație și nevoia de siguranță, un flash-mob în colaborare cu Inspectoratul General de Poliție și proiecția de documentare ce abordează probleme sociale în mediul rural, precum și un eveniment ce va prezenta poveștile victimelor discursurilor motivate de ură și ale crimelor motivate de prejudecată.

Săptămâna Consiliului Europei 2023 în Republica Moldova va marca 28 de ani de la aderarea țării la Consiliul Europei. Toate aceste evenimente își propun să inspire oamenii, prin promovarea valorilor fundamentale ale Consiliului Europei, ajungând la publicul din regiuni și oferind vizibilitate drepturilor și libertăților fundamentale și impactului pozitiv pe care Consiliul Europei îl are asupra vieții oamenilor.


Centrul Pro-European de servicii si comunicare al BNRM se alătură acestei inițiative și Vă invită începând cu 13 iulie 2023, la Expoziția "Acces la titluri recente ale Consiliului Europei" https://tinyurl.com/hws74ejp



Președinția spaniolă a Consiliului UE: 1 iulie-31 decembrie 2023

Spania deține pentru a cincea oară președinția Consiliului UE. Mottoul: „Europa, mai aproape” aduce în atenție spiritul apropierii umane, politice și instituționale.


Spania a identificat  4  priorități pentru lucrările din perioada în care va deține președinția Consiliului:

  1. reindustrializarea UE și asigurarea autonomiei sale strategice deschise
  2. înregistrarea de progrese în ceea ce privește tranziția verde și adaptarea la schimbările de mediu
  3. promovarea unei justiții sociale și economice sporite
  4. consolidarea unității europene

În ultimele decenii, Europa a arătat cât de mult poate face pentru Spania. A sosit momentul ca Spania să arate lumii cât de mult poate face pentru Europa. Țara noastră preia președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene cu modestie și recunoștință, dar și cu ambiție, fiind hotărâtă să folosească acest instrument pentru a îmbunătăți viața cetățenilor./ 
Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, prezentarea priorităților politice ale președinției spaniole, 15 iunie 2023


Președinția Consiliului se asigură prin rotație la fiecare șase luni între statele membre ale UE. În cursul acestei perioade de șase luni, președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru șase luni.
Trioul actual este alcătuit din președințiile spaniolă, belgiană și ungară.


Președințiile Consiliului până în 2024

Belgia: ianuarie-iunie 2024
Ungaria: iulie-decembrie 2024

Mai mult
https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/

Noutăți CoE-RM - Aprilie- Iunie 2023

22.06.2023

Ratificarea Protocolului 16 al CEDO

La 22 iunie 2023 Ambasadoarea Daniela Cujbă, Reprezentanta Permanentă a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei a depozitat instrumentul de ratificare al Protocolului 16 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenție), ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 27 aprilie 2023.

Importanța ratificării Protocolului 16 rezidă în prevederea de către acesta a dreptului de solicitare de către instanțele supreme ale Înaltelor Părți Contractante a avizelor consultative ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) cu privire la aspecte de principiu ce țin de interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților definite de Convenție și Protocoalele sale.

Curtea Constituțională și Curtea Supremă de Justiție au fost desemnate, în conformitate cu art. 10 al Protocolului 16 și Legea de ratificare nr. 100 din 27 aprilie 2023, drept instanțe supreme cu prerogativa adresării la CtEDO pentru avize consultative. Potrivit art. 1, alin. 2 al Protocolului 16, instanțele pot solicita avize consultative doar în contextul unor cauze pendinte în fața acestora. Avizele consultative nu au caracter obligatoriu.

Aplicarea prevederilor Protocolului are drept obiectiv îmbunătățirea actului de justiție al instanțelor naționale, examinarea cauzelor și hotărârilor emise în concordanță cu drepturile protejate de Convenție, ceea ce poate contribui implicit și la diminuarea numărului cererilor la CtEDO împotriva Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 8, alin. 2 al Protocolului 16, tratatul va intra în vigoare pentru Republica Moldova în prima zi a lunii care urmează expirării perioadei de 3 luni de la depozitarea instrumentului de ratificare.


