22.06.2023
Ratificarea Protocolului 16 al CEDO
La 22 iunie 2023 Ambasadoarea Daniela Cujbă, Reprezentanta Permanentă a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei a depozitat instrumentul de ratificare al Protocolului 16 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenție), ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 27 aprilie 2023.
Importanța ratificării Protocolului 16 rezidă în prevederea de către acesta a dreptului de solicitare de către instanțele supreme ale Înaltelor Părți Contractante a avizelor consultative ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) cu privire la aspecte de principiu ce țin de interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților definite de Convenție și Protocoalele sale.
Curtea Constituțională și Curtea Supremă de Justiție au fost desemnate, în conformitate cu art. 10 al Protocolului 16 și Legea de ratificare nr. 100 din 27 aprilie 2023, drept instanțe supreme cu prerogativa adresării la CtEDO pentru avize consultative. Potrivit art. 1, alin. 2 al Protocolului 16, instanțele pot solicita avize consultative doar în contextul unor cauze pendinte în fața acestora. Avizele consultative nu au caracter obligatoriu.
Aplicarea prevederilor Protocolului are drept obiectiv îmbunătățirea actului de justiție al instanțelor naționale, examinarea cauzelor și hotărârilor emise în concordanță cu drepturile protejate de Convenție, ceea ce poate contribui implicit și la diminuarea numărului cererilor la CtEDO împotriva Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 8, alin. 2 al Protocolului 16, tratatul va intra în vigoare pentru Republica Moldova în prima zi a lunii care urmează expirării perioadei de 3 luni de la depozitarea instrumentului de ratificare.
* * *
19.06.2023
Vizita postmonitorizare a delegației CALRE în Republica Moldova
Delegația Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRE), formată din coraportorii CALRE, Gunn Marit Helgesen, Marc Cools, Stéphanie Poirel și Angel Manuel Moreno, a efectuat o vizită de postmonitorizare la Chișinău.
Membrii CALRE au avut o întrevedere cu secretarul general al Guvernului, Artur MIJA, cu reprezentanții Parlamentului, Ministerului Finanțelor, ai Congresului Autorităților Locale din Moldova, ai delegației naționale la CALRE, dar și cu alți actori relevanți procesului de postmonitorizare. Principalul subiect de pe agenda discuțiilor l-a constituit implementarea Foii de parcurs revizuite privind democrația locală și regională din țara noastră, semnată la 15 aprilie 2021.
În discursul său, secretarul general al Guvernului a apreciat sprijinul constant acordat de CALRE în domeniul consolidării democrației, autonomiei și bunei guvernări locale din Republica Moldova, prezentând progresele obținute până în prezent. De asemenea, Artur Mija a subliniat faptul că recomandările CALRE sunt importante în procesul de elaborare a politicilor pe segmentul de descentralizare și administrație publică locală.
Șeful Cancelariei de Stat a vorbit despre progresele înregistrate în realizarea Foii de parcurs revizuite și a reconfirmat angajamentul în implementarea reformelor pentru facilitarea procesului de descentralizare și autoguvernare.
„Am aprobat Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030 și Programul de implementare al Strategiei (etapa I - anii 2023-2026). Totodată, am reușit să revitalizăm activitatea Comisiei paritare pentru descentralizare și a grupurilor sectoriale, dar și să dezvoltăm mecanisme de consultare a autorităților publice locale în procesele decizionale”, a spus Artur Mija.
Domeniile de intervenție ale Foii de parcurs revizuite țintesc reformele de guvernare locală; creșterea resurselor financiare ale autorităților locale; creșterea capacității fiscale a autorităților locale; reforma legislativă privind referendumurile locale de revocare; creșterea capacității manageriale a autorităților locale; creșterea salariilor reprezentanților locali. La nivel național, realizarea de reforme ample multidimensionale este esențială în aspirațiile statului de a integra la nivel național principiile din Carta Europeană a Autonomiei Locale și valorile europene.
Republica Moldova a semnat Carta Europeană a Autonomiei Locale pe 2 mai 1996 și a ratificat-o pe 2 octombrie 1997. Carta a intrat în vigoare pe 1 februarie 1998. Anterior, țara noastră a găzduit mai multe vizite de monitorizare din partea delegațiilor CALRE, care au generat elaborarea Recomandărilor CALRE 179 (2005) și 322 (2012), Recomandării 411 (2018) și 436 (2019).
