Noutăți CoE-RM - Ianuarie- Martie 2019

28.03.2019

Programul "Rutele Culturale" primește Premiul European de la Carlos V

Programul "Rutele Culturale" ale Consiliului Europei este destinatarul "Premiului European de la Carlos V" din 2019, care onorează oameni, organizații, proiecte și inițiative care contribuie "la valorificarea valorilor culturale și istorice ale Europei".

Pentru prima dată premiul european "Carlos V" este acordat unui program european. Câștigătorii edițiilor anterioare au fost Antonio Tajani, Marcelino Oreja, Sofia Corradi, José Manuel Durão Barroso, Javier Solana, Simone Veil, Helmut Kohl, Jorge Sampaio, Mikhael Gorbachev, Felipe González, Wilfried Martens și Jacques Delors.

Premiul este oferit în fiecare an de către Academia Europeană și Ibero-Americană a Fundației Yuste, în cadrul unei ceremonii din 9 mai, cu ocazia Zilei Europei, prezidată de Majestatea Sa, regele Spaniei, la Mănăstirea Regală din Yuste.

Din 1987, programul Rutele Culturale demonstrează, printr-o călătorie prin spațiu și timp, modul în care statele membre ale Consiliului Europei împărtășesc un patrimoniu cultural comun. Astăzi, Consiliul Europei a certificat 33 de trasee culturale în domeniile artelor, arhitecturii, muzicii, literaturii și peisajului.

Mai mult

Rutele culturale

28.03.2019

Consiliul Europei adoptă primul instrument juridic internațional privind stoparea sexismului

Statele ar trebui să-și intensifice lupta împotriva sexismului în toate domeniile vieții, conform unei recomandări adoptate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei.

Ca răspuns la #MeToo și la alte mișcări recente care au accentuat gradul de conștientizare a sexismului persistent în societate, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o recomandare de stopare a sexismului, care include prima definiție acceptată la nivel internațional.

Recomandarea subliniază faptul că sexismul este o manifestare a "relațiilor istorice inegale de putere" între femei și bărbați, ceea ce duce la discriminare și împiedică avansarea completă a femeilor în societate.

Acesta solicită statelor membre să monitorizeze progresele înregistrate în punerea în aplicare a orientărilor sale și să informeze Comisia pentru egalitatea de gen a Consiliului Europei cu privire la măsurile luate și la progresele înregistrate.

Mai mult

Comunicatul de presă
Recomandarea

28.03.19

Consiliul Europei a emis o recomandare cu referire la protecția datelor privind sănătatea

 

Consiliul Europei a emis un set de linii directoare celor 47 de state membre care le-au cerut să se asigure, în drept și în practică, că prelucrarea datelor referitoare la sănătate se face în deplină respectare a drepturilor omului, în special dreptul la viață privată și la protecția datelor.

Într-o recomandare, aplicabilă atât sectorului public, cât și celui privat, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei invită guvernele să transmită aceste orientări sistemelor de sănătate și actorilor care prelucrează date privind sănătatea, în special profesioniștilor din domeniul sănătății și ofițerilor de protecție a datelor.

Recomandarea conține un set de principii care protejează datele referitoare la sănătate și care încorporează noutățile introduse în convenția actualizată a Consiliului Europei privind protecția datelor, cunoscută sub numele de "Convenția 108+", deschisă spre semnare în octombrie 2018.

Mai mult

Comunicatul de presă

Vezi Recomandarea 

26.03.19

EFARN au lansat o nouă bază de date privind cercetarea și statisticile din industria cinematografică

Observatorul European al Audiovizualului și Rețeaua de cercetare a Agențiilor europene de filme (EFARN) au lansat o nouă bază de date privind cercetarea și statisticile din industria cinematografică, care pot fi consultate în mod liber şi online.

Biblioteca EFARN colectează cercetări din industria cinematografică publicate în toată Europa, făcându-le accesibile pe o singură platformă.

Această nouă bază de date conține peste 130 de articole de cercetare despre cinematografia europeană de la diferiții membri ai rețelei EFARN.

 Mai mult

Baza de date 

18.03.2019

Convenția Macolin pe agenda Reprezentantului Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei

 Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei, Ambasadorul Corina Călugăru a avut o întrevedere cu Secretarul Convenţiei Consiliului Europei privind manipularea în competiţiile sportive (Convenţia Macolin) Mikhael Thyse.

În cadrul discuţiilor, interlocutorii au abordat modalităţile de cooperare dintre Republica Moldova şi Consiliul Europei din perspectiva stabilirii unei Platforme Naţionale în domeniu şi colaborarea cu Secretariatul acesteia la nivelul Organizaţiei.

Convenţia Consiliului Europei privind manipularea în competiţiile sportive/Convenția Macolin a fost semnată de către Republica Moldova la 29 aprilie 2016, la Strasbourg, și ratificată la 7 martie 2019.

Mai mult

Despre Convenţia Macolin

Vezi şi

15.03.2019

Cooperarea Republicii Moldova cu Consiliul Europei privind prevenirea torturii şi a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante

La 15 martie 2019, Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei, Ambasadorul Corina Călugăru, a avut o întrevedere cu Secretarul Executiv al Comitetului european pentru prevenirea torturii şi a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) Régis Brillat.

Interlocutorii au pus în discuţie cooperarea Republicii Moldova cu Consiliul Europei în domeniul de referinţă, în particular urmare vizitelor periodice și ad-hoc ale CPT în ţara noastră din 2015 și 2018.

Totodată, părţile au convenit să continue examinarea posibilităţilor de combinare a aspectelor de implementare a recomandărilor CPT cu proiectul actual Promovarea sistemului de justiție penală conformă drepturilor omului în Republica Moldova, inclus în Planul de Acţiuni al CoE pentru RM 2017-2020.