*     *     *

19.06.2023

Vizita postmonitorizare a delegației CALRE în Republica Moldova

Delegația Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRE), formată din coraportorii CALRE, Gunn Marit Helgesen, Marc Cools, Stéphanie Poirel și Angel Manuel Moreno, a efectuat o vizită de postmonitorizare la Chișinău.

Membrii CALRE au avut o întrevedere cu secretarul general al Guvernului, Artur MIJA, cu reprezentanții Parlamentului, Ministerului Finanțelor, ai Congresului Autorităților Locale din Moldova, ai delegației naționale la CALRE, dar și cu alți actori relevanți procesului de postmonitorizare. Principalul subiect de pe agenda discuțiilor l-a constituit implementarea Foii de parcurs revizuite privind democrația locală și regională din țara noastră, semnată la 15 aprilie 2021.

În discursul său, secretarul general al Guvernului a apreciat sprijinul constant acordat de CALRE în domeniul consolidării democrației, autonomiei și bunei guvernări locale din Republica Moldova, prezentând progresele obținute până în prezent. De asemenea, Artur Mija a subliniat faptul că recomandările CALRE sunt importante în procesul de elaborare a politicilor pe segmentul de descentralizare și administrație publică locală.

Șeful Cancelariei de Stat a vorbit despre progresele înregistrate în realizarea Foii de parcurs revizuite și a reconfirmat angajamentul în implementarea reformelor pentru facilitarea procesului de descentralizare și autoguvernare.

„Am aprobat Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030 și Programul de implementare al Strategiei (etapa I - anii 2023-2026). Totodată, am reușit să revitalizăm activitatea Comisiei paritare pentru descentralizare și a grupurilor sectoriale, dar și să dezvoltăm mecanisme de consultare a autorităților publice locale în procesele decizionale”, a spus Artur Mija.

Domeniile de intervenție ale Foii de parcurs revizuite țintesc reformele de guvernare locală; creșterea resurselor financiare ale autorităților locale; creșterea capacității fiscale a autorităților locale; reforma legislativă privind referendumurile locale de revocare; creșterea capacității manageriale a autorităților locale; creșterea salariilor reprezentanților locali. La nivel național, realizarea de reforme ample multidimensionale este esențială în aspirațiile statului de a integra la nivel național principiile din Carta Europeană a Autonomiei Locale și valorile europene.

Republica Moldova a semnat Carta Europeană a Autonomiei Locale pe 2 mai 1996 și a ratificat-o pe 2 octombrie 1997. Carta a intrat în vigoare pe 1 februarie 1998. Anterior, țara noastră a găzduit mai multe vizite de monitorizare din partea delegațiilor CALRE, care au generat elaborarea Recomandărilor CALRE 179 (2005) și 322 (2012), Recomandării 411 (2018) și 436 (2019).


*     *     *

19-23.06.2023

Sesiunea plenară de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

O dezbatere urgentă comună privind consecințele politice ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și participarea sportivilor ruși și belaruși la Jocurile Olimpice Paris 2024 constituie un moment important al sesiunii plenare de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE). De asemenea, a fost solicitată o dezbatere urgentă privind asigurarea accesului liber și sigur prin Coridorul Lachin.

Pe ordinea de zi figurează și dezbaterea a trei rapoarte privind 
  1. integrarea migranților și refugiaților;
  2.  incluziunea socială, prin sport, a migranților, refugiaților și persoanelor strămutate intern; 
  3. sănătatea și protecția socială a lucrătorilor fără acte sau a celor aflați în situație neregulamentară. 

Parlamentarii vor mai discuta despre provocările cu care se confruntă opoziția democratică din Belarus, despre reforma în domeniul legislației privind drepturile omului în Marea Britanie, despre represiile transnaționale, precum și despre prioritățile și bugetul Consiliului Europei pentru perioada 2024-2027.

În cadrul sesiunii APCE vor ține discursuri Președintele Sloveniei, Nataša Pirc Musar, Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, precum și Ministrul Afacerilor Externe al Letoniei, Edgars Rinkēvičs, Președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Delegația Parlamentului Republicii Moldova de asemena participă la sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care se desășoară la Strasbourg, Republica Franceză.

Din componența delegației parlamentare fac parte șeful delegației naționale la APCE, vicepreședintele Comisiei politică externă și integrare europeană, Ion Groza, vicepreședinții Parlamentului, Mihail Popșoi și Vlad Batrîncea, precum și membrii delegației naționale la APCE, Ana Calinici și Adela Răileanu.