* * *
19-23.06.2023
Sesiunea plenară de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
O dezbatere urgentă comună privind consecințele politice ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și participarea sportivilor ruși și belaruși la Jocurile Olimpice Paris 2024 constituie un moment important al sesiunii plenare de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE). De asemenea, a fost solicitată o dezbatere urgentă privind asigurarea accesului liber și sigur prin Coridorul Lachin.
Pe ordinea de zi figurează și dezbaterea a trei rapoarte privind
- integrarea migranților și refugiaților;
- incluziunea socială, prin sport, a migranților, refugiaților și persoanelor strămutate intern;
- sănătatea și protecția socială a lucrătorilor fără acte sau a celor aflați în situație neregulamentară.
În cadrul sesiunii APCE vor ține discursuri Președintele Sloveniei, Nataša Pirc Musar, Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, precum și Ministrul Afacerilor Externe al Letoniei, Edgars Rinkēvičs, Președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.
Delegația Parlamentului Republicii Moldova de asemena participă la sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care se desășoară la Strasbourg, Republica Franceză.
Din componența delegației parlamentare fac parte șeful delegației naționale la APCE, vicepreședintele Comisiei politică externă și integrare europeană, Ion Groza, vicepreședinții Parlamentului, Mihail Popșoi și Vlad Batrîncea, precum și membrii delegației naționale la APCE, Ana Calinici și Adela Răileanu.
* * *
09-10.06.2023
"Dezoligarhizarea" Republicii Moldova - pe agenda sesiunii plenare a Comisiei de la Veneția
În cadrul celei de-a 135-a sesiuni plenare a Comisiei de la Veneția, au fost discutate mai multe chestiuni, printre care se numără opinii finale privind "dezoligarhizarea" Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei, opinii referitoare la articolele 49 și 65 din Constituția franceză, precum și două opinii comune cu OSCE/ODIHR referitoare la Registrul Special și Publicitatea Activității Organizațiilor Non-Profit din Republica Srpska a Bosniei și Herțegovinei și la modificările aduse Legii Electorale Federale Germane. În ceea ce privește Ucraina, Comisia a adoptat opinii referitoare la procedura de selectare a judecătorilor candidați ai Curții Constituționale și la legea privind minoritățile naționale (comunități).
Plenara a avut loc la Scuola Grande di San Giovanni Evangelista în zilele de vineri, 9 iunie 2023 (9:30-18:00), și sâmbătă, 10 iunie 2023 (9:00-12:30).
De asemenea, Comisia a fost informată cu privire la urmările opiniiilor sale anterioare, iar subiectele discutate au inclus:
Republica Moldova - opinie Amicus Curiae cu privire la claritatea prevederilor referitoare la combaterea activităților extremiste.
Sub punctul 12, Comisia a discutat și a adoptat urmările a două opinii intermediare:
Republica Moldova - opinie intermediară referitoare la Proiectul de Lege privind limitarea influenței economice și politice excesive în viața publică (dezoligarhizare).
Sub punctul 17, Comisia a discutat și a adoptat urmările unei opinii:
Republica Moldova - opinie comună a Comisiei de la Veneția și a Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept (DGI) a Consiliului Europei referitoare la proiectul de lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.
În cadrul plenarei, a avut loc un schimb de opinii cu doamna Veronica Mihailov Moraru, Ministra Justiției a Republicii Moldova, pe marginea acestor subiecte. Au fost examinate opinii finale și opinii de monitorizare ale Comisiei, în funcție de comentariile și recomandările experților și membrilor comisiei.
În cadrul reuniunii, au fost adoptate două opinii pentru Republica Moldova:
- Opinia de monitorizare a opiniei la proiectul de lege cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Comisia de la Veneția a salutat atitudinea constructivă a autorităților moldovenești și respectarea în cea mai mare parte a recomandărilor formulate de către experții raportori în opinia din martie 2023 asupra textului final al proiectului legii. Aceste recomandări vizau statutul și funcționarea Comisiilor de evaluare, temeiurile verificării judecătorilor și procurorilor, îmbunătățirea procedurilor de evaluare, precum și reducerea consecințelor negative ale vetting-ului.
- Opinia finală a Comisiei de la Veneția asupra proiectului de lege cu privire la limitarea influenței excesive în viața economică și publică (deoligarhizare). Comisia de la Veneția a salutat renunțarea la proiectul de lege în schimbul abordării sistemice a deoligarhizării. În acest context, autoritățile naționale au prezentat Comisiei de la Veneția un plan de acțiuni privind unele măsuri pentru limitarea influenței economice și politice excesive în viața publică (deoligarhizare) elaborat de un grup de lucru interinstituțional.