Mai mult

Site-ul CPC

12-14.03.2019

Implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei se întâlnesc în perioada 12 - 14 martie curent la reuniunea trimestrială din Strasbourg privind supravegherea executării hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Reuniunea se axează pe o dezbatere tematică privind obligația statelor membre de a investiga încălcările articolului 2 (dreptul la viață) și articolul 3 (interzicerea torturii și a tratamentelor inumane sau degradante) ale Convenției Europene a Drepturilor Omului de către organele de drept.

Dezbaterea implică experți din mai multe capitale naționale, aceasta fiind o oportunitate de a împărtăși informații și cele mai bune practici cu privire la punerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Mai mult

7.03.2019

Cooperarea Republicii Moldova cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei 

Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei, Ambasadoarea Corina Călugăru, a avut o întrevedere cu Secretarul General al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Wojciech Sawicki.

Discuțiile au inclus aspectele cooperării Republicii Moldova cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), inclusiv urmare alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, care va implica și un nou format de reprezentare a RM în APCE.

Mai mult

8.03.2019

Candidata Republicii Moldova a fost aleasă în Comitetul European pentru Drepturile Sociale

Candidata Republicii Moldova, Tatiana Puiu, a fost aleasă în calitate de membru al Comitetului European pentru Drepturile Sociale (CEDS) Alegerile au avut loc la 6 martie 2019, în cadrul reuniunii Delegaților Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Mandatul în calitate de membru al CEDS este pentru o durată de 6 ani.

Alegerile pentru poziţiile vacante în CEDS au avut loc în perioada decembrie 2018 - februarie 2019. În etapa finală au fost doi candidați pentru un loc vacant. Per total, la concursul pentru suplinirea a 6 mandate ale celor 5 grupuri CEDS au fost aleși experții din partea Danemarcei, Federaţiei Ruse, Franţei, Turciei, Ungariei și Republicii Moldova.

Detalii

Comitetul European pentru Drepturile Sociale  https://www.coe.int/en/web/european-social-charter/european-committee-of-social-rights

27.02.2019

Cursul de instruire la distanță „Introducere în articolul 5 al Convenției Europene a Drepturilor Omului: dreptul la libertate și la siguranță”

Un grup alcătuit din judecători, procurori, avocați și funcționari publici din cadrul Direcției Generale Agent Guvernamental de la Ministerul Justiției au participat la lansarea unui nou curs de instruire la distanță „Introducere în articolul 5 al Convenției Europene a Drepturilor Omului: dreptul la libertate și la siguranță”.

In mesaje de salut Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, William Massolin, și Directorul Institutului Național al Justiției, Diana Scobioală au vorbit despre impactul e-instruirilor asupra dezvoltării profesionale a beneficiarilor INJ, menționând că este deja al șaselea curs electronic care se desfășoară în parteneriat.

În cadrul lansării, tutorii naționali HELP – Diana Scobioală, doctor habilitat în drept, și Alexandra Nica, șefa Direcției instruire și cercetare a INJ – s-au referit la cursul propriu-zis, la adaptarea națională a acestuia pentru Republica Moldova, modul și etapele de parcurgere a celor cinci secțiuni ale cursului care va fi activ în perioada 26 februarie – 7 aprilie 2019.

Mai mult

Vezi cursul aici

11.02.2019 

Promovarea libertății și pluralismului mass-mediei în Republica Moldova pe agenda Consiliului Europei

Rezultatele proiectului Uniunii Europene - Consiliului Europei Promovarea libertății și pluralismului mass-mediei în Republica Moldova au fost discutate la 8 februarie 2019, la Strasbourg. Proiectul dat s-a derulat pentru o perioadă de 2 ani și este parte componentă a Planului de Acțiuni (PA) al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2017-2020.

Reprezentantul Permanent Corina Călugăru a evocat importanța acțiunilor de cooperare a Republicii Moldova cu Consiliul Europei (CoE), proiectul comun cu UE fiind un răspuns realităţii actuale într-o societate, în care mass-media joacă un rol central în promovarea valorilor democratice, statului de drept și libertăților fundamentale. Proiectul a contribuit la elaborarea și adoptarea noului cadru normativ, inclusiv a Codului serviciilor media audiovizuale, dar și la dezvoltarea capacităților media ale instituțiilor beneficiare, precum Consiliul Audiovizualului, Teleradio-Moldova, Teleradio-Găgăuzia, crearea Centrului de instruire al Teleradio-Moldova, Telefilm-Chișinău.

Mai mult

31.01.2019

Au fost adoptate Liniile directoare privind Dovezile Electronice în Procedurile Civile și Administrative

Comitetul Miniștrilor a adoptat unele linii directoare pentru a facilita utilizarea dovezilor electronice în procedurile judiciare.

Aceste linii directoare - este primul instrument internațional. de acest fel. Scopul principal este de a ajuta cele 47 de state membre să adapteze funcționarea mecanismelor judiciare și a altor mecanisme de soluționare a litigiilor pentru a aborda problemele apărute în legătură cu dovezile electronice în procedurile civile și cele administrative.

Mai mult

BV - Implementarea Acordului de Asociere UE - Moldova

Raport Alternativ Nr . 4 - Implementarea Acordului de Asociere UE - Moldova (semestrul II , 2018)/  IPRE ; Groza I., Rusu I., Platon M.,Ermurachi A., Ghilețchi S.. - Ch., 2019 . - 74 p [Accesat la 12.03.2019]

Disponibil la : 

http://ipre.md/wp-content/uploads/2019/03/4th-IPRE-Shadow-Report_EU-Moldova-Association-Agreement_ENG_Summary_final.pdf

Sinteza in eng 

http://ipre.md/wp-content/uploads/2019/03/4th-IPRE-Shadow-Report_EU-Moldova-Association-Agreement_ENG_Summary_final.pdf

Scopul prezentului Raport este de a oferi o evaluare independentă, cantitativă și calitativă, a rezultatelor înregistrate până la sfârșitul anului 2018 (Semestrul II) în ceea ce ține de implementarea angajamentelor din Acordul de Asociere, în conformitate cu obiectivele setate în PNAIAA II.