*     *    *

09-10.06.2023

"Dezoligarhizarea" Republicii Moldova - pe agenda sesiunii plenare a Comisiei de la Veneția

În cadrul celei de-a 135-a sesiuni plenare a Comisiei de la Veneția, au fost discutate mai multe chestiuni, printre care se numără opinii finale privind "dezoligarhizarea" Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei, opinii referitoare la articolele 49 și 65 din Constituția franceză, precum și două opinii comune cu OSCE/ODIHR referitoare la Registrul Special și Publicitatea Activității Organizațiilor Non-Profit din Republica Srpska a Bosniei și Herțegovinei și la modificările aduse Legii Electorale Federale Germane. În ceea ce privește Ucraina, Comisia a adoptat opinii referitoare la procedura de selectare a judecătorilor candidați ai Curții Constituționale și la legea privind minoritățile naționale (comunități).

Plenara a avut loc la Scuola Grande di San Giovanni Evangelista în zilele de vineri, 9 iunie 2023 (9:30-18:00), și sâmbătă, 10 iunie 2023 (9:00-12:30).

De asemenea, Comisia a fost informată cu privire la urmările opiniiilor sale anterioare, iar subiectele discutate au inclus: 
Republica Moldova - opinie Amicus Curiae cu privire la claritatea prevederilor referitoare la combaterea activităților extremiste.

Sub punctul 12, Comisia a discutat și a adoptat urmările a două opinii intermediare:
Republica Moldova - opinie intermediară referitoare la Proiectul de Lege privind limitarea influenței economice și politice excesive în viața publică (dezoligarhizare).

Sub punctul 17, Comisia a discutat și a adoptat urmările unei opinii:
Republica Moldova - opinie comună a Comisiei de la Veneția și a Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept (DGI) a Consiliului Europei referitoare la proiectul de lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.

În cadrul plenarei, a avut loc un schimb de opinii cu doamna Veronica Mihailov Moraru, Ministra Justiției a Republicii Moldova, pe marginea acestor subiecte. Au fost examinate opinii finale și opinii de monitorizare ale Comisiei, în funcție de comentariile și recomandările experților și membrilor comisiei.

În cadrul reuniunii, au fost adoptate două opinii pentru Republica Moldova:

- Opinia de monitorizare a opiniei la proiectul de lege cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Comisia de la Veneția a salutat atitudinea constructivă a autorităților moldovenești și respectarea în cea mai mare parte a recomandărilor formulate de către experții raportori în opinia din martie 2023 asupra textului final al proiectului legii. Aceste recomandări vizau statutul și funcționarea Comisiilor de evaluare, temeiurile verificării judecătorilor și procurorilor, îmbunătățirea procedurilor de evaluare, precum și reducerea consecințelor negative ale vetting-ului.

- Opinia finală a Comisiei de la Veneția asupra proiectului de lege cu privire la limitarea influenței excesive în viața economică și publică (deoligarhizare). Comisia de la Veneția a salutat renunțarea la proiectul de lege în schimbul abordării sistemice a deoligarhizării. În acest context, autoritățile naționale au prezentat Comisiei de la Veneția un plan de acțiuni privind unele măsuri pentru limitarea influenței economice și politice excesive în viața publică (deoligarhizare) elaborat de un grup de lucru interinstituțional.

Aceste opinii au fost solicitate de către Republica Moldova și fac parte din procesul de asistență și cooperare a Comisiei de la Veneția în domeniul dreptului constituțional și al statului de drept.


*     *     *

05.06.2023

Ratificarea Convenției Consiliului Europei revizuite privind coproducția cinematografică

La 5 iunie 2023, la Strasbourg, Ambasadorul Daniela Cujbă, Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei a depus instrumentul de ratificare pentru Convenția Consiliului Europei revizuită privind coproducția cinematografică, adoptată la 29 iunie 2016 și deschisă spre semnare la data de 30 ianuarie 2017.

Convenția Consiliului Europei a fost semnată la data de 16 ianuarie 2023 și urmează să intre în vigoare pentru Republica Moldova la data de 1 octombrie 2023.