Aceste opinii au fost solicitate de către Republica Moldova și fac parte din procesul de asistență și cooperare a Comisiei de la Veneția în domeniul dreptului constituțional și al statului de drept.
* * *
05.06.2023
La 5 iunie 2023, la Strasbourg, Ambasadorul Daniela Cujbă, Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei a depus instrumentul de ratificare pentru Convenția Consiliului Europei revizuită privind coproducția cinematografică, adoptată la 29 iunie 2016 și deschisă spre semnare la data de 30 ianuarie 2017.
Convenția Consiliului Europei a fost semnată la data de 16 ianuarie 2023 și urmează să intre în vigoare pentru Republica Moldova la data de 1 octombrie 2023.
Prevederile Convenției revizuite completează dispozițiile Convenției privind coproducția cinematografică, adoptată de Consiliul Europei în anul 1992, intrată în vigoare pentru Republica Moldova la data de 1 ianuarie 2012.
Noul instrument continuă să ofere o bază juridică comună pentru relațiile cinematografice multilaterale și bilaterale ale statelor părți, dar și oferă o nouă flexibilitate în construirea coproducțiilor și reflectă schimbările tehnologice și evoluția practicilor în industrie. În special, Convenția revizuită oferă posibilitatea aderării țărilor non-europene la tratat.
* * *
02.06.2023
Angelina Zaporojan-Pîrgari, a fost aleasă în calitate de membră a Grupului de experţi privind acțiunea împotriva violenței împotriva femeilor și violenței în familie (GREVIO)
În cadrul reuniunii Comitetului Părţilor la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie, candidatul din partea Republicii Moldova, Angelina Zaporojan-Pîrgari, a fost aleasă în calitate de membră a Grupului de experţi privind acțiunea împotriva violenței împotriva femeilor și violenței în familie (GREVIO).
Cei zece noi membri selectați, inclusiv din Republica Moldova, își vor exercita mandatele în perioada 1 iunie 2023 - 1 iunie 2027.
Angelina Zaporojan-Pîrgari este jurist, Președinte de onoare al Centrului de drept al femeilor, fiind specializată în domeniul drepturilor omului și pledoariei pentru promovarea drepturilor femeilor, cu o experiență de peste 20 de ani. A făcut parte din grupul de experți europeni care a contribuit la elaborarea textului Convenției Europene pentru Prevenirea și Combaterea Violenței față de Femei și Violenței domestice (Convenția de la Istanbul).
Notă: GREVIO este organul independent de monitorizare a implementării Convenției de la Istanbul a Consiliului Europei fiind constituit din 15 membri – experți independenți și imparțiali în domeniul drepturilor omului și în particular a combaterii violenței împotriva femeilor, cu experiență în domeniile vizate de Convenție.
Republica Moldova este parte a Convenției de la Istanbul din mai 2022.
* * *
19.05.2023
A fost publicat Raportul de conformitate GRECO: Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii parlamentului, judecătorii și procurorii
Cel de-al doilea Raport interimar de conformitate cu privire la Republica Moldova, adoptat de GRECO la cea de-a 93-a sesiune plenară (Strasbourg, 20-24 martie 2023)a fost făcut public la 19 mai 2023. Raportul a fost elaborat în cadrul celei de-a patra runde de evaluare: Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii parlamentului, judecătorii și procurorii.
Grupul de state împotriva corupției (GRECO) concluzionează că Republica Moldova a implementat în mod satisfăcător sau a tratat într-un mod satisfăcător șase dintre cele optsprezece recomandări cuprinse în Raportul de Evaluare al Celei de-a Patra Runde. Din recomandările rămase, zece au fost parțial implementate și două nu au fost implementate.
* * *
15-19.05.2023
Vizita evaluatorilor GRECO în Moldova
O delegație formată din patru evaluatori GRECO (Croația, Finlanda, România și Slovenia) și un membru al Secretariatului GRECO s-a aflat la Chișinău în perioada 15-19 mai 2023 pentru a efectua evaluarea Republicii Moldova în cadrul celei de-a 5-a runde de evaluare a GRECO. Subiectele abordate au fost prevenirea corupției și promovarea integrității în cadrul Guvernului (funcțiile executive de vârf) și structurile de drept din țară. Un raport de evaluare va fi întocmit și examinat de Plenul GRECO mai târziu, în 2023.