Rezultatele evaluării cantitative ale IPRE, arată că pe parcursul anului 2018, Planul Național de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE (PNAIAA II) a fost realizat în proporție de 48,8%. Iar rata generală de îndeplinire, în raport cu toate măsurile planificate până la sfârșitul anului 2018 este de 31,9%. În același timp, concluzia principală a analizei calitative este că în a doua jumătate a anului 2018, se atestă în general un progres redus în implementarea a angajamentelor prevăzute de Acordul de Asociere UE-Moldova.

Acestea sunt principalele constatări

BV - Rolul UE în stimularea exportului din Republica Moldova

Fala A. Rolul Uniunii Europene în stimularea exportului din Republica Moldova: Estimări empirice / Expert Grup. - Ch., 2019. - 5 p. [Accesat la 11.02.2019]
Disponibil la :
https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/Comentariu_rolul_UE.pdf

Scopul acestei analize este de a înțelege, în baza estimărilor econometrice, factorii determinanți ai performanței exporturilor Republicii Moldova. În special, am încercat să estimăm contribuția economiei UE la creșterea exporturilor totale. În așa mod, constatăm faptul că succesul tranziției economiei moldovenești spre un model de creștere bazat pe exporturi depinde, în mod esențial, de nivelul de integrare pe piața UE. Aceasta reiterează importanța accelerării implementării prevederilor Acordului de Asociere cu UE.

Uniunea Europeană reprezintă principalul partener economic al Republicii Moldova. Mai bine de un deceniu cea mai mare parte a exporturilor moldovenești este orientată spre piața UE. Astfel, dinamica economică din UE a devenit un factor fundamental ce influențează evoluția exportului de mărfuri și servicii din Moldova. De asemenea, livrările de produse spre UE a constituit un stabilizator pentru exporturile moldovenești și a contribuit la neutralizarea șocurilor negative provenite de pe alte piețe.

Uniunea Europeană este principala destinație pentru mărfurile și serviciile moldovenești, iar exportul de mărfuri spre această piață a fost, practic, în continuă expansiune. Între 2000 și 2018, valoarea exporturilor a crescut de la 165,3 mil USD de la 1,86 mild USD. Din 2006 piața europeană reprezintă principala destinație pentru produsele din Republica Moldova (

Cererea din partea UE a reprezentat un stabilizator pentru exportul moldovenesc, în contextul șocurilor negative din alte surse. În linii mari, contribuția UE la creșterea exportului a fost pozitivă. 

În concluzie, succesul tranziției economiei moldovenești spre un model de creștere bazat pe exporturi depinde, în mod esențial, de nivelul de integrare pe piața UE. Peste jumătate din performanța exporturilor depinde de dinamica economică din UE, care, la rândul său, generează un șir de efecte indirecte: stimularea investițiilor, majorarea salariilor, creșterea ocupării. Această constatare reiterează importanța strategică a implementării plenare a prevederilor Acordului de Asociere cu UE, în vederea valorificării oportunităților Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE.

BV: UE- RM - Ghiduri privind DCFTA

Aceste publicații fac parte din seria de materiale (http://dcfta.md/ghiduri) care  au ca scop furnizarea informațiilor de bază și aplicate pentru a ajuta agenții economici să înțeleagă mai bine care sunt principalele intervenții, rezultate și oportunități ale Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA).

În cadrul Proiectului finanțat de Uniunea Europeană “Vizibilitate și comunicare pentru acțiunile referitoare la implementarea Acordului de Asociere/Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (AA/DCFTA)”au fost realizate un șir de materiale de informare ) adresate mediului de afaceri, companiilor și exportatorilor mari, dar și întreprinderilor mici și mijlocii, referitoare la cerințele pieței Uniunii Europene, pașii de urmat și asistența disponibilă pentru agenții economici din Republica Moldova, pentru a profita la maximum de oportunitățile oferite decătre Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA).

* * *

Ghidul acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană=Руководство по соглашению об углубленной и всеобъемлющей свободной торговле между Республикой Молдовой и Европейским Союзом  / Proiectul „Vizibilitatea și comunicarea pentru acțiunile privind implementarea UE/DCFTA a Programelor de asistență finanțate de Uniunea Europeană". - Ch., 2018. - 36p. [Accesat  15.01.2019] 

Disponibil la
http://dcfta.md/uploads/0/images/large/1dcfta-v6.pdf
http://dcfta.md/uploads/0/images/large/1dcfta-ru-v3.pdf

Începând din iulie 2016, a intrat în vigoare Acordul de Asociere cu UE și, în particular, componenta sa economică, Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător/ Deep and Comprehensive Free Trade Area (în continuare DCFTA) a reușit să consolideze tendințe pozitive în exporturile pe piața europeană. Dar potențialul acestuia este cu mult mai mare și urmărește modernizarea economiei naționale conform standardelor, normelor și bunelor practici europene. Astfel, structura și prevederile Acordului DCFTA acoperă cele mai importante aspecte ale funcționării economiei moldovenești. Acordul antrenează țara într-un proces amplu de reforme interne, inspirate din cele mai bune practici europene și sprijinite cu asistență tehnică și financiară din partea UE și a statelor europene. Transpunerea corectă și efectivă a normelor și standardelor europene permite crearea unei piețe interne liberalizate și competitive pentru mediul de afaceri autohton și, totodată, atractivă pentru investiții străine.