Prevederile Convenției revizuite completează dispozițiile Convenției privind coproducția cinematografică, adoptată de Consiliul Europei în anul 1992, intrată în vigoare pentru Republica Moldova la data de 1 ianuarie 2012.

Noul instrument continuă să ofere o bază juridică comună pentru relațiile cinematografice multilaterale și bilaterale ale statelor părți, dar și oferă o nouă flexibilitate în construirea coproducțiilor și reflectă schimbările tehnologice și evoluția practicilor în industrie. În special, Convenția revizuită oferă posibilitatea aderării țărilor non-europene la tratat.


Convenției Consiliului Europei privind coproducția cinematografică (revizuită)

*     *     *

02.06.2023

Angelina Zaporojan-Pîrgari, a fost aleasă în calitate de membră a Grupului de experţi privind acțiunea împotriva violenței împotriva femeilor și violenței în familie (GREVIO)

În cadrul reuniunii Comitetului Părţilor la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie, candidatul din partea Republicii Moldova, Angelina Zaporojan-Pîrgari, a fost aleasă în calitate de membră a Grupului de experţi privind acțiunea împotriva violenței împotriva femeilor și violenței în familie (GREVIO).

Cei zece noi membri selectați, inclusiv din Republica Moldova, își vor exercita mandatele în perioada 1 iunie 2023 - 1 iunie 2027.

Angelina Zaporojan-Pîrgari este jurist, Președinte de onoare al Centrului de drept al femeilor, fiind specializată în domeniul drepturilor omului și pledoariei pentru promovarea drepturilor femeilor, cu o experiență de peste 20 de ani. A făcut parte din grupul de experți europeni care a contribuit la elaborarea textului Convenției Europene pentru Prevenirea și Combaterea Violenței față de Femei și Violenței domestice (Convenția de la Istanbul).

Notă: GREVIO este organul independent de monitorizare a implementării Convenției de la Istanbul a Consiliului Europei fiind constituit din 15 membri – experți independenți și imparțiali în domeniul drepturilor omului și în particular a combaterii violenței împotriva femeilor, cu experiență în domeniile vizate de Convenție.

Republica Moldova este parte a Convenției de la Istanbul din mai 2022.




*    *    *

19.05.2023

A fost publicat Raportul de conformitate GRECO: Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii parlamentului, judecătorii și procurorii

Cel de-al doilea Raport interimar de conformitate cu privire la Republica Moldova, adoptat de GRECO la cea de-a 93-a sesiune plenară (Strasbourg, 20-24 martie 2023)a fost făcut public la 19 mai 2023. Raportul a fost elaborat în cadrul celei de-a patra runde de evaluare: Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii parlamentului, judecătorii și procurorii.

Grupul de state împotriva corupției (GRECO) concluzionează că Republica Moldova a implementat în mod satisfăcător sau a tratat într-un mod satisfăcător șase dintre cele optsprezece recomandări cuprinse în Raportul de Evaluare al Celei de-a Patra Runde. Din recomandările rămase, zece au fost parțial implementate și două nu au fost implementate.


*     *     *
 

15-19.05.2023

Vizita evaluatorilor GRECO în Moldova

O delegație formată din patru evaluatori GRECO (Croația, Finlanda, România și Slovenia) și un membru al Secretariatului GRECO s-a aflat la Chișinău în perioada 15-19 mai 2023 pentru a efectua evaluarea Republicii Moldova în cadrul celei de-a 5-a runde de evaluare a GRECO. Subiectele abordate au fost prevenirea corupției și promovarea integrității în cadrul Guvernului (funcțiile executive de vârf) și structurile de drept din țară. Un raport de evaluare va fi întocmit și examinat de Plenul GRECO mai târziu, în 2023.

Grupul Statelor împotriva Corupției, organism al Consiliului Europei, a fost înființat în anul 1999 pentru ameliorarea capacității statelor membre de a lupta contra corupției. GRECO are în prezent 49 de membri. Republica Moldova a devenit membru al Consiliului Europei pe data de 13 iulie 1995.


*     *     *

17.05.2023

Letonia a preluat de la Islanda președinția rotativă a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei



Președintele în funcție al Comitetului de Miniștri - ministrul islandez pentru afaceri externe, Thórdís Kolbrún Reykfjörd Gylfadóttir, a predat președinția ministrului de externe al Letonia, Edgars Rinkēvičs - care a prezentat prioritățile țării sale până în noiembrie 2023.

