Faceți căutări pe acest blog

Noutati UE-RM: Februarie 2014


Arhiva 2011-2013

Ianuarie 2014











 27.02.2014


Parlamentul a aprobat ridicarea vizelor pentru cetățenii moldoveni

Cetățenii moldoveni vor putea curând călători în spațiul Schengen fără vize, conform unei propuneri legislative aprobate de Parlament agreate deja informal cu Consiliul. Moldova este prima țară din Parteneriatul Estic care a îndeplinit toate cerințele pentru ridicarea vizelor, conform Planului de Acțiune pentru Liberalizarea Vizelor.

Raportul, votat din cadrul şedinţei plenare de la Strasbourg, susține propunerea Comisiei Europene de anulare a vizelor pentru călătoriile de scurtă durată (pentru o perioadă de şedere de până la 90 de zile pe parcursul a 6 luni) în spaţiul Schengen pentru cetăţenii R. Moldova, posesori ai paşaportului biometric.
În conformitate cu procedurile UE, votul de astăzi a Parlamentului European urmează a fi confirmat de către Consiliului Uniunii Europene, pe parcursul lunii aprilie anul curent. Ulterior, va urma finalizarea procedurilor de aprobare, iar decizia de ridicare a vizelor va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

 Mai mult


Biblioteca virtuală - Dialoguri Europene / Radio Europa Liberă - Februarie 2014

 

Interviuri, comentarii, opinii


Ianuarie 2014 
Arhiva 2012-2013











12.03.2014

Alexandr Alekseev: „Situaţia din Transnistria este total deosebită de cea din Crimeea” 
Interviu cu Ambasadorul Rusiei la Consiliul Europei
Europa Liberă: Dna Brasseur, preşedinta APCE, ne-a declarat vinerea trecută ca referendumul din Crimeea nu poate fi recunoscut pentru că incalcă legislaţia internatională. Pe de altă parte, având in vedere ca Rusia deja a declarat ca va recunoaste acest referendum, nu se poate întoarce o astfel de alegere împotriva Rusiei? Dacă într-o zi cecenii sau tătarii din Rusia vor organiza un referendum pentru independenţă, va fi Rusia de acord? Va recunoaşte Rusia un astfel de referendum?


Alexander Alekseev: „Aş dori să înţelegeţi o mică diferenţă. După câte ştiu, populaţia din Crimeea nu va merge la referendum pentru independență. In Scoţia, in Catalonia se va merge la referendum pentru independenţă. In Crimeea populaţia poate alege: să se alăture Federaţiei Ruse (ca republică, nu ştiu cum vor cere asta) sau să se revină la Constituţia Crimeei din 1992. Potrivit acestui document Crimeea era „Republica Crimeea”, cu preşedinte ales, şi toate relaţiile dintre Crimeea si Ucraina ar trebui să se bazele pe tratate bilaterale. Era Republica Crimeea in cadrul statului ucrainian. Acestea sunt optiunile.

Pe de altă parte, deşi o respect foarte mult pe dna Brasseur ca politician, daţi-mi voie să vă reamintesc concluziile Curții Internationale de Justitie (de la Haga) din iulie 2010, care spune „legislatia internationala generala nu mentioneaza nici o interdictie a declararii independentei”. SUA au emis un memorandum care spune „este clar ca declaratiile de independentă violeaza, de regula, legile interne. Aceasta nu inseamna insă ca s-a produs o incalcare a legislatiei internationale”.

Cazul Kosovo. Germania a fost de acord cu acest punct de vedere spunand ca „declaraţia de independenţă care a condus la secesiune, ca şi secesiunea în sine, arată situaţia de fapt, sunt fapte consumate. Legalitatea acestora poate fi discutata la nivelul legilor locale, nationale, dar nu constitutionale. Legislatia internationala este „tacuta” la acest subiect”.

07.03.2014

Anne Brasseur: „Ca o parte a unei ţări să decidă de una singură să se separe este în contradicţie cu orice lege internaţională

Interviu cu preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Anne Brasseur
Europa Liberă: În comunicatul de presă emis la sfârșitul acestei întâlniri, spuneți ca „acțiunile forțelor militare rusești din Crimeea, ca și amenințările armate din alte parți ale teritoriului ucrainean violează legislația internațională, inclusiv Carta Organizației Națiunilor Unite, Actul final de la Helsinki al OSCE, statutul Consiliului Europei”, toate documente semnate de Rusia, în cadrul unor organizații din care Rusia face parte. Ați constatat aceste violări, ce se poate face mai departe? Rușii recunosc că au încălcat aceste tratate ?