Cuprins

• Noi oportunități de export în contextul liberalizării comerțului cu UE
• Expansiunea exporturilor odată cu eliminarea barierelor tehnice în calea comerțului
• Facilitarea comerțului prin îmbunătățirea administrării vamale
• Oportunități de dezvoltare ce țin de noile reguli de origine
• Dezvoltarea sectorului serviciilor și atragerea investițiilor
• Deschiderea perspectivelor de export în contextul respectării măsurilor sanitare și fitosanitare
• Reformarea sistemului de achiziții publice și optimizarea accesului
• Valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală 
• Informație utilă: cum exportăm?
• Posibilitatea aplicării protecției comerciale
• Asigurarea creșterii comerțului concomitent cu o dezvoltare durabilă 
• Asigurarea unui mediu concurențial sănătos
• Modernizarea și eficientizarea sectorului energetic

*  * *

Exportul în Uniunea Europeană: Ghid pentru afaceri =Экспорт в Европейский Союз / Proiectul „Vizibilitatea și comunicarea pentru acțiunile privind implementarea UE/DCFTA a Programelor de asistență finanțate de Uniunea Europeană". - Ch., 2018. - 59p.[Accesat 15.01.2019]

BV :UE-RM - Implicaţiile ZLSAC asupra comerţului exterior al regiunii transnistrene

Gumene V. Implicaţiile ZLSAC asupra comerţului exterior al regiunii transnistrene=DCFTA implications for foreign trade of the transnistrian region/ Expert-Grup. - Ch., 2019. -  16 p.

[Accesat la 20.02.2019]

Disponibil la :

https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/Implicatiile_ZLSAC_asupra_comertului_exterior_al_regiunii_transnistrene.pdf

https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/DCFTA_implications_for_foreign_trade_of_the_transnistrian_region.pdf

Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeanăp resupune implicații majore în domeniile politic, social și în special economic (prin componenta sa – Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC)). De altfel, partea economică a creat un cadru juridic total nou între părți care s-a reflectat nemijlocit și asupra regiunii transnistrene. Anume acest aspect a generat una din principalele incertitudini apărute încă la etapa inițierii negocierilor, deoarece normele imperative în materie de politică comercială presupuneau aplicarea ZLSAC pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv și în regiunile care nu sunt controlate efectiv de autoritățile de la Chișinău.

Cuprins

BV - Publicaţii privind integrarea europeană / IPRE

Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE) este o asociație de lideri de opinie în domeniul politicilor publice necesare accelerării parcursului european al Republicii Moldova. IPRE se axează pe cercetare, dar mai ales pe consultarea publică și advocacy în următoarele domenii-cheie: reforma administrației publice, anticorupție, dezvoltare economică, integrare europeană, securitate și reforme sociale.

IPRE oferă analize și soluții bazate pe dovezi și consultări largi cu diverse categorii cointeresate ale populației pentru depășirea celor mai importante provocări cu care se confruntă Republica Moldova.

Misiunea IPRE este de a readuce publicul larg, oamenii, în procesul complex de dezvoltare a politicilor publice, elaborarea și luarea deciziilor, precum și concentrarea expertizei specializate disponibile, în scopul identificării celor mai eficiente soluții, pentru a realiza o schimbare efectivă în Republica Moldova – cea care va apropia ireversibil țara de integrarea în Uniunea Europeană. 

06.08.2019


Mogîldea M. Realizările și provocările pentru cooperarea dintre UE și NATO în domeniul securității și apărării: Notă analitică IPRE. - Ch., 2019. - 4 p.
Disponibil : http://ipre.md/2019/08/06/nota-analitica-ipre-realizarile-si-provocarile-pentru-cooperarea-dintre-ue-si-nato-in-domeniul-securitatii-si-apararii

Parteneriatul dintre UE și NATO a trecut prin mai multe faze de evoluție în ultimii douăzeci de ani, iar dacă în primă fază (1999 – 2004) au existat rezultate importante pentru ambele părți, asumate prin acordurile Berlin Plus, în faza a doua (2004 – 2014) relațiile dintre cele două părți au stagnat, în lipsa unei viziuni strategice, racordată la realitățile curente. În epoca post-2014, odată cu prioritățile setate după Summit-ul de la Varșovia, acest parteneriat a cunoscut o nouă fază de dezvoltare, ce se manifestă actualmente printr-o serie de acțiuni comune în domenii prioritare pentru NATO și UE.

22.07.2019

Minzarari  D.,  Parmentier F,  Arguing for a Hybrid Threats-focused Early Warning and Early Response System in the Republic of Moldova. - Ch ., 2019. -  14 p.

Disponibil : http://ipre.md/2019/07/22/policy-paper-arguing-for-a-hybrid-threats-focused-early-warning-and-early-response-system-in-the-republic-of-moldova/?lang=en

This policy paper examines the emerging security environment in EU’s Eastern Neighbourhood and suggests ways to develop effective policy responses. This includes the building of an Early Warning and an Early Response system, in a country where new conflict technologies are practiced and polished by Russia. This would allow the EU to

i) better understand the emerging foreign aggression technologies;

ii) learn how they interact with and exploit genuine democratic processes;

iii) map the early warning signals that help distinguishing between genuine political process and their engineered version;

iv) design preventive measure that would silently diffuse the effects of these foreign aggression technologies.

Minzarari  D. Identificarea mecanismelor războiului hibrid în Republica Moldova șimăsurilor de contracarare ale acestuia. - Ch., 2018. - 6 p.

Disponibil 

http://ipre.md/2019/07/02/nota-analitica-nr-52019-autoritatile-din-republica-moldova-trebuie-sa-elaboreze-un-sistem-de-raspuns-timpuriu-contra-amenintarilor-hibride-din-exterior/

O provocare majoră, în special în Republica Moldova, unde spațiul public e saturat de speculații și învinuiri re-ciproce, este identificare măsurilor de agresiune hibridă și separarea lor de procese politice naturale. Identificarea este un lucru foarte dificil, pentru că Rusia explorează și procese naturale, încercând pe valurilor lor să submineze instituțiile democratice și să multiplice conflictul în socie-tate, erodând structura socială. Astfel, autoritățile Republicii Moldova ar urma să facă ur-mătorii pași:

11.03.2019

Raport Alternativ Nr . 4 - Implementarea Acordului de Asociere UE - Moldova (semestrul II , 2018)/ IPRE ; Groza I., Rusu I., Platon M.,Ermurachi A., Ghilețchi S.. - Ch., 2019 . - 74 p 

Mai mult



20.12.2018

Bilanțul anului 2018 – 20 de livrabile PaE către anul 2020: RAPORT DE MONITORIZARE – PARTICIPAREA REPUBLICII MOLDOVA ÎN CADRUL PARTENERIATULUI ESTIC/ Groza I., Rusu I.. - Ch., 2018. - 30 p.