Președinția letonă se va concentra pe trei priorități principale:

1. Întărirea democrației și a statului de drept
2. Promovarea libertății de exprimare, a siguranței jurnaliștilor și a agendei digitale a Consiliului Europei
3. Avansarea reformelor Consiliului Europei, inclusiv prin implementarea deciziilor celui de-al 4-lea Summit.


*     *     *

16-17.05.2023

Cel de-al IV-lea Summit al Consiliului Europei a unit Europa în jurul Ucrainei și a valorilor europene

Războiul din Ucraina și tragerea la răspundere a Rusiei pentru agresiunea declanșată a fost principalul subiect al întâlnirii de două zile a liderilor țărilor europene în cadrul Summit-ului Consiliului Europei, care a avut loc la Reykjavik, Islanda.

Participanții la Summit au lansat un Registu al pagubelor cauzate de Rusia în cursul invaziei în Ucraina, astfel propunându-și să contureze principiile unui sistem care să permită trimiterea în judecată a Moscovei ca să achite compensații pentru victime și să ofere țării devastate posibilitatea de a începe procesul de redresare economică.

În timp ce aproape toate țările europene au oferit ajutor militar sau au primit refugiați din Ucraina, Consiliul Europei are un rol unic în coordonarea sprijinului legal și judiciar.

Liderii au convenit să consolideze Consiliul Europei și activitatea acestuia în domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept prin adoptarea unei declarații privind principiile democrației, reangajarea față de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dezvoltarea de instrumente pentru a aborda provocările emergente în domeniul tehnologiei și mediului.



Președinta Republicii Moldova Maia Sandu, a vorbit despre democrație și reziliență. „În țările unde există voință politică, transformările sunt posibile și democrațiile devin mai puternice, iar societățile mai reziliente”, a spus șefa statului.
Președinta Maia Sandu a menționat că Moldova este un exemplu în acest sens, avansând, în ultimii doi ani, în toate clasamentele internaționale care măsoară starea democrației. „Dar, în fața provocărilor cu care ne confruntăm în regiunea noastră, voința politică nu este suficientă ca democrația noastră să reziste. Cea mai sigură cale de a ne consolida democrația și menține libertatea este aderarea la Uniunea Europeană”, a subliniat Președinta Maia Sandu.

Detalii :


05.05.2023

În Raportul său anual, Secretarul General al CoE solicită luarea măsurilor împotriva devierii de la principiile democratice

Secretarul General Marija Pejčinović Burić a cerut statelor membre să marcheze cel de-al patrulea Summit al șefilor de stat și de guvern de la Reykjavik (16-17 mai) cu angajamentul de a inversa revenirea democratică în Europa.

În raportul său anual, publicat la 5 mai – Ziua Consiliului Europei – Secretarul General spune că standardele Organizației trebuie să fie aplicate în toate aspectele vieții europenilor. Ea a subliniat, de asemenea, impactul profund al agresiunii brutale, ilegale și în curs a Rusiei împotriva Ucrainei. „Agresiunea împotriva Ucrainei a provocat suferințe extraordinare: sute de mii de morți, milioane de refugiați, povești înfiorătoare de tortură, viol și pierdere. Tânjim după revenirea la pace: o pace durabilă bazată pe dreptate”.

Raportul, cu o primă secțiune care analizează punctele forte și punctele slabe ale instituțiilor democratice și o a doua care se concentrează pe calitatea mediului democratic, evidențiază provocările, cu care se confruntă Statele membre ale CoE.


*     *     *

04.05.2023

Abuzul și exploatarea sexuală a copiilor din Moldova: Consiliul Europei și ECPAT atrag atenția asupra necesității de a aloca mai multe resurse

Republica Moldova trebuie să aloce mai multe resurse pentru a identifica și sprijini copiiii care au devenit victime ale exploatării sexuale, în special cei din grupurile cele mai vulnerabile. Situația socioeconomică a țării și ratele ridicate de migrație au lăsat mulți copii vulnerabili la violență, neglijare și exploatare. Conflictul în curs din Ucraina a adăugat o presiune suplimentară sistemului de protecție a copiilor din Moldova, copiii refugiați fiind expuși unor riscuri sporite de trafic și exploatare.