Anne Brasseur: „Noi le reamintim rușilor că atunci când, in 1996, au devenit membri ai Adunării Parlamentare, s-au angajat ca respectă valorile Consiliului Europei. Acum, trebuie sa se țină de acest angajament. După cum trebuie sa respecte Memorandumul de la Budapesta, semnat împreuna cu Ucraina, SUA si Marea Britanie, prin care se angajau că respectă integritatea teritoriului ucrainean. Câtă vreme vrea să fie parte din familia noastră europeană, Rusia trebuie să se țină de respectarea angajamentelor sale. Nu este vorba de a alege între vest si est, ci despre valorile pe care noi toți ne-am angajat să le respectăm : democrație, domnia legii, lucru care înseamnă că trebuie să respecți atât legislația internă cât și cea internațională.”


 27.02.2014

Eugen Caras: „Este un pas care va permite o apropiere mult mai mare de Uniunea Europeană”

Interviu cu ambasadorul Moldovei la Uniunea Europeană.

...sper foarte mult, până în vara anului curent, cetățenii Republicii Moldova să poată călători fără vize în spațiul Schengen. Aducem acasă Europa. Cetățenii noștri vor putea călători în spațiul Uniunii Europene, să cunoască nu din auzite și din citite, dar să vadă cu propriii ochi ce înseamnă valorile Uniunii Europene, ce înseamnă democrația, ce înseamnă prosperitatea europeană, ce înseamnă un model de modernizare a țării noastre.”

Monica Macovei: „Evenimentele din Ucraina au adus Moldova în prim-planul atenției internaţionale”
Interviu cu preşedinta Delegaţiei de cooperare parlamentara dintre Republica Moldova şi Parlamentul European.
Principalul obiectiv al ambelor părţi, europeană si moldovenească, este acum semnarea Acordului de Asociere, până în vacanţa de vară, este de parere deputata europeană.

Henri Malosse: „Nu există în Găgăuzia nici o ostilitate vizavi de UE”

Interviu cu președintele Comitetului Economic și Social al Uniunii Europene.
Kálmán Mizsei: „Eliminarea corupţiei ar putea contribui la o integrare mai rapidă a R. Moldova şi Ucrainei în UE”

Interviu cu  fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova.


Noutăţi CoE-RM - Februarie 2014

25.02.2014

Incluziune socială: Programul comun CoE/UE susţine acţiunile de integrare a romilor



Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, şi Comisarul European pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor, au anuntat planurile acestor două organizaţii de consolidare a eforturilor autorităţilor locale de a depăşi inegalităţile dintre romi şi cetăţenii non-romi din comunele lor.

Noul Program comun al Consiliului Europei şi Comisiei Europene (ROMACT) a fost lansat în cinci ţări: Ungaria, Bulgaria, România, Italia şi Slovacia şi va implica peste 40 de autorităţi locale.

Activităţile din cadrul ROMACT includ activităţi de orientare, învăţarea reciprocă, instruire personalizată şi îndrumare care să ajute la transpunerea angajamentelor în acţiuni concreteComisia Europeană și Consiliul Europei au semnat deja o decizie financiară pentru a acorda aproape 1 000 000 pentru ROMACT. Aceeaşi sumă va fi acordată la a doua etapă de îmbunătăţire a proiectelor locale de integrare a romilor.


Detalii
Romii: politici europene: Resurse şi documente
25.02.2014


Violenţele din partea poliţiei - o ameninţare serioasă la adresa statului de drept

În numeroase ţări europene, poliţiştii deseori recurg la utilizarea excesivă a forţei împotriva manifestanţilor, maltratează persoanele aflate în detenţie, ţintesc în minorităţi sau comit alte încălcări. Aceste comportamente au drept rezultat subminarea încrederii cetăţenilor faţă de Stat, soeziune socială şi eficienţa menţinerii ordinii, la baza cărora se află cooperarea între poliţie şi populaţia locală”, a declarat Nils Muižnieks, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, într-un nou articol publicat în Carnetul Drepturilor Omului.