  Mai mult 

15.11.2018 

Notă Analitică: Europenizarea Moldovei și coeziunea interetnică – un act de echilibru delicat / Sarah PAGUNG, Stanislav GHILETCHI. -  Ch., 2018. - 16 p. [Accesat la 7.02,2019 ]

Disponibil la : 

http://ipre.md/2018/11/15/nota-analitica-europenizarea-moldovei-si-coeziunea-interetnica-un-act-de-echilibru-delicat/

Acordul de Asociere cu UE oferă posibilitatea de modernizare a întregii societăți. Este foaia de parcurs către democratizarea și dezvoltarea Moldovei. Politicienii ar trebui să implementeze politici care să sporească integritatea sistemului judecătoresc, să restabilească încrederea publică în instituțiile de stat, să îmbunătățească eficiența sistemului de sănătate, să aducă inovațiile în sala de clasă și să reconstruiască drumurile și podurile.

Normele discursului public angajat de politicieni trebuie rescrise și trebuie lăsată deoparte practica zadarnică a partidelor de axare pe geopolitică și nu pe programe și politici de modernizare. Este muncă grea. Nu va fi ușor. Însă efortul merită premiul mare: salvarea democrației în Moldova.

11.09.2018

Al III-lea Raport Alternativ privind implementarea Acordului de Asociere cu UE (Semestrul I 2018)/ Iulian Groza, Iulian Rusu, Stanislav Ghilețchi, Mariana Platon, Adrian Băluțel- Ch., 2018 . - 88 p  [Accesat la 7.02,2019 ]

Disponibil la : http://ipre.md/2018/09/11/al-iii-lea-raport-alternativ-privind-implementarea-acordului-de-asociere-cu-ue-trimestrul-i-2018

Rezultatele evaluării cantitative ale IPRE, arată că pe parcursul primului semestru al anului 2018, Planul Național de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE (PNAIAA II) a fost realizat în proporție de 41,2%, iar rata generală de îndeplinire, în raport cu toate măsurile planificate până la sfârșitul anului 2019 este de 20,7%. În același timp, concluzia principală a analizei calitative este că până la 1 septembrie 2018, se constată un progres foarte redus în punerea în aplicare a angajamentelor prevăzute de Acordul de Asociere UE-Moldova. Iar în comparație cu sfârșitul anului 2017, se atestă regres, în special din cauza încetinirii dialogului politic UE-Moldova și suspendării asistenței financiare a UE.

Cel mai bun indicator de realizare calitativă a angajamentelor din Acordul de Asociere se înregistrează în domeniul Comerțului și aspectelor legate de Comerț – ZLSAC (Titlul V). Aici ca și în anul 2017 se atestă un progres moderat, în special datorită creșterii ponderii comerțului cu UE la 68,48% și promovării unor măsuri legislative de transpunere a acquis-ului UE în domeniul veterinar, ambalarea produselor alimentare, prestarea serviciilor financiare și de audit. De asemenea, se atestă un progres redus cu privire la procesul de transpunere a legislației în mai multe domenii sectoriale prevăzute de Titlul IV al PNAIAA, cum ar fi în special sectorul energetic sau financiar banca

Ziua Siguranţei pe Internet 2019

Ziua Siguranţei pe Internet (SID — Safer Internet Day) este o campanie desfăşurată anual în prima săptămână a lunii februarie și are ca scop promovarea utilizării într-un mod mai sigur şi responsabil a tehnologiilor online şi a dispozitivelor mobile cu acces la Internet, în special de către copii şi tineri, precum şi educarea acestora asupra pericolelor potenţiale pe care le implică navigarea pe Internet.

Susţinută la nivel european de către Consiliul Europei, organizaţia INSAFE, Directoratul General pentru Media şi Societatea Informatică al Comisiei Europene, Ziua Siguranţei pe Internet a atins un grad global de participare, conştientizare şi acoperire media, aflându-se în continuă creştere. Campania urmărește să atragă copiii și tinerii, părinții și îngrijitorii, profesorii, educatorii și asistenții sociali, precum și industria, factorii de decizie și politicienii, pentru a încuraja toată lumea să își asume rolul în crearea unui internet mai bun, pentru a inspira schimbări pozitive online, pentru a crește gradul de conștientizare a aspectelor legate de siguranța online și pentru a participa la evenimente și activități globale.

Anul acesta, “Ziua Siguranţei pe Internet” se va celebra marți, 5 februarie 2019. 

Sloganul actualei ediţii -  "Împreună pentru un internet mai bun", 

este un apel la  acțiune pentru toate părțile interesate să se alăture mişcării, să participe la crearea unui internet mai bun pentru toată lumea, şi să profite la maximum de potențialul internetului de a aduce oamenii împreună.

“Ziua Siguranţei pe Internet” încurajează pe toată lumea să se unească și să se implice. Există multe modalități de a face acest lucru:

Concursul de fotografie “Europa şi europenii astăzi” #MakingEurope2019

Consiliul Europei vă invită să participați la concursul de fotografie #MakingEurope2019.

Capturați şi și încărcați fotografia pe Instagram! privind viziunea dvs. despre ceea ce este,

• ce înseamnă Europa, Consiliul Europei pentru Europa şi pentru europeni? 
• Cum valorile Democraţiei, Drepturile Omului şi Statul de Drept se referă la viaţa de zi cu zi pentru dvs.? 

Atenţie: Republica Moldova este eligibilă în acest concurs. Capturaţi tot ceea ce înseamnă Europa pentru dvs. și încărcați fotografia pe Instagram. Cei șase câştigători (inclusiv şi câştigătorul desemnat general) vor obţine o diplomă și vor fi invitați la evenimentul comemorativ de 70 de ani în luna octombrie 2019. De asemenea, o selecție a celor mai bune fotografii și din categoria fotografiilor cîştigătoare va fi expusă la Consiliul Europei la Strasbourg.