Deși există o legislație penală cuprinzătoare și a fost aprobată recent o comisie specializată, mai multe probleme trebuie încă soluționate. Rata de raportare a infracțiunilor sexuale este încă scăzută, iar procedurile de justiție prietenoase copiilor ar putea beneficia de îmbunătățiri. Exploatarea și abuzul sexual al copiilor prin intermediul tehnologiei a crescut semnificativ, conform raportului: din cele 1.745 de apeluri primite în prima jumătate a anului 2021 pe platforma online care oferă consiliere pentru copiii care au experimentat abuz sexual online, 89% (1.554) au fost făcute de copii, majoritatea referindu-se la șantaj sexual. Normele și credințele tradiționale din țară contribuie la lipsa de conștientizare a violenței de gen în rândul copiilor.

Raportul oferă mai multe sugestii pentru îmbunătățirea situației, inclusiv închiderea lacunelor existente în legislație, consolidarea protecției copiilor în contextul călătoriilor și turismului, crearea unei singure entități responsabile pentru coordonarea tuturor eforturilor de siguranță online pentru copii, introducerea unui curriculum pentru prevenirea abuzurilor sexuale și a exploatării în programul școlar obligatoriu și îmbunătățirea accesului la justiție pentru victimele de abuz sexual și exploatare a copiilor, cu accent pe simplificarea procedurilor legale și introducerea unor practici prietenoase copiilor în sectorul justiției.

Raportul deplin pe țară 
Raportul succint

*     *     *

03.05.2023

Ziua Libertății Presei: Secretarul General îndeamnă statele europene să protejeze jurnalismul și să îmbunătățească siguranța jurnaliștilor

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a făcut un apel către guvernele europene de a face protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori media o prioritate politică, cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei pe 3 mai. Acesta a evidențiat necesitatea creării unor planuri naționale de acțiune pentru siguranța jurnaliștilor și a condamnat orice formă de presiune, intimidare sau violență îndreptată împotriva jurnaliștilor și actorilor media. 

Pe de altă parte, Consiliul Europei a dezvoltat o serie de instrumente pentru a ghida guvernele în asigurarea siguranței jurnaliștilor, iar campania pentru Siguranța Jurnaliștilor, care va fi lansată în octombrie 2023, va fi o oportunitate de a aplica aceste standarde pentru a proteja jurnaliștii în practică. Raportul anual "War in Europe and the Fight for the Right to Report", publicat recent, a evidențiat o tendință îngrijorătoare spre degradarea libertății presei în unele țări, mai ales în Rusia și Belarus.


*     *     *

03.05.2023

Lideri europeni dezbat dreptul la un mediu curat și sănătos la Conferința de la Strasbourg

Judecători de rang înalt, experți și reprezentanți ai comunității internaționale au participat la o conferință de nivel înalt la Strasbourg pentru a discuta ce înseamnă în practică dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil și ce formă legală poate avea acest drept în Europa.


La deschiderea conferinței, Katrin Jakobsdóttir, prim-ministrul Islandei, reprezentând țara care deține președinția Comitetului de Miniștri, a descris degradarea mediului și criza planetară triplă a schimbărilor climatice, poluării și pierderii biodiversității drept una dintre cele mai urgente provocări ale timpurilor noastre.

Consolidarea părții privind mediul din sistemul de drepturi ale omului este una dintre prioritățile Islandei, a spus premierul Jakobsdóttir, remarcând că Summit-ul Consiliului Europei de la Reykjavik, din 16 și 17 mai, va fi o oportunitate importantă de a promova dreptul la un mediu curat și sănătos.

Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a remarcat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a judecat deja în jur de 300 de cazuri legate de mediu. Trei cazuri importante legate de schimbările climatice sunt în prezent examinate de Marea Cameră a Curții.

În urma recomandărilor recente ale Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei și ale Adunării Parlamentare, se lucrează în prezent la evaluarea dacă dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil ar fi cel mai bine protejat printr-o convenție independentă sau printr-un protocol suplimentar la Convenția Europeană a Drepturilor Omului sau Carta Socială Europeană.