Este dificil de a determina dacă abuzurile din partea poliţiei au devenit în unele ţări mai frecvente sau în prezent această problemă a devenit mai vizibilă şi mai identificată. Protestele sunt acum, fără îndoială, mult mai numeroase în Europa decât în ​​trecut, forţele de ordine confruntându-se cu noi probleme. În plus, societăţile europene sunt mult mai diversificate și forţele de poliţie, uneori, se adaptează destul de lent la această diversitate. În alte cazuri, lideri politici poartă o mare responsabilitate, pentru că au dat undă verde pentru abuzuri ale poliţiei, fie prin ordine directe sau prin stigmatizarea anumitor grupuri.

Detalii


BV_Reţeaua Emerald în Republica Moldova: Raport pentru 2013

Emerald Network of Nature Protection Sites, Phase II: Activity Report for 2013 / Joint Council of Europe/European Union Programme; Lozan, Angela.. - Chişinău, 31 ianuarie 2014. - 16 p.


Potrivit Raportului, în anul 2013 echipa naţională Emerald din Republica Moldova a lucrat la finalizarea bazei de date pe ţară şi la identificarea şi stocarea informaţiilor ecologice pe un nou potenţial site al Emerald din Moldova (1 site suplimentar la cele 17 identificate deja în 2012). De asemenea, echipa s-a implicat în diverse activităţi de diseminare şi vizibilitate. Acestea au fost direcţionate în mare parte spre tineri, prin intermediul reţelelor şcolare şi mediul academic, precum şi prin activităţi de cooperare cu alte proiecte internaţionale privind conservarea naturii în ţară. 

Primul  eveniment naţional în cadrul Programului Comun al Consiliului Europei/Uniunii Europene ”Suport pentru implementarea Convenţiei privind diversitatea biologică – Program de activitate privind zonele protejate, din cadrul Politicii Europene de Vecinătate, Zona de Est şi Rusia: extinderea implementării principiilor reţelei Natura 2000 prin intermediul reţelei Emerald” a avut loc la Chişinău, la 13-14 mai 2013.

De asemenea, pe parcursul perioadei de raportare a fost revizuită legislaţia naţională cu privire la mediu şi autorităţile publice locale asigurării compatibilităţii prevederilor legale cu planurile de gestionare a ariilor protejate aflate sub jurisdicţia autorităţilor publice locale.  

Printre principalel activităţi de sensibilizare ar putea menţionată Campania BIO desfăşurată pe întregul teritoriu al RM.

BV - Rezoluţia Parlamentului European din 6 februarie 2014 referitoare la Transnistria

DESCARCATI
Dreptul la educație în regiunea Transnistriei:  Rezoluţia Parlamentului European din 6 februarie 2014 referitoare la Transnistria (2014/2552(RSP))PE527.328// PE: TEXTE ADOPTATE în şedinţa de joi 6 februarie 2014. - P.145 - 151

Parlamentul European a votat o rezoluție în care este condamnată încălcarea drepturilor omului în Transnistria, pornind de la noile plângeri ale școlilor cu predare în limba română. 

Axata initial pe dreptul la educatie, rezolutia cu privire situatia scolilor cu predare in grafie latina din regiunea transnistreana a capatat, dupa negocieri intre grupurile politice din Parlamentul European, si o expresie politica. Documentul adoptat  de Parlamentul European «condamna politizarea educatiei in regiunea separatista Transnistria din Republica Moldova si cere respectarea dreptului cetatenilor de limba română de a avea acces la educatie in limba lor materna». Rezolutia mai cere incetarea oricarei forme de presiune indreptata catre institutiile de invatamant in limba romana din regiunea transnistreana.

Republica Moldova la CEDO în 2013

Pe parcursul anului 2013 activitatea Curţii Europene a Drepturilor Omului în general a fost apreciată ca fiind una remarcabilă, în comparaţie cu rezultatele bune înregistrate în anul 2012.

Către sfârşitul anului 2013, la CEDO erau 99.900 cauze pendinte, în comparaţie cu 160.000 – în septembrie 2011. Metodele de lucru adoptate după intrarea în vigoare a Protocolului 14 şi-au demonstrat eficienţa înaltă, în special sistemul de judecător unic şi introducerea responsabilităţii la trierea plângerilor.