Reguli de participare:

BV-CoE-RM :Studiu de bază privind subcultura criminală în penitenciarele din Republica Moldova

Studiu de bază privind subcultura criminală în penitenciarele din Republica Moldova= Baseline Study into Criminal Subculture in Prisons in the Republic of Moldova. – Strasbourg, 2018. -284 p.- [Accesat la : 27.03.2018]
Disponibil: https://rm.coe.int/criminal-subculture-md-en-/1680796111

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane și Degradante (în continuare ”CPT”) a atenționat în mai multe rapoarte o ”particularitate veche” a sistemului penitenciar din Republica Moldova – o ierarhie informală și o subcultură bine stabilită, care duce la violență și intimidare în rândul condamnaților. Astfel, în urma consultărilor cu Departamentul Instituțiilor Penitenciare (în continuare ”DIP”), s-a decis elaborarea unui studiu privind subcultura criminală în penitenciarele din Republica Moldova , care să abordeze legăturile exacte dintre subcultura criminală și violența din rândul condamnaților, oferind recomandări privind modul de contracarare a acestui fenomen negativ din Republica Moldova.

Ghid privind Inteligenţa Artificială şi Protecţia Datelor

Ghidul oferă un set de măsuri de bază pe care guvernele, dezvoltatorii de AI, producătorii şi furnizorii de servicii ar trebui să le urmeze pentru a se asigura că aplicațiile AI nu subminează demnitatea umană, drepturile omului şi libertățile fundamentale ale fiecărui individ, în special în ceea ce priveşte dreptul la protecția datelor. 

Detalii https://cpescmdlib.blogspot.com/2020/01/coe-e-publicatii-ghid-privind.html

BV : CoE-RM - Republica Moldova la CEDO în anul 2018

GRIBINCEA V., Daniel GOINIC D.Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2018/Centrul de Resurse Juridice din Moldova . - Ch., 2019. -  19 p.

[Accesat la 25.01.2019]

Disponibil la : https://crjm.org/wp-content/uploads/2019/01/NA-CEDO-2018-fin.pdf

Analiza raportului de activitate al CtEDO pentru anul 2018 relevă faptul că în anul 2018, CtEDO a înregistrat cu 32% mai puține cereri decât în anul 2017. Experții CRJM consideră că scăderea este determinată, în principal, de descreșterea popularității CtEDO, după ce în anii 2011-2018 CtEDO a respins fără o motivare clară circa 300,000 de cereri moldovenești, iar acest lucru a avut un efect descurajant asupra avocaților.

Însă în pofida reducerii înregistrare în 2018, numărul cererilor depuse la CtEDO împotriva Moldovei este foarte mare dacă îl raportăm la populația țării, Moldova ocupând locul 5 din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. În 2018, moldovenii s-au adresat la CtEDO de 2.5 ori mai des decât media europeană, rata înaltă a cererilor fiind explicată prin lipsa îmbunătățirilor la capitolul respectării drepturilor omului.

BV - Dezvoltarea unui cadru instituțional pentru punerea în aplicare a acordurilor de asociere în Georgia, Moldova și Ucraina

WOLCZUK Kataryna. The Development of an Institutional Framework for the Implementation of the Association Agreements in Georgia, Moldova and Ukraine: a comparative perspective = Dezvoltarea unui cadru instituțional pentru punerea în aplicare a acordurilor de asociere în Georgia, Moldova și Ucraina”/  Parlamentul European, / European Parliament's Committee on Foreign Affairs. – Septembrie  2018. – 63p.

ISBN: 978-92-846-3843-7 (pdf

[Accesat la 13.01.2019]

Disponibil la:  ttp://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/603879/EXPO_STU(2018)603879_EN.pdf

Studiul se concentrează asupra următoarelor aspecte pentru a stabili progresele înregistrate în crearea cadrului instituțional pentru implementarea AA: coordonarea în cadrul structurilor guvernamentale atât la nivel politic cât și administrativ și sincronizarea acestora; coordonarea între guvern și parlament (și, după caz, administrația prezidențială); rolul parlamentului; punerea în aplicare; transparență și incluziune; com

Acest studiu arată că crearea unui cadru instituțional pentru punerea în aplicare este un proces provocator și derulat. Deși toate țările au înregistrat progrese în ceea ce privește elaborarea acestor mecanisme, ele nu dispun de conducerea politică necesară, de planificarea politicii, de capacitatea administrativă și de lipsa planificării bugetare pentru a permite o punere în aplicare eficientă. Există, de asemenea, o nevoie notabilă de includere a implementării în strategii mai ample de reformă. Deși aceste aspecte sunt abordate din partea țărilor, UE le poate asista, oferind sprijinul sistemic necesar într-un mod integrat, secvențial și pe termen lung.

Capitale culturale europene 2019

De la 1 ianuarie 2019, Plovdiv (Bulgaria) și Matera (Italia) vor deține timp de un an titlul de capitală europeană a culturii.

Plovdiv este primul oraș bulgar care este ales capitală europeană a culturii. În 2019, regiunea va beneficia de oportunități noi, iar orașul se va bucura de vizibilitate pe plan internațional datorită unui program complet care stă sub deviza „Împreună”. Au fost organizate mai mult de 300 de proiecte atât în Plovdiv, cât și în regiunea centrală și de sud a Bulgariei și în orașele Varna, Sofia și Veliko Târnovo, printre care se numără festivaluri și proiecte bazate pe comunitate, structurate în jurul unor teme legate de caracteristicile orașului Plovdiv, de istoria și moștenirea sa culturală, precum și de provocările cu care se confruntă orașul. Vizitatorii vor putea participa la o gamă largă de activități, începând cu descoperirea alfabetului chirilic prin intermediul a numeroase expoziții și încheind cu producții teatrale comune cu comunități din Balcanii de Vest și cu comunități de turci și de romi. Festivitățile de deschidere vor avea loc între 11 și 13 ianuarie, incluzând o serie de evenimente în interior și în aer liber și un spectacol de muzică, lumini și dans în seara zilei de 12 ianuarie. Comisarul pentru economia digitală și societatea digitală Mariya Gabriel va participa la ceremonia oficială de deschidere care va avea loc la 12 ianuarie.