*    *    *

26.04.2023

Lansarea noilor proiecte în cadrul Programului comun al UE/Consiliul Europei "Parteneriat pentru Buna Guvernare" (2023-2027)

Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și Consiliul Europei, împreună cu 45 de reprezentanți ai instituțiilor naționale partenere, au discutat despre acțiuni comune la prima reuniune a Comitetului Local de Coordonare pentru cea de-a treia etapă a Parteneriatului pentru Buna Guvernare. (PBG) pentru Republica Moldova.

«UE are fericita ocazie să demareze oficial Faza III a Parteneriatului UE/Consiliul Europei pentru Buna Guvernare. Lupta cu succes împotriva corupției, implementarea eficientă a reformei justiției în Republicii Moldova, precum și consolidarea drepturilor omului sunt elementele cheie pe calea aderării la UE a Republicii Moldova. Șase noi proiecte în cadrul Parteneriatului nostru de succes vor contribui la creșterea eficienței instanțelor, la îmbunătățirea regimului de luptă împotriva spălării banilor și de recuperare a activelor din Republica Moldova, la combaterea discriminării, a discursurilor motivate de ură și a crimelor motivate de prejudecată, precum și la consolidarea accesului la justiție pentru femeile victime ale violenței în următorii patru ani», a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

«Consiliul Europei și Uniunea Europeană au fost și continuă să fie o referință inerentă pentru reformele democratice din Republica Moldova, asistența oferită de-a lungul anilor este îndreptată să contribuie la promovarea unei societăți inclusive și pluraliste, la dezvoltarea sustenabilă a țării, asigurarea unei justiții independente, la edificarea și consolidarea instituțiilor transparente și responsabile», a menționat Tatiana Pậrvu, șefa Direcției Drepturile Omului și a Consiliului Europei, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

«Având la bază rezultatele obținute în fazele anterioare ale PBG, Programul va oferi în continuare sprijin țării în agenda priorităților sale de aderare, având la bază standardele Consiliului Europei. Datorită flexibilității sale, PBG va continua să răspundă necesităților emergente ale partenerilor naționali», a subliniat Delphine Freymann, șefa Departamentului programe și mobilizare a resurselor, Direcția pentru coordonarea programelor, Consiliul Europei.


*     *     *

24-28.04.2023


Subiecte de actualitate pe agenda sesiunii de primăvară a APCE

Subiectul privind rolul Rusiei în escaladarea tensiunilor în Republica Moldova a fost dezbătut la Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Dezbaterea de actualitate a avut loc joi, 27 aprilie 2023. La discuții au participat deputații Ion Groza, șeful delegației naționale la APCE, Mihail Popșoi, vicepreședintele Parlamentului și Natalia Davidovici.


"Dacă există o lecție de desprins din pagina sângeroasă actuală a istoriei europene scrisă de Federația Rusă, este aceea că liniștirea nu este o opțiune. Agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei nu este doar un război de agresiune brutal, ilegal și nejustificat împotriva unui stat membru al Consiliului Europei, ci o amenințare împotriva noastră tuturor. Republica Moldova suferă în primul rând consecințele acestei agresiuni”, a subliniat Aleksander Pociej (Polonia, PPE/CD), prin deschiderea dezbaterii de actualitate pe tema „Rolul Rusiei în escaladarea tensiunilor în Republica Moldova”.


Pe ordinea de zi a sesiunii APCE se mai regăsește o dezbatere despre situația cetățenilor ucraineni, inclusiv copii, strămutați forțat în Federația Rusă sau pe teritoriul Ucrainei aflat sub controlul Federației Ruse. La discuții a participat online și prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska.

Agenda Sesiunii de primăvară a APCE a inclus;
- discursul Președintelui Islandei, Guðni Th. Johannesson;
- prezentarea de către Ministrul islandez de externe, Þórdís Kolbrún Reykfjörð Gylfadóttir, a comunicării Comitetului de Miniștri, pe care Islanda îl prezidează în prezent;
- prezentarea de către Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Dunja Mijatović,  a raportului anual de activitate pentru anul 2022;
- ședință de întrebări, susțintă de Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić;
- o dezbatere despre situația cetățenilor ucraineni, inclusiv copii, strămutați forțat în Federația Rusă sau pe teritoriul Ucrainei aflat sub controlul Federației Ruse, 
- discuții despre strategiile politice de prevenire și pregătire pentru dezastre naturale și înfruntarea consecințelor acestora,
- discuții despre protejarea democrației, a drepturilor și a mediului în comerțul internațional. 
- examinarea implementării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, a prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și a constituțiilor naționale. 
- un subiect care vizează tineretul și mass-media.