La conferinţa de presă din 30 ianuarie 2014, Preşedintele Spielmann a prezentat raportul anual al CEDO şi statisticile pentru 2013. Tabelul încălcărilor CEDO de către fiecare stat parte la Convenţie arată o creştere a plângerilor depuse la CEDO împotriva Moldovei, dar şi o creştere a numărului de cauze declarate inadmisibile.

Conform raportului Curţii, la data de 31 decembrie 2013 împotriva Moldovei erau 1414 de cereri pendinte, o descreştere semnificativă în raport cu 2012 (3.250 de cereri pendinte).

În 2013, 1.356 de cereri împotriva Moldovei au fost alocate unui organ judiciar; 85 de cereri au fost comunicate Guvernului, 3.143 de cereri au fost declarate inadmisibile sau radiate de pe rol; au fost pronunţate 19 hotărâri, fiind soluţionate în total 3.162 de cereri.

În perioada 1997 – 2013 în privinţa Moldovei au fost pronunţate hotărâri privind încălcarea următoarelor drepturi: rele tratamente – 16%; libertatea şi siguranţa persoanei – 13%; proces echitabil – 25%; protecţia proprietăţii – 20%; alte drepturi – 26%.

Prin hotărârile pronunţate în 2013 Guvernul Republicii Moldova a fost obligat să plătească compensaţii în mărime de 315.363 euro (842.856 euro - în 2012 şi 371.258 - în 2011).

Centrul de Resurse Juridice din Moldova a elaborat un Raport privind activitatea CEDO în 2013 în cauzele îndreptate împotriva Moldovei, care a fost făcut public în cadrul unei conferinţe de presă din 31 ianuarie 2014. Referindu-se la Raportul CEDO pentru 2013, a fost menţionat faptul că în anul 2013, CEDO a înregistrat 1.356 de cereri îndreptate împotriva Moldovei, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de cereri moldoveneşti primit vreodată de CEDO într-un an. Aceasta este cu 45,1% mai mult decât în anul 2012. Creşterea atât de mare a numărului de cereri depuse ar putea fi explicată prin neîncrederea în sistemul judecătoresc din Republica Moldova. Raportat la populaţia ţării, numărul cererilor depuse la CEDO împotriva Moldovei este foarte mare. La acest capitol, în anul 2013, Moldova se afla pe locul 4 din cele 47 de ţări, cu indicele de 3,81 cereri la 10.000 de locuitori. În 2012, Moldova s-a situat pe locul 6.
  
La 5 februarie 2014 Agentul guvernamental al RM la CEDO şi-a prezentat Raportul de activitate pentru 2013. Raportul agentului guvernamental arată că în anul 2013 numărul hotărârilor în care au fost constatate încălcări a scăzut semnificativ. De asemenea, în perioada de referinţă a crescut considerabil numărul cererilor declarate inadmisibile, de la 550 de cereri în 2011, până la 3143 de cereri în 2013. Totodată, se atestă o scădere a numărului de cereri rămase neexaminate de către CEDO.

Ministrul Justiţie al RM, prezent la conferinţa de presă a menţionat că tendinţele pozitive se datorează, în mare parte, şi deciziilor luate la nivel naţional. Prin instituirea remediului naţional în privinţa neexecutării hotărârilor judecătoreşti a fost exclusă o bună parte din condamnări la CEDO. În statistica anterioară, numărul condamnărilor pentru această încălcare era de peste 50 la sută. De asemenea, Ministrul Justiţiei a ţinut să menţioneze că examinarea unui număr mare de cereri se datorează şi faptului că în anul 2012 Guvernul Republicii Moldova a delegat, la solicitarea Curţii Europene a Drepturilor Omului, trei jurişti secunzi, care procesează cererile vădit neîntemeiate.

Noutati UE-RM - Ianuarie 2014



 Arhiva 2011-2013










 30.01 - 1.02.2014

Vizita de monitorizare Raportorului Parlamentului European pentru RM privind liberalizarea regimului de vize, Tanja Fajon

Dna Tanja Fajon a felicitat autorităţile R. Moldova privind eforturile depuse şi rezultatele impresionante obţinute în implementarea Planului de Acţiuni RM-UE privind liberalizarea regimului de vize, pe care le-a reflectat în Raportul său pentru Comisia Parlamentară pentru Libertate, Securitate şi Justiţie, prezentat la 9 ianuarie 2014. Raportul urmează a fi votat pe 12 februarie curent și transmis pentru adoptare în cadrul ședinței plenare a Parlamentului European.