Plovdiv2019 - capitală europeană a culturii

#Plovdiv2019

Programul pentru Matera a fost organizat sub deviza „Un viitor deschis” și se va concentra în special pe incluziunea socială și culturală și pe inovarea prin colaborare. Printre cele mai importante evenimente se numără „Ars Excavandi”, o perspectivă contemporană asupra istoriei și culturii arhitecturii subterane, „Recitind Renașterea”, o călătorie prin trecutul artistic al regiunilor Basilicata și Apulia, și „Poezia numerelor prime”, o expoziție având ca temă rolul esențial al matematicii în munca artiștilor de-a lungul istoriei. Matera va găzdui și prima reprezentație în aer liber a operei Cavaleria Rusticană în cooperare cu Teatro San Carlo, precum și 27 de proiecte dezvoltate cu comunități locale creative și cu parteneri din Europa. Festivitățile de deschidere vor avea loc pe 19 și 20 ianuarie și vor reuni 2 000 de muzicieni din toate satele regiunii Basilicata și din multe alte părți din Europa. Comisarul Navracsics va participa la ceremonia oficială de deschidere care va avea loc la 19 ianuarie.

BV - Regulament privind armonizarea legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene

REGULAMENT privind armonizarea legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene: Aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1171/2018// Monitorul Oficial . - Nr. 499-503 . - art Nr: 1314. - P.

Disponibil la : http://www.legis.md/cautare/rezultate/109962

Regulamentul privind armonizarea legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene  reglementează modul de organizare și funcționare a procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene. Acesta se aplică proiectelor de acte normative ce au ca scop armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene, stabilește principiile, condițiile și etapele, criteriile, metodele și instrumentele de armonizare legislativă, precum și coordonarea și monitorizarea procesului de armonizare la nivel național.

Armonizarea legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene este un proces continuu, care are drept scop integrarea în ordinea juridică internă a legislației Uniunii Europene, în conformitate cu angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul acordurilor bilaterale încheiate cu Uniunea Europeană, al planurilor de acțiuni ale Guvernului, precum și cu programele legislative ale Parlamentului. 

În procesul de armonizare a legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene se respectă următoarele principii:
1) armonizarea progresivă;
2) armonizarea dinamică;
3) ireversibilitatea.

Procesul de armonizare a legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene se realizează prin:

Moneda euro își sărbătorește cea de-a 20-a aniversare

Cu 20 de ani în urmă, la 1 ianuarie 1999, 11 țări din UE își fixau cursurile de schimb, adoptau o politică monetară comună sub supravegherea Băncii Centrale Europene și lansau o nouă monedă comună pe piețele financiare mondiale: euro.
Trei ani mai târziu, bancnotele și monedele euro intrau în circulație.
Astăzi, euro este moneda a 19 state membre ale UE, adică a peste 340 de milioane de cetățeni europeni, și reprezintă cea de-a doua monedă ca importanță în lume.

Bancnotele și monedele euro ne amintesc zi de zi, în mod tangibil, de libertatea, confortul și oportunitățile pe care le face posibile Uniunea Europeană.

La 1 ianuarie 2019, moneda comună a Europei, euro, împlinește 20 de ani. Acum exact 20 de ani, la 1 ianuarie 1999, 11 state membre ale UE lansau o monedă comună, euro, și instituiau o politică monetară comună sub supravegherea Băncii Centrale Europene.

Acel moment istoric a fost un eveniment marcant într-un proces animat de ambiția de a asigura stabilitatea și prosperitatea în Europa. Astăzi, deși încă tânără, moneda euro este deja 

• moneda a 340 de milioane de europeni 
• din 19 state membre. 

Moneda unică a adus avantaje concrete atât gospodăriilor, cât și întreprinderilor și guvernelor europene: prețuri stabile, costuri mai mici ale tranzacțiilor, economii protejate, piețe mai transparente și mai competitive și intensificarea comerțului. 

Aproximativ 60 de țări din întreaga lume își leagă, într-un fel sau altul, monedele lor de moneda euro,  Se așteaptă ca și alte state membre ale UE să adere la zona euro după ce vor fi îndeplinit criteriile.

Pentru a marca această aniversare, cei cinci președinți ai instituțiilor și organismelor UE direct responsabili pentru moneda euro, Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul European, Banca Centrală Europeană și Eurogrupul, au comentat pe marginea celor 20 de ani ai monedei unice și a viitorului acesteia.

Iată ce a declarat Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene: „Fiind unul dintre puținii semnatari ai Tratatului de la Maastricht încă activ pe scena politică actuală, îmi amintesc negocierile dificile și capitale care au dus la lansarea uniunii economice și monetare. Mai mult decât orice, îmi amintesc că eram animați de o profundă convingere că deschidem un nou capitol în istoria noastră comună, un capitol care urma să contureze rolul Europei în lume și viitorul tuturor cetățenilor săi. Acum, 20 ani mai târziu, sunt convins că a fost cea mai importantă semnătură din cariera mea. Moneda euro a devenit un simbol al unității, suveranității și stabilității. Ea a adus cetățenilor noștri prosperitate și protecție și este de datoria noastră să ne asigurăm că va continua să o facă. Acesta este motivul pentru care lucrăm intens la finalizarea uniunii economice și monetare și la consolidarea rolului monedei euro pe scena internațională.”