Grupul Statelor împotriva Corupției, organism al Consiliului Europei, a fost înființat în anul 1999 pentru ameliorarea capacității statelor membre de a lupta contra corupției. GRECO are în prezent 49 de membri. Republica Moldova a devenit membru al Consiliului Europei pe data de 13 iulie 1995.
* * *
17.05.2023
Letonia a preluat de la Islanda președinția rotativă a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei
Președintele în funcție al Comitetului de Miniștri - ministrul islandez pentru afaceri externe, Thórdís Kolbrún Reykfjörd Gylfadóttir, a predat președinția ministrului de externe al Letonia, Edgars Rinkēvičs - care a prezentat prioritățile țării sale până în noiembrie 2023.
Președinția letonă se va concentra pe trei priorități principale:
1. Întărirea democrației și a statului de drept
2. Promovarea libertății de exprimare, a siguranței jurnaliștilor și a agendei digitale a Consiliului Europei
3. Avansarea reformelor Consiliului Europei, inclusiv prin implementarea deciziilor celui de-al 4-lea Summit.
* * *
16-17.05.2023
Cel de-al IV-lea Summit al Consiliului Europei a unit Europa în jurul Ucrainei și a valorilor europene
Războiul din Ucraina și tragerea la răspundere a Rusiei pentru agresiunea declanșată a fost principalul subiect al întâlnirii de două zile a liderilor țărilor europene în cadrul Summit-ului Consiliului Europei, care a avut loc la Reykjavik, Islanda.
Participanții la Summit au lansat un Registu al pagubelor cauzate de Rusia în cursul invaziei în Ucraina, astfel propunându-și să contureze principiile unui sistem care să permită trimiterea în judecată a Moscovei ca să achite compensații pentru victime și să ofere țării devastate posibilitatea de a începe procesul de redresare economică.
În timp ce aproape toate țările europene au oferit ajutor militar sau au primit refugiați din Ucraina, Consiliul Europei are un rol unic în coordonarea sprijinului legal și judiciar.
Liderii au convenit să consolideze Consiliul Europei și activitatea acestuia în domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept prin adoptarea unei declarații privind principiile democrației, reangajarea față de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dezvoltarea de instrumente pentru a aborda provocările emergente în domeniul tehnologiei și mediului.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la cel de-al patrulea Summit al Consiliului Europei (CoE) al șefilor de state și de guverne.
Președinta Republicii Moldova Maia Sandu, a vorbit despre democrație și reziliență. „În țările unde există voință politică, transformările sunt posibile și democrațiile devin mai puternice, iar societățile mai reziliente”, a spus șefa statului.
Președinta Maia Sandu a menționat că Moldova este un exemplu în acest sens, avansând, în ultimii doi ani, în toate clasamentele internaționale care măsoară starea democrației. „Dar, în fața provocărilor cu care ne confruntăm în regiunea noastră, voința politică nu este suficientă ca democrația noastră să reziste. Cea mai sigură cale de a ne consolida democrația și menține libertatea este aderarea la Uniunea Europeană”, a subliniat Președinta Maia Sandu.
Detalii :
05.05.2023
În Raportul său anual, Secretarul General al CoE solicită luarea măsurilor împotriva devierii de la principiile democratice
Secretarul General Marija Pejčinović Burić a cerut statelor membre să marcheze cel de-al patrulea Summit al șefilor de stat și de guvern de la Reykjavik (16-17 mai) cu angajamentul de a inversa revenirea democratică în Europa.
În raportul său anual, publicat la 5 mai – Ziua Consiliului Europei – Secretarul General spune că standardele Organizației trebuie să fie aplicate în toate aspectele vieții europenilor. Ea a subliniat, de asemenea, impactul profund al agresiunii brutale, ilegale și în curs a Rusiei împotriva Ucrainei. „Agresiunea împotriva Ucrainei a provocat suferințe extraordinare: sute de mii de morți, milioane de refugiați, povești înfiorătoare de tortură, viol și pierdere. Tânjim după revenirea la pace: o pace durabilă bazată pe dreptate”.
Raportul, cu o primă secțiune care analizează punctele forte și punctele slabe ale instituțiilor democratice și o a doua care se concentrează pe calitatea mediului democratic, evidențiază provocările, cu care se confruntă Statele membre ale CoE.
* * *
04.05.2023
Republica Moldova trebuie să aloce mai multe resurse pentru a identifica și sprijini copiiii care au devenit victime ale exploatării sexuale, în special cei din grupurile cele mai vulnerabile. Situația socioeconomică a țării și ratele ridicate de migrație au lăsat mulți copii vulnerabili la violență, neglijare și exploatare. Conflictul în curs din Ucraina a adăugat o presiune suplimentară sistemului de protecție a copiilor din Moldova, copiii refugiați fiind expuși unor riscuri sporite de trafic și exploatare.
Deși există o legislație penală cuprinzătoare și a fost aprobată recent o comisie specializată, mai multe probleme trebuie încă soluționate. Rata de raportare a infracțiunilor sexuale este încă scăzută, iar procedurile de justiție prietenoase copiilor ar putea beneficia de îmbunătățiri. Exploatarea și abuzul sexual al copiilor prin intermediul tehnologiei a crescut semnificativ, conform raportului: din cele 1.745 de apeluri primite în prima jumătate a anului 2021 pe platforma online care oferă consiliere pentru copiii care au experimentat abuz sexual online, 89% (1.554) au fost făcute de copii, majoritatea referindu-se la șantaj sexual. Normele și credințele tradiționale din țară contribuie la lipsa de conștientizare a violenței de gen în rândul copiilor.
Raportul oferă mai multe sugestii pentru îmbunătățirea situației, inclusiv închiderea lacunelor existente în legislație, consolidarea protecției copiilor în contextul călătoriilor și turismului, crearea unei singure entități responsabile pentru coordonarea tuturor eforturilor de siguranță online pentru copii, introducerea unui curriculum pentru prevenirea abuzurilor sexuale și a exploatării în programul școlar obligatoriu și îmbunătățirea accesului la justiție pentru victimele de abuz sexual și exploatare a copiilor, cu accent pe simplificarea procedurilor legale și introducerea unor practici prietenoase copiilor în sectorul justiției.
Raportul succint
* * *
Republica Moldova a aderat la Acordul Parțial Extins al Consiliului Europei privind Rutele Culturale
Astfel, Republica Moldova, la 20 aprilie 2023, a devenit cel de-al 38-lea membru al Acordului
05.04.2023
* * *
03.05.2023
Ziua Libertății Presei: Secretarul General îndeamnă statele europene să protejeze jurnalismul și să îmbunătățească siguranța jurnaliștilor
Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a făcut un apel către guvernele europene de a face protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori media o prioritate politică, cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei pe 3 mai. Acesta a evidențiat necesitatea creării unor planuri naționale de acțiune pentru siguranța jurnaliștilor și a condamnat orice formă de presiune, intimidare sau violență îndreptată împotriva jurnaliștilor și actorilor media.
Pe de altă parte, Consiliul Europei a dezvoltat o serie de instrumente pentru a ghida guvernele în asigurarea siguranței jurnaliștilor, iar campania pentru Siguranța Jurnaliștilor, care va fi lansată în octombrie 2023, va fi o oportunitate de a aplica aceste standarde pentru a proteja jurnaliștii în practică. Raportul anual "War in Europe and the Fight for the Right to Report", publicat recent, a evidențiat o tendință îngrijorătoare spre degradarea libertății presei în unele țări, mai ales în Rusia și Belarus.
03.05.2023
Lideri europeni dezbat dreptul la un mediu curat și sănătos la Conferința de la Strasbourg
Judecători de rang înalt, experți și reprezentanți ai comunității internaționale au participat la o conferință de nivel înalt la Strasbourg pentru a discuta ce înseamnă în practică dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil și ce formă legală poate avea acest drept în Europa.
La deschiderea conferinței, Katrin Jakobsdóttir, prim-ministrul Islandei, reprezentând țara care deține președinția Comitetului de Miniștri, a descris degradarea mediului și criza planetară triplă a schimbărilor climatice, poluării și pierderii biodiversității drept una dintre cele mai urgente provocări ale timpurilor noastre.
Consolidarea părții privind mediul din sistemul de drepturi ale omului este una dintre prioritățile Islandei, a spus premierul Jakobsdóttir, remarcând că Summit-ul Consiliului Europei de la Reykjavik, din 16 și 17 mai, va fi o oportunitate importantă de a promova dreptul la un mediu curat și sănătos.
Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, a remarcat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a judecat deja în jur de 300 de cazuri legate de mediu. Trei cazuri importante legate de schimbările climatice sunt în prezent examinate de Marea Cameră a Curții.
În urma recomandărilor recente ale Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei și ale Adunării Parlamentare, se lucrează în prezent la evaluarea dacă dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil ar fi cel mai bine protejat printr-o convenție independentă sau printr-un protocol suplimentar la Convenția Europeană a Drepturilor Omului sau Carta Socială Europeană.
* * *
26.04.2023
Lansarea noilor proiecte în cadrul Programului comun al UE/Consiliul Europei "Parteneriat pentru Buna Guvernare" (2023-2027)
Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și Consiliul Europei, împreună cu 45 de reprezentanți ai instituțiilor naționale partenere, au discutat despre acțiuni comune la prima reuniune a Comitetului Local de Coordonare pentru cea de-a treia etapă a Parteneriatului pentru Buna Guvernare. (PBG) pentru Republica Moldova.
«UE are fericita ocazie să demareze oficial Faza III a Parteneriatului UE/Consiliul Europei pentru Buna Guvernare. Lupta cu succes împotriva corupției, implementarea eficientă a reformei justiției în Republicii Moldova, precum și consolidarea drepturilor omului sunt elementele cheie pe calea aderării la UE a Republicii Moldova. Șase noi proiecte în cadrul Parteneriatului nostru de succes vor contribui la creșterea eficienței instanțelor, la îmbunătățirea regimului de luptă împotriva spălării banilor și de recuperare a activelor din Republica Moldova, la combaterea discriminării, a discursurilor motivate de ură și a crimelor motivate de prejudecată, precum și la consolidarea accesului la justiție pentru femeile victime ale violenței în următorii patru ani», a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.
«Consiliul Europei și Uniunea Europeană au fost și continuă să fie o referință inerentă pentru reformele democratice din Republica Moldova, asistența oferită de-a lungul anilor este îndreptată să contribuie la promovarea unei societăți inclusive și pluraliste, la dezvoltarea sustenabilă a țării, asigurarea unei justiții independente, la edificarea și consolidarea instituțiilor transparente și responsabile», a menționat Tatiana Pậrvu, șefa Direcției Drepturile Omului și a Consiliului Europei, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.
«Având la bază rezultatele obținute în fazele anterioare ale PBG, Programul va oferi în continuare sprijin țării în agenda priorităților sale de aderare, având la bază standardele Consiliului Europei. Datorită flexibilității sale, PBG va continua să răspundă necesităților emergente ale partenerilor naționali», a subliniat Delphine Freymann, șefa Departamentului programe și mobilizare a resurselor, Direcția pentru coordonarea programelor, Consiliul Europei.
* * *
24-28.04.2023
Subiecte de actualitate pe agenda sesiunii de primăvară a APCE
Subiectul privind rolul Rusiei în escaladarea tensiunilor în Republica Moldova a fost dezbătut la Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Dezbaterea de actualitate a avut loc joi, 27 aprilie 2023. La discuții au participat deputații Ion Groza, șeful delegației naționale la APCE, Mihail Popșoi, vicepreședintele Parlamentului și Natalia Davidovici.
"Dacă există o lecție de desprins din pagina sângeroasă actuală a istoriei europene scrisă de Federația Rusă, este aceea că liniștirea nu este o opțiune. Agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei nu este doar un război de agresiune brutal, ilegal și nejustificat împotriva unui stat membru al Consiliului Europei, ci o amenințare împotriva noastră tuturor. Republica Moldova suferă în primul rând consecințele acestei agresiuni”, a subliniat Aleksander Pociej (Polonia, PPE/CD), prin deschiderea dezbaterii de actualitate pe tema „Rolul Rusiei în escaladarea tensiunilor în Republica Moldova”.
Pe ordinea de zi a sesiunii APCE se mai regăsește o dezbatere despre situația cetățenilor ucraineni, inclusiv copii, strămutați forțat în Federația Rusă sau pe teritoriul Ucrainei aflat sub controlul Federației Ruse. La discuții a participat online și prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska.
Agenda Sesiunii de primăvară a APCE a inclus;
- discursul Președintelui Islandei, Guðni Th. Johannesson;
- prezentarea de către Ministrul islandez de externe, Þórdís Kolbrún Reykfjörð Gylfadóttir, a comunicării Comitetului de Miniștri, pe care Islanda îl prezidează în prezent;
- prezentarea de către Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Dunja Mijatović, a raportului anual de activitate pentru anul 2022;
- ședință de întrebări, susțintă de Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić;
- o dezbatere despre situația cetățenilor ucraineni, inclusiv copii, strămutați forțat în Federația Rusă sau pe teritoriul Ucrainei aflat sub controlul Federației Ruse,
- discuții despre strategiile politice de prevenire și pregătire pentru dezastre naturale și înfruntarea consecințelor acestora,
- discuții despre protejarea democrației, a drepturilor și a mediului în comerțul internațional.
- examinarea implementării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, a prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și a constituțiilor naționale.
- un subiect care vizează tineretul și mass-media.
APCE este formată din peste 300 de deputați, delegați de către legislativele naționale ale celor 46 de state membre ale Consiliului Europei.
* * *
20.04.2023
Consiliul Europei este onorat să anunțe că Republica Moldova a devenit membru al Acordului Parțial Extins privind Rutele Culturale. În data de 7 aprilie, domnul Nicu Popescu, viceprim-ministrul Republicii Moldova, a informat personal Secretarul General al Consiliului Europei, Doamna Marija Pejčinović Burić, cu privire la decizia Republicii Moldova de a adera la acest acord.
Acordul Parțial Extins privind Rutele Culturale este o inițiativă importantă a Consiliului Europei, care are ca scop conservarea și promovarea patrimoniului cultural european prin stabilirea de trasee culturale, care să faciliteze schimburile culturale și turistice între statele membre ale Consiliului Europei.
În prezent, Republica Moldova este traversată de o Rută Culturală - Ruta Viței-de-Vie.
Mai mult despre Rute Culturale - https://tinyurl.com/8tu5hcvc
* * *
06.04.2023
Secretarul General al Consiliului Europei face apel la sporirea voinței politice în implementarea hotărârilor CEDO
Secretarul General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, face apel către cele 46 de state membre ale Consiliului Europei să dea dovadă de voință politică sporită în implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) și să își îmbunătățească capacitatea de implementare a acestora: „Respectarea hotărârilor judecătorești este esențială într-un stat de drept. De-a lungul anilor, statele membre au înregistrat progrese consistente în implementarea hotărârilor CtEDO, dar Curtea se ocupă acum de tot mai multe cazuri de complexitate crescândă”.
În toată Europa, convenția drepturilor omului a schimbat progresiv viețile oamenilor în bine. Pentru ca acest impact pozitiv să continue, statele noastre membre trebuie să demonstreze voința politică de a implementa hotărârile pe deplin și în mod consecvent, - a menționat oficialul european.
* * *
A fost adoptată Recomandarea Comitetului de Miniștri al CoE privind legislația și politica ce vizează bibliotecile în Europa
Recomandarea evidențiază rolul crucial al bibliotecilor în calitate de centre comunitare care contribuie la construirea unei societății democratice, coezive, inclusive și echitabile, fiind componente esențiale a infrastructurii de informare socială și culturală ale unei societăți sustenabile.
03.04.2023
La Strasbourg încep negocierile pentru o nouă convenție privind protecția mediului prin dreptul penalCriminalitatea împotriva mediului a fost în centrul atenției la prima reuniune a Comitetul de experți al Consiliului Europei pentru protecția mediului prin dreptul penal de la Strasbourg.
În cuvântul său de salut, secretarul general adjunct Bjørn Berge a subliniat că infracțiunile împotriva mediului au crescut cu o rată de 2-3 ori mai mare decât economia globală, veniturile din infracțiunile de mediu fiind la aceeași scară cu alte infracțiuni financiare.
"Infracțiunile împotriva mediului sunt uneori săvârșite pentru profit, dar cu consecințe distructive, dăunează sănătății și bunăstării, precum și securității aprovizionării noastre cu alimente. De asemenea, pot dăuna prin poluare industrială și activități industriale periculoase. Reuniunea de astăzi este un prim pas pentru ca Consiliul Europei să preia conducerea în protecția drepturilor omului a mediului prin expertiza și jurisprudența sa în acest domeniu." - a menționat acesta.
Din 1977, Consiliul Europei a recunoscut „contribuția dreptului penal la protecția mediului” și acum elaborează o nouă convenție globală privind protecția mediului prin dreptul penal. La 23 noiembrie 2022, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat Termenii de referință pentru un nou Comitet de experți pentru protecția mediului prin dreptul penal (PC-ENV).