  • Comunicat de presă al  Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene 
  • Declarațiile Prim-ministrului Iurie Leancă și raportorului Parlamentului European pentru RM privind liberalizarea regimului de vize, Tanja Fajon, în cadrul unei conferințe comune de presă,

 28.01.2014

Consiliul UE face bilanțul progreselor înregistrate în cooperarea vamală cu vecinii din est

 Concluziile, adoptate astăzi de la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare din Bruxelles, au invitat Comisia Europeană  și statele membre să intensifice cooperarea vamală cu vecinii din est, în special, prin  lansarea unor proiecte- pilot privind schimburile de informații vamale prealabile între statele membre și Țările vecine din Est  ", ceea ce ar simplifica controalele  și ar  facilita schimburile comerciale mai bine direcționate."

Consiliul a salutat prelungirea mandatului Misiunii Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Republica Moldova și Ucraina (EUBAM) până la 30 noiembrie 2015

Mai mult (eng) (rom)

23.01.2014

Conferinţa Miniştrilor Agriculturii din statele Parteneriatul Estic şi ale UE
 

 La Conferinţă sunt prezenţi Comisarii Europeni pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş şi pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, Ştefan Fule.

La acest for se discută probleme  pe marginea subiectelor privind schimbul de experienţă prin prisma Panelului de Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Parteneriatului Estic şi necesitatea de modernizare şi cooperare sectorială prin iniţiativa ENPARD.  


(VIdeo) Briefing dedicat Conferinței
(VIDEO)  Deschiderea Conferinței miniștrilor agriculturii din statele Parteneriatului Estic
(VIDEO) Briefing susținut de Iurie Leancă, Ștefan Füle și Dacian Cioloș
Vizita Comisarului European pentru Extindere și Politică de Vecinătate, Štefan Füle si Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş în Moldova




Consultări interministeriale cu reprezentanţii statelor membre ale Grupului Vişegrad  
Oficialii au subliniat importanţa de a promova pe parcursul anului curent o agendă pro-activă cu partenerii V4, care să încurajeze UE să fie mai ambiţioasă în oferta sa pentru RM  şi care să confirme cursul european ireversibil al RM, inclusiv liberalizarea regimului de circulaţie în spaţiul UE pentru cetăţenii moldoveni şi implementarea Agendei de Asociere.

(VIDEO)Conferinta de presa


23.01.2014

Crearea Comitetului de Coordonare implementării Acordului de finanţare dintre Guvernul RM şi UE privind programul de suport al reformei justiţiei (2011-2016)
Comitetul de Coordonare este format din reprezentanţi ai instituțiilor implicate direct în implementarea acţiunilor prevăzute în Acordul de finanțare, precum și reprezentanți ai Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Membrii Comitetului se vor întruni de cel puțin două ori pe an pentru a evalua progresul reformelor promovate în procesul de implementare a acordului.

În cadrul ședințelor, Comitetul va identifica posibilile constrângeri în raport cu respectarea condiționalităților în baza cărora se efectuează eliberarea tranșelor din suportul bugetar de către Comisia Europeană și va rezolva aceste constrângeri în timp util. Totodată, va examina și aproba rapoartele de progres cu privire la îndeplinirea acestor condiționalități. 

Detalii

 22.01.2014

Reuniunea Comitetului pentru integrare economică, aproximare şi convergenţă juridică cu politicile UE al Adunării Parlamentare EURONEST


În cadrul reuniunii vor fi discutate aspecte legate de cooperarea dintre UE și statele din cadrul Parteneriatului Estic în domeniul infrastructurii, inclusiv implementarea proiectelor în domeniile transportului aerian, terestru și feroviar.

Pe agenda discuțiilor mai figurează subiecte referitoare la impactul instituirii Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, avantajele oferite statelor din cadrul Parteneriatului Estic, cooperarea în domeniul vamal între UE și țările din cadrul Parteneriatului Estic. 

 16.01.2013

Desfăşurarea primei runde de consultări asupra Agendei de Asociere RM-UE



Desfăşurarea primei runde de consultări asupra Agendei de Asociere RM-UE

Consultările au vizat identificarea acţiunilor prioritare care vor fi implementate în următorii 3 ani în baza prevederilor Acordului de Asociere RM-UE.

În ceea ce priveşte dialogul politic şi reformele, prioritate a fost acordată acţiunilor ce ţin de statul de drept, drepturile omului, reforma justiţiei, combaterea corupţiei şi libertatea de expresie. Discuţiile pe marginea politicii externe şi de securitate au vizat consolidarea cooperării RM-UE, inclusiv în partea ce ţine de prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor. O atenţie deosebită a fost acordată capitolului justiţie, libertate şi securitate, în special cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, migraţia şi azil, reforma poliţiei, combaterea crimei organizate si managementul frontierei.

Detalii


15.01.2014

Program de suport din parte UE pentru susținerea reformei în învățământul vocațional-tehnic

 Republica Moldova va beneficia din partea Uniunii Europene de un Program de suport pentru susținerea reformei în învățămîntul vocațional-tehnic, în valoare totală de 30 mln de euro. Acesta constă dintr-un proiect de asistență tehnică cu un buget indicativ de 5 mln euro pentru susținerea reformei și consolidarea capacităților instituționale și un program de suport bugetar în valoare de 25 mln de euro

Obiectivul general al Programului este reconceptualizarea programului de învăţămînt în sectorul de învăţămînt vocaţional/tehnic şi restructurarea reţelei instituţiilor de învăţămînt vocaţional/tehnic cu scopul de a creşte eficienţa educaţiei profesionale şi a oferi forţă de muncă competitivă pentru economia naţională care să răspundă necesităţilor pieţei muncii în termeni de calitate şi cantitate.


 14.01.2014

 A fost  publicat Acordul de Asociere în limba română

Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost tradus în limba română și publicat pe site-ul Executivului .

Până la sfărșitul acestei luni va fi publicat și textul în limba rusă, tot în versiune neoficială.

Documentul respectiv nu reprezintă versiunea finală a Acordului de Asociere și este prezentat cu titlu de informare. În conformitate cu procedurile standarde textul parafat este transmis serviciilor juridice relevante pentru verificări juridico-lingvistice în vederea pregătirii sale pentru semnare. Doar textul semnat al Acordului implică obligații de ordin juridic reglementate de dreptul internațional public. 
Textul Acordului 

14.01.2014

 Sondaj socilogic: UE ramine atractivă dar nu este implicită pentru moldoveni

Potrivit sondajului solicitat de Comisia Slovacă Atlantică ( SAC ) și Institutul de Politici Central-Europene ( CEPI ), în cadrul proiectului " Extinderea Dialogului European în Republica Moldova ", moldovenii încă consideră UE o opțiune atractivă pentru viitorul țării lor . Cu toate acestea , aceasta încă nu este o opțiune prestabilită . Pentru mulți moldoveni Uniunea Vamală Euroasiatică condusă de Rusia (UVE) reprezintă modelul care poate oferi o soluție rapidă pentru stabilitate, prosperitate și securitate .


Ca urmare, opinia publică este împărțită în mod explicit între cele două centre de putere regionale. Invitaţi să aleagă între susţinerea în favoarea UE sau UVE, o ușoară majoritate a moldovenilor ( 44 % ), a preferat UE față de UVE ( 40 % ) .

Detalii (eng)  (rom)

09.01.2014

Prezentarea raportului Comisiei pentru Justiție și Afaceri Interne a Parlamentului European privind liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni


La 9 ianuarie 2014, în cadrul Comisiei privind Libertăţile Civile, Justiţie şi Afaceri Interne a Parlamentului European, a fost examinat raportul şi prezentată propunerea privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. Raportorul desemnat, dna Tanja Fajon, membru al Parlamentului European, a încurajat aprobarea rapidă a propunerii Comisiei Europene în acest acest sens fără operarea anumitor modificări.

Conform procedurii legislative de codecizie,  avizul Comisiei respective este determinant în procesul decizional al Parlamentului European şi, în comun cu avizul Comisiei pentru Afaceri Externe, reprezintă premisa necesară pentru aprobarea deciziei finale de către plenul Parlamentului European.

Detalii 
Draft report FAJON on Third countries whose nationals must be in possession of visas when crossing the external borders and those whose nationals are exempt from that requirement