APCE este formată din peste 300 de deputați, delegați de către legislativele naționale ale celor 46 de state membre ale Consiliului Europei.


*     *     *

20.04.2023

Republica Moldova a aderat la Acordul Parțial Extins al Consiliului Europei privind Rutele Culturale

Consiliul Europei este onorat să anunțe că Republica Moldova a devenit membru al Acordului Parțial Extins privind Rutele Culturale. În data de 7 aprilie, domnul Nicu Popescu, viceprim-ministrul Republicii Moldova, a informat personal Secretarul General al Consiliului Europei, Doamna Marija Pejčinović Burić, cu privire la decizia Republicii Moldova de a adera la acest acord.

Acordul Parțial Extins privind Rutele Culturale este o inițiativă importantă a Consiliului Europei, care are ca scop conservarea și promovarea patrimoniului cultural european prin stabilirea de trasee culturale, care să faciliteze schimburile culturale și turistice între statele membre ale Consiliului Europei.

Astfel, Republica Moldova, la 20 aprilie 2023, a devenit cel de-al 38-lea membru al Acordului

În prezent, Republica Moldova este traversată de o Rută Culturală - Ruta Viței-de-Vie.

Mai mult despre Rute Culturale   - https://tinyurl.com/8tu5hcvc

*     *      *

06.04.2023

Secretarul General al Consiliului Europei face apel la sporirea voinței politice în implementarea hotărârilor CEDO

Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, face apel către cele 46 de state membre ale Consiliului Europei să dea dovadă de voință politică sporită în implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) și să își îmbunătățească capacitatea de implementare a acestora: „Respectarea hotărârilor judecătorești este esențială într-un stat de drept. De-a lungul anilor, statele membre au înregistrat progrese consistente în implementarea hotărârilor CtEDO, dar Curtea se ocupă acum de tot mai multe cazuri de complexitate crescândă”.

În toată Europa, convenția drepturilor omului a schimbat progresiv viețile oamenilor în bine. Pentru ca acest impact pozitiv să continue, statele noastre membre trebuie să demonstreze voința politică de a implementa hotărârile pe deplin și în mod consecvent, - a menționat oficialul european.


*     *     *

05.04.2023

A fost adoptată Recomandarea Comitetului de Miniștri al CoE privind legislația și politica ce vizează bibliotecile în Europa

Recomandarea evidențiază rolul crucial al bibliotecilor în calitate de centre comunitare care contribuie la construirea unei societății democratice, coezive, inclusive și echitabile, fiind componente esențiale a infrastructurii de informare socială și culturală ale unei societăți sustenabile.



03.04.2023
La Strasbourg încep negocierile pentru o nouă convenție privind protecția mediului prin dreptul penal

Criminalitatea împotriva mediului a fost în centrul atenției la prima reuniune a Comitetul de experți al Consiliului Europei pentru protecția mediului prin dreptul penal de la Strasbourg.

În cuvântul său de salut, secretarul general adjunct Bjørn Berge a subliniat că infracțiunile împotriva mediului au crescut cu o rată de 2-3 ori mai mare decât economia globală, veniturile din infracțiunile de mediu fiind la aceeași scară cu alte infracțiuni financiare.

"Infracțiunile împotriva mediului sunt uneori săvârșite pentru profit, dar cu consecințe distructive, dăunează sănătății și bunăstării, precum și securității aprovizionării noastre cu alimente. De asemenea, pot dăuna prin poluare industrială și activități industriale periculoase. Reuniunea de astăzi este un prim pas pentru ca Consiliul Europei să preia conducerea în protecția drepturilor omului a mediului prin expertiza și jurisprudența sa în acest domeniu." - a menționat acesta.

Din 1977, Consiliul Europei a recunoscut „contribuția dreptului penal la protecția mediului” și acum elaborează o nouă convenție globală privind protecția mediului prin dreptul penal. La 23 noiembrie 2022, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat Termenii de referință pentru un nou Comitet de experți pentru protecția mediului prin dreptul penal (PC-ENV).