Lansarea monedei euro a marcat punctul culminant al unui proces de durată, care începuse cu mult timp înainte. Ca urmare a tulburărilor monetare mondiale din anii ´70 și ´80, anumite țări europene au devenit vulnerabile și s-a simțit necesitatea unor soluții la nivel european. În plus, odată cu crearea unei piețe unice, utilizarea unei monede unice în Europa ar fi facilitat desfășurarea activităților economice și comerciale. După decenii de discuții cu privire la modul în care se putea realiza uniunea economică și monetară, în 1988 a fost înființată Comisia Delors. Sub președinția lui Jacques Delors, președintele Comisiei Europene din acea perioadă, Comisia Delors a examinat măsurile specifice, progresive care urmau să ducă la crearea unei astfel de monede unice. Moneda unică a fost adusă la viață prin acordul pe care l-au semnat liderii politici în 1992 la Maastricht, pe baza raportului Comisiei Delors și a negocierilor care au urmat. Astfel, semnarea Tratatului de la Maastricht a reprezentat un moment simbolic în trecerea la moneda euro. În 1994, Institutul Monetar European (IME), cu sediul la Frankfurt, și-a demarat activitățile pregătitoare care urmau să permită Băncii Centrale Europene (BCE) să își asume responsabilitatea desfășurării politicii monetare în zona euro. În consecință, la 1 iunie 1998, BCE a devenit operațională.

La 1 ianuarie 1999, a fost lansată moneda euro, devenind moneda oficială a 11 state membre, iar responsabilitatea pentru politica monetară a fost încredințată Băncii Centrale Europene și Eurosistemului. După trei ani în care euro a apărut în extrasele de cont ale cetățenilor alături de monedele naționale, bancnotele și monedele euro și-au făcut apariția în 12 țări care au luat parte, astfel, la cel mai mare schimb de monede din istorie. Primele țări membre ale zonei euro au fost Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Portugalia. Grecia a aderat în 2001. De atunci, alte șapte state membre au introdus moneda euro (Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia și Slovenia).

A doua monedă ca utilizare în lume

Moneda euro a parcurs un drum lung de la primele discuții de la sfârșitul anilor ´60 până la a devenimoneda a 340 de milioane de europeni,  utilizată de alte 175 de milioane de persoane din întreaga lume.

Este a doua monedă ca importanță în lume, aproximativ 60 de țări din lume utilizând moneda euro sau legându-și propria monedă de euro. Euro reprezintă o rezervă de valoare sigură pentru băncile centrale internaționale, utilizat pentru emiterea titlurilor de creanță în întreaga lume și acceptat la scară largă pentru plăți internaționale.

La zece ani de la criza financiară care a afectat puternic întreaga lume, arhitectura uniunii economice și monetare a Europei a fost consolidată în mod semnificativ, însă mai sunt încă multe de făcut. Pornind de la viziunea prezentată în Raportul celor cinci președinți din iunie 2015 și în documentele de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare și viitorul finanțelor UE din primăvara anului 2017, Comisia Europeană a stabilit o foaie de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare. În luna decembrie, liderii UE au convenit, de asemenea, să depună eforturi în vederea consolidării rolului internațional al euro ca parte a acestui parcurs.

O monedă unică în beneficiul tuturor europenilor

Sprijinul public în favoarea monedei euro a fost în mod constant ridicat în UE, în special în țările care o utilizează deja. O majoritate de 74 % de respondenți din zona euro au declarat că, în opinia lor, moneda euro este benefică pentru UE. Această cifră corespunde scorului istoric stabilit anul trecut și confirmă faptul că sprijinul public în favoarea monedei euro este la nivelul cel mai ridicat de la începutul realizării sondajelor, în 2002. O majoritate de 64 % de respondenți din zona euro au declarat, de asemenea, că moneda euro este benefică pentru țara lor. 36 % dintre europeni consideră moneda euro ca fiind unul dintre principalele simboluri ale Uniunii Europene, plasând-o pe locul doi ca simbol, după„libertate”. Moneda unică a adus beneficii vizibile și foarte practice atât gospodăriilor, cât și întreprinderilor și guvernelor europene: prețuri stabile, costuri ale tranzacțiilor mai mici, piețe mai transparente și mai competitive și intensificarea comerțului. Euro facilitează călătoriile și viața în străinătate și protejează economiile.

Aflați mai multe despre istoria și avantajele monedei euro

 https://europa.eu/euroat20/ro

• Aflați ce face UE pentru a consolida moneda euro
• Fișă informativă: Comisia prezintă modalități menite să întărească și mai mult rolul monedei euro la nivel mondial
• Fișe informative: informații actualizate despre aprofundarea uniunii economice și monetare înainte de summitul zonei euro din 14 decembrie 2018
• Flash Eurobarometru: Sprijinul pentru moneda euro stabil la cel mai înalt nivel din istorie
• Informații privind viitoarea extindere a zonei euro
• Istoria monedei euro și a Băncii Centrale Europene
• Arhive cu înregistrări video și fotografii despre #EUROat20 și istoria monedei euro
• Cum puteți participa la alegerile europene

Președinția română a Consiliului UE: 1 ianuarie-30 iunie 2019

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, România va exercita primul său mandat la Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe fundalul unei agende europene marcate de evoluții politice și dosare cu un impact decisiv asupra viitorului Uniunii.

Procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, negocierea bugetului Uniunii pentru perioada 2021-2027, alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, precedate de o campanie cu mize politice majore și mesaje cu potențial de dezinformare și diviziune la nivel european, vor spori complexitatea agendei Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

În contextul unor astfel de provocări, România își propune să promoveze pe parcursul mandatului său o viziune pragmatică, axată pe principiul coeziunii europene pe toate palierele: politic, economic, social. Acționând sub motto-ul „Coeziunea, o valoare comună europeană”, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se va concentra pe identificarea de soluții care să reflecte deopotrivă interesele statelor membre și viziunea instituțiilor europene, răspunzând astfel idealului unei Europe solidare, unite și puternice..

“COEZIUNEA, O VALOARE COMUNĂ EUROPEANĂ“

 („Cohesion, a common European value“ / „La cohésion, une valeur commune européenne“) 

Prioritățile președinției române se înscriu în sfera următorului motto: coeziunea, înțeleasă ca unitate, egalitate de tratament și convergență.

Programul Președinției se axează pe patru priorități principale: