Faceți căutări pe acest blog

Noutăți CoE-RM - Februarie 2025

27.02.2025

Lansarea versiunii în română a platformei de partajare a cunoștințelor

Pentru a marca inaugurarea noilor versiuni în limbile română, turcă și ucraineană ale platformei de partajare a cunoștințelor (CEDO-KS) a Curții, aa avut loc o conferință de nivel înalt la CEDO și online.

Partajarea cunoștințelor (Knowledge Sharing) este platforma online a CEDO care permite partajarea cunoștințelor în materie de jurisprudență cu publicul larg și care este utilizată în mod obișnuit de profesioniștii din domeniul dreptului și justiției, cadre universitare și jurnaliști. Platforma este actualizată săptămânal și oferă o mai bună înțelegere a contextului jurisprudenței, precum și a modului în care Curtea dezvoltă interpretarea articolelor Convenției sau a unor teme specifice.

În cadrul conferinței, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, domnul Marko Bošnjak, a declarat: „[CEDO-KS] reprezintă, fără îndoială, o nouă schimbare de paradigmă, deoarece această platformă facilitează accesul la jurisprudența Convenției și pune în aplicare principiul subsidiarității. Prin inaugurarea primelor trei versiuni ale platformei în limbi neoficiale, Curtea elimină barierele lingvistice și oferă actorilor naționali mijloacele necesare pentru a proteja drepturile omului.”


*     *     *

18.02.2025

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a publicat raportul său pentru anul 2024

Acest raport include o prefață semnată de Președinte, un rezumat al evenimentelor care au marcat anul, discursurile rostite la deschiderea anului judiciar, o prezentare generală a jurisprudenței, activitățile judiciare desfășurate în cursul anului, precum și date statistice și tabele privind încălcările articolelor Convenției Europene a Drepturilor Omului de către statele membre.

Raportul prezintă reformele procedurale recente ale Curții și oferă informații actualizate despre programele sale de partajare a cunoștințelor și de informare publică, în special despre Rețeaua Curților Superioare.


*     *     *

12-13.02.2025

Secretarul General în vizită oficială în Republica Moldova promite sprijin continuu pentru reformele și aspirațiile europene ale țării

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, efectuează prima sa vizită oficială la Chișinău, Republica Moldova, de la preluarea mandatului, în perioada 12-13 februarie 2025.

Vizita a avut loc în contextul marcării în 2025 a 30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei, precum și al lansării unui nou plan de acțiuni pentru următorii patru ani, subliniind totodată angajamentul Consiliului Europei de a consolida cooperarea cu Republica Moldova. Noul Plan de Acțiune pentru Republica Moldova pentru 2025-2028 este menit să sprijine reformele democratice, consolidarea statului de drept și protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor din Moldova.



Planul de Acțiune pentru perioada 2025-2028, a fost lansat oficial la 12 februarie 2025, la Chișinău, în cadrul unui eveniment cu participarea Președintei Maia Sandu.

„Consiliul Europei este alături de Republica Moldova în timp ce aceasta își continuă parcursul european,” a declarat Secretarul General la evenimentul de lansare oficială. „Planul de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova oferă o foaie de parcurs clară pentru următorii patru ani, ghidând țara spre un viitor european mai puternic – o reformă la un moment dat.”

Reformele realizate de Republica Moldova cu sprijinul Consiliului Europei acoperă domenii precum sistemul judiciar, practicile electorale, libertatea mass-mediei și promovarea egalității.

Vorbind la evenimentul de lansare, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat: „Planul de Acțiune este cu atât mai important, având în vedere că democrația din țara noastră se confruntă cu amenințări fără precedent. Suntem ținta unei campanii hibride din partea Kremlinului, care, prin atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și corupție electorală la o scară fără precedent, încearcă să submineze dreptul nostru de a ne alege propriul viitor. Contăm pe sprijinul Consiliului Europei în combaterea acestor amenințări la adresa democrației.”

Agenda vizitei Secretarului General în Republica Moldova a inclus întâlniri cu Președinta Maia Sandu, Prim-ministrul Dorin Recean, Președintele Parlamentului Igor Grosu, Președinta Curții Constituționale Domnica Manole, Ministrul Justiției Veronica Mihailov-Moraru, precum și cu reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Curții Supreme de Justiție și ai societății civile. 

Planul de Acțiune pentru Republica Moldova 2025-2028 este al patrulea plan al Consiliului Europei pentru țară din 2013. Bugetul total estimat este de 30 de milioane de euro. Acesta a fost elaborat împreună cu autoritățile naționale și organizațiile societății civile și a fost adoptat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în noiembrie anul trecut. Planul își propune să sprijine țara în implementarea unor reforme ambițioase, esențiale pentru aderarea sa la Uniunea Europeană. Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar Cadrul de Negociere a fost adoptat în 2024.

Noile domenii incluse în Planul de Acțiune actual includ 

  • lupta împotriva traficului de ființe umane, 
  • prevenirea consumului de droguri și a dependențelor, precum și 
  • implicarea crescută a societății civile și a tinerilor în procesul decizional democratic. 
Planul va sprijini, de asemenea, autoritățile naționale în abordarea provocărilor generate de crizele regionale și globale și în combaterea efectelor războiului de agresiune în desfășurare al Federației Ruse împotriva Ucrainei.


Discuțiile din cadrul întrevederii Secretarul General cu Președinta Maia Sandu s-au axat pe progresele în reforma justiției, măsurile pentru consolidarea statului de drept, apărarea democrației în fața provocărilor actuale, combaterea corupției politice și intensificarea cooperării cu Consiliul Europei pentru sprijinirea acestor reforme.

„Moldovenii au ales democrația, dar democrația nu este garantată – ea trebuie protejată zi de zi. În fața noilor provocări – dezinformare, cumpărarea voturilor, finanțarea ilegală a partidelor politice – avem nevoie de sprijin și de parteneriate solide. Consiliul Europei rămâne un aliat de încredere în această luptă”, a declarat Președinta Maia Sandu.

În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au subliniat importanța consolidării instituțiilor democratice și a combaterii corupției politice, aspecte esențiale pentru asigurarea unui stat rezilient. De asemenea, a fost discutată pregătirea pentru preluarea de către Republica Moldova a Președinției Consiliului Europei în noiembrie 2025, o oportunitate pentru Moldova de a contribui activ la apărarea valorilor democratice și a drepturilor fundamentale pe întregul continent.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, au discutat, în cadrul unei întrevederi, despre domeniile prioritare de colaborare între autoritățile Republicii Moldova și instituțiile Consiliului Europei, printre acestea: lupta cu propaganda și dezinformarea, inteligența artificială folosită pe larg în rețelele de socializare, curățarea justiției, lupta cu oligarhii și grupările criminale, dar și imixtiunea fără precedent în procesele electorale.

Șeful legislativului a menționat, în cadrul discuțiilor, că Planul de Acțiuni pentru Republica Moldova pentru anii 2025-2028, lansat de către Consiliul Europei, este o dovadă a încrederii în potențialul de transformare și de dezvoltare a țării noastre. „Acest Plan ne va ajuta să construim în continuare un stat de drept, cu instituții puternice și apte să facă față provocărilor din exterior. Anul 2025 este un an important pentru parcursul european al țării noastre – un parcurs votat de către majoritatea moldovenilor în cadrul unui referendum. Fără îndoială, avem încă mult de lucru, dar noi suntem determinați să ne apărăm democrația și să avansăm pe calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a spus Președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Progresele înregistrate în procesul de reformare a justiției, provocările hibride cu care se confruntă Republica Moldova, dar și situația energetică din țara noastră au fost discutate la întrevederea premierului Dorin Recean cu Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset.

Șeful Executivului a apreciat asistența acordată de Consiliul Europei și sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova, menționând că, pe fundalul amenințărilor hibride și al interferențelor străine, țara noastră își urmează ferm obiectivul de modernizare după modelul statelor UE.

Potrivit premierului, reforma justiției rămâne fundamentală pentru a atinge progrese pe celelalte dimensiuni și a asigura sustenabilitatea reformelor lansate în alte domenii. În prezent, autoritățile rămân concentrate pe exercițiul de evaluare a integrității judecătorilor și procurorilor, combaterea corupției și transpunerea legislației europene pe segmentul justiției.

Oficialii au mai discutat despre măsurile necesare pentru consolidarea statului de drept, importanța prevenirii atacurilor asupra democrației și combaterea provocărilor hibride cu care se confruntă țara noastră – atacuri cibernetice, propagandă și dezinformare.

Ministra justiției, Veronica Mihailov-Moraru, de asemenea, a avut  o întrevedere cu Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset.

În debutul ședinței, ministra justiției a mulțumit pentru asistența oferită de Consiliul Europei în implementarea mai multor inițiative ale Ministerului Justiției: expertiza valoroasă pentru alinierea legislației la standardele europene, dezvoltarea programelor probaționale noi, dotarea instituțiilor penitenciare cu echipamente medicale moderne, și a instruirii mai multor profesioniști din domeniul justiției. Prin finanțarea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei va fi derulată construcția noului penitenciar în Chișinău, pentru a moderniza condițiile de detenție și a evita condamnările la CtEDO.

În cadrul discuțiilor, ministra a punctat realizările pe justiție cu privire la consolidarea organelor de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, revizuirea mecanismelor de protecție a victimelor violenței domestice și discriminării; îmbunătățirea legislației privind cadrul legal privind activitatea Ombudsmanului și a Institutului Național al Justiției etc.

Veronica Mihailov-Moraru a menționat și despre eforturile Guvernului pentru combaterea corupției electorale, ținând cont de experiența alegerilor anterioare și necesitatea de se lua măsuri mai vigilente pentru prevenirea interferențelor externe, finanțarea ilegală și criminalitatea organizată.

Secretarul General, Alain Berset, a apreciat rezultatele Ministerului Justiției pe reforma justiției în pofida tuturor provocărilor, reiterând suportul Consiliului Europei în parcursul de aderare a Republicii Moldova la UE. Alain Berset a remarcat necesitatea conjugării eforturilor pentru asigurarea proceselor democratice, a libertăților fundamentale și a statului de drept, în contextul interferențelor străine în țara noastră. Ca reacție la noile provocări în Europa, Secretarul General a evocat progresul măsurilor pentru combaterea impunității și eforturile în plan internațional.

Președintele Curții Constituționale, dna Domnica Manole, a primit vizita oficială a Excelenței Sale, dl Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei, care a fost însoțit de dl Falk Lange, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, dl Claus Neukirch, Director de Coordonare de Programe al Consiliului Europei, și de consiliera sa, dna Natacha De Roeck. La întrevedere a participat și Excelența Sa, dna Daniela Cujbă, Ambasador, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei.

Întrevederea a avut loc în contextul lansării oficiale a Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova pe anii 2025-2028, instrument strategic pentru susținerea reformelor democratice și consolidarea statului de drept în Republica Moldova.

Discuțiile au vizat impactul semnificativ al proiectelor realizate cu sprijinul Consiliului Europei, evidențiind beneficiile acestora pentru fortificarea capacităților instituționale ale Curții Constituționale. Doamna Domnica Manole a subliniat importanța menținerii unui dialog constant cu Consiliul Europei și a reafirmat angajamentul Curții Constituționale de a continua colaborarea pentru implementarea reformelor cheie și pentru alinierea cadrului juridic național la standardele europene, pași esențiali în procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În cadrul întrevederii au fost abordare direcțiile strategice pentru viitoarele proiecte, prin care se urmărește consolidarea democrației, protejarea drepturilor fundamentale și promovarea valorile statului de drept în Republica Moldova.

La finalul întrevederii, Excelența Sa, dl Alain Berset, a semnat în Cartea de Onoare a Curții Constituționale.

Alain Berset a avut o întrevedere cu Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov,  Discuțiile au vizat progresele înregistrate de Republica Moldova în domeniile democrației, drepturilor omului și statului de drept.
„Am vorbit și despre noul Plan de Acțiuni pentru Republica Moldova (2025-2028), lansat astăzi la Chișinău, care va oferi un sprijin important în domenii-cheie precum justiția, lupta împotriva corupției, buna guvernare, asigurarea drepturilor omului și consolidarea instituțiilor democratice”, a spus Cristina Gherasimov.


Pe 13 februarie, Secretarul General  a avut un dialog cu studenții de la Universitatea de Stat în cadrul unei discuții cu tema „Dezinformarea – o amenințare la adresa democrației europene”.

Oficialul european le-a vorbit studenților de la Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative și de la Facultatea de Jurnalism și Comunicare despre prioritățile-cheie a Uniunii Europene, inclusiv drepturile omului, măsurile pentru consolidarea statului de drept, apărarea democrației în fața provocărilor actuale.

Secretarul General a reiterat, în cadrul discuției cu studenții USM, angajamentul Consiliului Europei pentru consolidarea cooperării cu țara noastră. „Consiliul Europei este alături de Republica Moldova în eforturile sale de a-și urma aspirațiile europene”, a mai spus oficialul și a încurajat tinerii să se implice în acest parcurs amplu spre aderearea la UE.

La rândul lor, studenții au adresat un șir de întrebări despre procesul de integrare, politicile de tineret, dezinformare etc.

Cu ocazia vizitei sale, Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset a semnat în Cartea de Onoare a USM, un mesaj pentru întreaga noastră comunitate universitară.






DETALII
*     *     *

11.02.2025

Consiliul Europei se alătură celebrării globale a Zilei Siguranței pe Internet 2025

Pentru al zecelea an consecutiv, Consiliul Europei sprijină campania Safer Internet Day și își unește forțele cu numeroase părți interesate pentru a lucra împreună la un internet mai bun și mai sigur pentru toți, și în special pentru copii și tineri.

Protejarea și promovarea drepturilor copilului în mediul digital, precum și menținerea siguranței acestora în mediul online sunt în centrul activităților Consiliului Europei. Dreptul la acces și la utilizarea în siguranță a tehnologiilor rămâne una dintre prioritățile-cheie ale actualei Strategii pentru drepturile copilului (2022-2027) a Consiliului Europei și este abordată prin intermediul activităților sale de stabilire a standardelor, de monitorizare și de cooperare.

Cu ocazia celebrării din acest an a Zilei siguranței pe internet, a fost lansat un nou modul de Formare pentru Formatori, destinat profesioniștilor din prima linie, privind protejarea copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual online. Dezvoltat ca parte a proiectului regional Încetarea exploatării sexuale și a abuzului sexual împotriva copiilor în mediul online @Europe Plus (EndOCSEA@Europe+), axat pe Georgia, Republica Moldova și Muntenegru, acest modul cuprinzător și practic își propune să ghideze formatorii naționali în vederea consolidării capacităților profesorilor, asistenților sociali și profesioniștilor din domeniul sănătății de a proteja în mod eficient copiii de riscurile online. Modulul este adaptabil la diverse contexte naționale și a fost deja tradus în limba română (adaptat la contextul Republicii Moldova), iar versiunile în limbile georgiană și muntenegreană vor fi disponibile în curând.


Pe măsură ce tehnologiile în evoluție rapidă continuă să modeleze peisajul digital, acestea prezintă atât oportunități, cât și provocări în ceea ce privește protejarea drepturilor copiilor și asigurarea siguranței lor. Studiul nostru recent de Cartografiere privind drepturile copilului și inteligența artificială subliniază nevoia urgentă de cadre legale mai puternice pentru a proteja copiii în era inteligenței artificiale. Studiul subliniază importanța adoptării unei abordări bazate pe drepturile copilului, a încorporării evaluărilor de impact și de risc privind drepturile copilului și a implicării semnificative a copiilor și tinerilor în aceste teme. Ca răspuns la aceste provocări emergente, Comitetul Director pentru Drepturile Copilului (CDENF) dezvoltă un Instrument de evaluare a Impactului asupra Drepturilor Copilului (CRIA) privind Inteligența Artificială. Acest instrument va ajuta statele membre să navigheze mai bine în complexitatea inteligenței artificiale și să se asigure că drepturile copilului sunt respectate în mod eficient într-o lume din ce în ce mai digitală.

În aprilie 2025, o sesiune a Conferinței de evaluare intermediară a Strategiei pentru drepturile copilului va permite CDENF, împreună cu principalele părți interesate și experți, să facă un bilanț al standardelor și instrumentelor existente ale Consiliului Europei care susțin drepturile copiilor în mediul digital, precum și să exploreze exemple concrete de punere în aplicare la nivel național.

Consiliul Europei rămâne profund angajat în combaterea exploatării sexuale și a abuzului sexual asupra copiilor în mediul online, prin Convenția privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzului sexual (Convenția de la Lanzarote), precum și prin proiecte bilaterale și regionale. Statele părți la această Convenție se angajează să incrimineze orice tip de exploatare sexuală și abuz sexual împotriva copiilor, online și offline.

La 7 noiembrie 2024, Comitetul Lanzarote a adoptat Declarația privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale facilitate de tehnologiile emergente, reamintind că infracțiunile sexuale împotriva copiilor ar trebui să rămână incriminate, indiferent de mijloacele utilizate pentru a le comite, inclusiv tehnologiile emergente, cum ar fi materialele generate sau modificate de inteligența artificială care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor.

În plus, ediția din 2024 a manifestării anuale de sensibilizare privind Ziua pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (18 noiembrie) s-a axat pe amenințările și oportunitățile tehnologiilor emergente în protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale.

Prin intermediul mai multor proiecte regionale și specifice fiecărei țări - „Prevenirea și protejarea copiilor împotriva violenței, inclusiv în mediul online în Republica Moldova” (Faza III), Combaterea violenței împotriva copiilor în Georgia și proiectul EndOCSEA@Europe+, Consiliul Europei desfășoară o serie de acțiuni de sensibilizare cu privire la riscurile exploatării sexuale online a copiilor și a abuzurilor sexuale asupra acestora, precum și de promovare a alfabetizării digitale și a utilizării în siguranță a internetului pentru copiii din aceste țări.

Nu în ultimul rând, Consiliul Europei continuă să traducă și să disemineze cât mai larg posibil cele mai recente resurse ale sale destinate responsabililor de elaborarea politicilor, profesioniștilor care lucrează pentru și cu copii, părinților, îngrijitorilor și copiilor, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la drepturile copiilor în mediul digital și la siguranța online.




*    *    *



03.02.2025

Adunarea Parlamentară dă undă verde unui nou tratat al Consiliului Europei care protejează profesia de avocat

Adunarea Parlamentară a salutat călduros proiectul Convenției Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat, subliniind că avocații joacă un rol esențial în administrarea justiției și în asigurarea încrederii publice în lege.

Aprobând un aviz bazat pe raportul lui Vladimir Vardanyan (Armenia, PPE/CD), Adunarea a declarat că avocații devin tot mai des ținte ale hărțuirii, intimidării și atacurilor. Noua Convenție impune statelor să-i protejeze în diferite moduri, permițându-le să practice fără frică de discriminare sau interferență. De asemenea, stabilește standarde pentru asociațiile profesionale ale avocaților și instituie un mecanism robust de monitorizare.

Cu toate acestea, Adunarea a regretat lipsa unor dispoziții specifice privind utilizarea supravegherii secrete împotriva avocaților și a solicitat adăugarea unei clauze care să interzică statelor să formuleze rezerve la Convenție, pentru a asigura punerea ei integrală în aplicare.

Participând la dezbatere, Procurorul General al Angliei și Țării Galilor, Lord Hermer, a salutat, de asemenea, convenția: „Aceasta va transmite un mesaj ferm că comunitatea internațională ia în serios independența profesiei juridice și dreptul avocaților de a practica fără interferențe și hărțuire. Sistemele noastre juridice colective funcționează cel mai bine în circumstanțe în care avocații pot prelua cazuri fără frică sau favoruri și pot reprezenta clienți indiferent de opiniile lor personale despre ceea ce a făcut clientul.



Posted by
Labels: , , , , ,

Zilele Europene ale Patrimoniului 2025: Patrimoniu și Arhitectură: Ferestre către Trecut, Uși către Viitor

Tema Zilelor Europene ale Patrimoniului 2025, „Patrimoniul Arhitectural”, explorează peisajul arhitectural bogat și variat care formează identitatea culturală a Europei, marcând totodată aniversarea a 50 de ani de la „Anul Patrimoniului Arhitectural European” din 1975. Această inițiativă a Consiliului Europei a fost esențială pentru recunoașterea patrimoniului arhitectural ca factor cheie în determinarea calității vieții și îmbunătățirea eforturilor de conservare în întreaga Europă.

Tema din 2025, „Patrimoniul Arhitectural”, pune accent pe realizările artistice și tehnice ale arhitecturii, prezentând totul, de la mari monumente din orașele aglomerate până la clădiri vernaculare din zonele rurale. Aceasta subliniază cum arhitectura depășește funcționalitatea de bază, fiind un simbol puternic al istoriilor locale și naționale, al identității culturale și al memoriei colective.

Știați că logo-ul Zilelor Europene ale Patrimoniului este inspirat de simbolul folosit în timpul „Anului Patrimoniului Arhitectural European” din 1975, consolidând importanța durabilă a acestei inițiative?

„Patrimoniul Arhitectural” invită comunitățile să exploreze și să celebreze stilurile arhitecturale, perioadele și materialele diverse care au modelat mediul construit al Europei. Aceasta încurajează o apreciere mai profundă pentru meșteșugurile și patrimoniul cultural intangibil implicate în crearea acestor structuri, recunoscând importanța conservării atât a clădirilor fizice, cât și a abilităților utilizate pentru construirea lor. Prin concentrarea pe patrimoniul arhitectural, Zilele Europene ale Patrimoniului 2025 își propun să promoveze o înțelegere mai mare a modului în care mediul nostru construit reflectă și influențează istoria noastră comună, inspirând totodată eforturi de protejare și conservare a acestui patrimoniu pentru generațiile viitoare.

https://www.europeanheritagedays.com/Shared-Theme

Broșura Zilele europene ale patrimoniului 2025: Patrimoniu și Arhitectură: Ferestre către Trecut, Uși către Viitor vă va ajuta să concepeți programul pentru 2025, având ca temă Patrimoniul Arhitectural. Organizatorii de evenimente sunt invitați să adapteze această temă într-un mod care să corespundă cel mai bine limbii și culturii lor.

În centrul acestei teme se află ideea că patrimoniul nostru arhitectural, împreună cu patrimoniul său imaterial aferent, rolul pe care îl joacă în crearea unui sentiment de apartenență și identitate, precum și amintirile personale și colective pe care le evocă, reprezintă un element pe care toate comunitățile îl pot împărtăși și care necesită acțiuni concertate pentru a fi protejat pentru generațiile viitoare.

Această temă invită comunități din întreaga Europă să exploreze și să celebreze bogăția și diversitatea patrimoniului arhitectural, recunoscând în același timp rolul său în definirea identității culturale și în dezvoltarea durabilă. Prin tururi ghidate, expoziții, ateliere și evenimente educaționale, oamenii de toate vârstele sunt încurajați să descopere istoria și importanța clădirilor care ne înconjoară.

Mai mult decât simple structuri, clădirile noastre spun povești despre trecut, dar și despre viziunea


noastră pentru viitor. Fie că vorbim despre tehnici de construcție tradiționale sau despre inovații arhitecturale moderne, conservarea și interpretarea patrimoniului construit joacă un rol crucial în modelarea unui viitor mai sustenabil și mai incluziv.

În această broșură, veți găsi inspirație, idei și resurse pentru a organiza evenimente care să pună în valoare arhitectura și patrimoniul, aducând împreună comunități din întreaga Europă.

Idei de organizare a activităților:

  • Tururi ghidate ale clădirilor istorice: Organizarea de vizite în clădiri cu semnificație istorică, oferind participanților informații despre arhitectura și istoria acestora.

  • Ateliere de meșteșuguri tradiționale: Crearea de ateliere interactive unde participanții pot învăța tehnici tradiționale de construcție și restaurare.

  • Expoziții fotografice: Prezentarea de expoziții cu imagini ale diferitelor stiluri arhitecturale din regiune, evidențiind evoluția acestora în timp.

  • Conferințe și discuții: Organizarea de sesiuni cu experți în arhitectură și patrimoniu pentru a discuta despre importanța conservării și provocările actuale.

  • Programe educaționale pentru tineri: Dezvoltarea de activități dedicate elevilor și studenților pentru a-i implica în descoperirea și aprecierea patrimoniului arhitectural local.


ZEP #EHD 2019-2024
*  *  *

Apelul pentru povești privind Zilele Europene ale Patrimoniului, deschis până la 12 martie, reprezintă o șansă pentru comunitățile locale de a-și împărtăși comorile de patrimoniu cu alte comunități din Europa.

Această cerere de propuneri este o inițiativă competitivă de acordare de granturi, organizată prin intermediul Zilelor europene ale patrimoniului, cel mai celebrat eveniment cultural participativ împărtășit de oamenii din Europa.

Apelul este deschis comunităților Zilelor Europene ale Patrimoniului din țările participante, inclusiv Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina, siturilor care poartă Marca patrimoniului european și câștigătorilor Premiului UE pentru Patrimoniu Cultural / Premiului Europa Nostra (care au găzduit o Zi Europeană a Patrimoniului în ultimii patru ani, 2021 – 2024). De asemenea, se așteaptă ca solicitanții să organizeze o EHD în 2025.

DETALII



Posted by
Labels: , , , , ,

BV : CoE-RM - Republica Moldova la Curtea Europeană a drepturilor omului în anul 2024

Goinic, Daniel, Bagrin, Carolina. Republica Moldova la Curtea Europeană a drepturilor omului în anul 2024: notă analitică: [Resursă electronică] / Daniel Goinic, Carolina Bagrin / Centrul de Resurse Juridice din Moldova. – Chișinău : CRJM, 2025. – 13 p.

Disponibil: https://crjm.org/republica-moldova-la-curtea-europeana-a-drepturilor-omului-in-anul-2024/25070/

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru anul 2024. Analiza a fost efectuată în baza Raportului de activitate al CtEDO pentru anul respectiv şi a studierii jurisprudenţei CtEDO în cauzele moldoveneşti.

Conform acestei analize, în anul 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a înregistrat 28.800 de cereri, reprezentând o scădere de 17% față de anul precedent și cel mai mic număr din ultimul deceniu. Dintre acestea, 363 de cereri au fost îndreptate împotriva Republicii Moldova, plasând țara pe locul 20 din 46 de state membre ale Consiliului Europei în ceea ce privește numărul de cereri pe cap de locuitor. Cu toate acestea, cetățenii moldoveni continuă să se adreseze CtEDO de trei ori mai frecvent decât media europeană.

În 2024, CtEDO a pronunțat 17 hotărâri în cauzele moldovenești, constatând 26 de încălcări ale drepturilor omului. Cele mai frecvente încălcări au fost legate de interzicerea tratamentului inuman și degradant (șapte cazuri), dreptul la un proces echitabil (șase cazuri) și discriminare (patru cazuri). De la aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului în 1997, Moldova a acumulat un total de 616 hotărâri pronunțate de CtEDO, situându-se pe locul 11 în rândul statelor membre ale Consiliului Europei în ceea ce privește numărul total de hotărâri.

Un caz notabil din 2024 este "V.I. împotriva Moldovei", în care CtEDO a constatat patru încălcări ale drepturilor omului. Acesta implică un adolescent internat forțat într-un spital de psihiatrie, fără investigații medicale adecvate și supus unui tratament medicamentos nejustificat. Curtea a subliniat necesitatea reformării legislației privind sănătatea mintală și a procedurilor de internare involuntară în instituțiile psihiatrice.

În ceea ce privește compensațiile financiare, în 2024, Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri în valoare totală de 162.000 de euro, o scădere semnificativă față de cei 365.700 de euro din 2023. Cu toate acestea, suma totală plătită de statul moldovean în urma hotărârilor și deciziilor CtEDO, de la aderare până la sfârșitul anului 2024, se ridică la aproape 23 de milioane de euro.

În concluzie, deși Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea numărului de cereri și hotărâri pronunțate de CtEDO în 2024, persistă necesitatea unor reforme structurale și legislative pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor omului și pentru a preveni încălcările viitoare.


Raportul anual al CtEDO 2024
Posted by
Labels: , , ,

BV: CoE-RM: Plan de Acțiune al CoE pentru Republica Moldova 2025-2028

Actualizat 20.02.2025

Plan de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028 / Consiliul Europei Biroul Direcției Generale de Programe , Oficiul Consiliului Europei la Chișinău. - 104 p.

CM(2024)172 7 noiembrie 2024. 
Document elaborat de Direcția Coordonare Programe 
Document aprobat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 19 noiembrie 2024 (CM/Del/Dec(2024)1512/2.4

Disponibil:

Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova pentru anii 2025-2028  este un instrument de programare strategică, ce vizează alinierea în continuare a legislației, instituțiilor și practicilor Republicii Moldova la standardele europene în domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept. 

Planul de Acțiuni este menit să sprijine eforturile țării de a-și onora obligațiile în calitate de stat membru al Consiliului Europei și va fi implementat ca parte a Principiilor de la Reykjavik pentru democrație, prin care statele membre și-au reafirmat angajamentul de a „lucra împreună pentru a proteja și promova cele trei principii fundamentale, interdependente și inalienabile ale democrației, statului de drept și drepturilor omului, astfel cum sunt consacrate în Statutul Consiliului Europei și în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”

Consiliul Europei va continua să sprijine autoritățile Republicii Moldova în avansarea (și finalizarea, acolo unde este posibil) a reformelor întreprinse în domeniile strategice, în special în următoarele: 
  •  Asigurarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
  • Promovarea justiției sociale, a sănătății și a dezvoltării durabile
  • Acțiuni pentru egalitate, diversitate și respect
  • Consolidarea încrederii în instituțiile publice
  • Susținerea siguranței, securității și integrității societății și a persoanelor
  •  Ancorarea valorilor democratice în societățile europene

Consiliul Europei și autoritățile din Republica Moldova au identificat împreună noi domenii de cooperare pe baza lucrărilor mai recente desfășurate de instituțiile, mecanismele de monitorizare și organismele consultative de experți ale Consiliului Europei, în special următoarele. 
  • Protejarea mediului prin prisma drepturilor omului.
  • Integrarea drepturilor omului în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicii în domeniul drogurilor.
  • Consolidarea respectului pentru drepturile omului în sectorul afacerilor.
  • Asigurarea respectării drepturilor omului în domeniul biomedicinei și al sănătății.
  • Asigurarea respectării drepturilor omului în dezvoltarea și utilizarea sistemelor de inteligență artificială.
  • Garantarea protecției datelor
  • Consolidarea asistenței juridice garantate de stat pentru grupurile vulnerabile.
  • Sprijinirea integrității și guvernanței în sport.
  • Promovarea și consolidarea participării semnificative a tinerilor la procesul decizional. 
  •  Păstrarea culturii și a patrimoniului cultural
  •  Promovarea libertății artistice.

Council of Europe Action Plan for the Republic of Moldova 2025-2028. - 103 p.

The present Action Plan is a strategic programming instrument for the period 2025 to 2028. The Action Plan aims to continue supporting the Republic of Moldova’s efforts to fulfil its obligations as a Council of Europe member State and to bring the country’s legislation, institutions and practice further into line with Council of Europe standards in the areas of human rights, democracy and the rule of law. Its goal is to support the country in the implementation of key reforms that are important for the EU accession process. It will also help the national authorities to address the challenges posed by regional and global crises and the consequences of the ongoing war of aggression by the Russian Federation against Ukraine.



12.02.2025 - Lansarea oficială a Planului de Acțiune al CoE pentru RM (2025-2028)


Actualizat 20.11.2024


CM(2024)172-final
Council of Europe Action Plan for the Republic of Moldova 2025-2028: Adopted at 1512th meeting of ministers' deputies, 19 November 2024 / Directorate of Programme Co-ordination; Council of Europe. - Strasbourg, 2024. - 102 p. - (Accesat la 20.11.2024).

Disponibil: https://search.coe.int/cm#{%22CoEIdentifier%22:[%220900001680b20439%22],%22sort%22:[%22CoEValidationDate%20Descending%22]}


Comitetul Miniștrilor, care reprezintă cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, a adoptat Planul de Acțiune pentru Republica Moldova 2025-2028, elaborat împreună cu autoritățile naționale și organizațiile societății civile.

Consiliul Europei va continua să sprijine eforturile Republicii Moldova de a alinia legislația, instituțiile și practicile la standardele Consiliului Europei în domeniile drepturilor omului, democrației și statului de drept.

Planul de acțiune va sprijini implementarea unor reforme ambițioase importante pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv în domeniul statului de drept, justiției și drepturilor fundamentale. Republica Moldova a obținut statutul de candidat la UE în iunie 2022, iar cadrul de negociere a fost adoptat în 2024.

De asemenea, acesta va sprijini autoritățile naționale în abordarea provocărilor generate de crizele regionale și globale și în combaterea efectelor războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

În cadrul acestui plan, Consiliul Europei și autoritățile din Republica Moldova vor colabora pentru a consolida implementarea Convenției Europene a Drepturilor Omului și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Planul va sprijini, de asemenea, independența, profesionalismul și transparența sistemului judiciar; va îmbunătăți condițiile și tratamentul deținuților și va întări cooperarea în lupta împotriva drogurilor și dependențelor.

Alte măsuri includ prevenirea corupției, creșterea eficacității măsurilor împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, precum și implementarea Convenției de la Budapesta împotriva criminalității informatice.

Mai multe inițiative vor consolida accesul la drepturi sociale pentru grupurile vulnerabile, vor promova egalitatea de gen, vor combate exploatarea sexuală a copiilor și vor alinia legislația națională și practicile anti-discriminare la standardele europene. Acestea vor aborda, de asemenea, nevoile refugiaților și migranților și vor contribui la construirea unor sisteme reziliente de migrație, azil și primire pe termen lung.

Planul va întări libertatea de exprimare în țară și va promova alinierea practicilor naționale la standardele europene în domeniul mass-mediei și internetului. Măsurile vor fi consolidate pentru a spori capacitățile naționale în proiectarea și implementarea reformelor în domeniile alegerilor, democrației participative și dialogului local, precum și localizarea drepturilor omului și educația pentru democrație.

Acesta este al patrulea plan de acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova din 2013. Se bazează pe bunele practici și realizările planurilor anterioare și deschide noi domenii, cum ar fi lupta împotriva traficului de ființe umane, prevenirea consumului de droguri și a dependențelor, implicarea sporită a societății civile și participarea tinerilor în procesul decizional democratic.

Nevoile financiare totale pentru acest plan sunt estimate la 30 de milioane de euro.

DIN CUPRINS:

Rezumat executiv

Cuprins 

Abrevieri

Partea I -Introducere

1.1 Prezentare generală
1.1.1 Republica Moldova și Consiliul Europei
1.1.2 Valoarea adăugată a programelor de asistență tehnică ale Consiliului Europei
1.1.3 Rezultatele principale ale planurilor de acțiune anterioare
1.1.4 Procesul de consultare

1.2 Obiectivele Planului de Acțiune

Partea II – Acțiuni propuse pentru 2025-2028
2.1 Asigurarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
2.1.1 Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului
2.1.2 Implementarea efectivă a Convenției Europene a Drepturilor Omului la nivel național

2.2 Promovarea justiției sociale, sănătății și unui mediu sustenabil
2.2.1 Implementarea efectivă a Cartei Sociale Europene
2.2.2 Drepturile omului în biomedicină și sănătate
2.2.3 Calitatea medicamentelor și a asistenței medicale
2.2.4 Protecția mediului și drepturile omului
2.2.5 Afacerile și drepturile omului
2.2.6 Secretariatul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei

2.3 Acționarea pentru egalitate, diversitate și respect
2.3.1 Egalitatea de gen – Violența împotriva femeilor – Traficul de persoane
2.3.2 Anti-discriminare, diversitate și incluziune – Romi, minorități naționale, LGBT, migranți
2.3.3 Drepturile copilului

2.4 Consolidarea încrederii în instituțiile publice
2.4.1 Independența și eficiența justiției
2.4.2 Închisori, poliție și privarea de libertate

2.5 Menținerea siguranței, securității și integrității persoanelor și societății
2.5.1 Corupție – Spălarea banilor
2.5.2 Provocări digitale: criminalitatea cibernetică – Protecția datelor
2.5.3 Integritatea și guvernanța în sport

2.6 Înrădăcinarea valorilor democratice în societățile europene
2.6.1 Libertatea de exprimare și informare – Siguranța jurnaliștilor
2.6.2 Democrația locală
2.6.3 Guvernanța democratică – Societatea civilă – Alegeri
2.6.4 Educație
2.6.5 Tineret
2.6.6 Cultură și patrimoniu cultural

Partea III – Implementare
3.1 Metodologie
3.1.1 Abordare bazată pe drepturile omului
3.1.2 Lecții învățate
3.1.3 Gestionarea riscurilor și sustenabilitatea

3.2 Contribuția la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU
3.3 Coordonare
3.4 Finanțare
3.5 Guvernanță

Anexe:

  • Cadrul logic al Planului de Acțiune
  • Registrul riscurilor
  • Tabele financiare (10 octombrie 2024)
  • Surse și documente relevante

Informații suplimentare:

Planul de acțiuni pentru Republica Moldova 2017-2020


Posted by
Labels: , , ,

BV : RM-UE - Agenda europeană a Republicii Moldova - bilanțul anului 2024

 Agenda europeană a Republicii Moldova - bilanțul anului 2024. - Ch., 2025. -24 p.

Disponibil:


2024 a fost un an plin de realizări pentru Republica Moldova. Agenda europeană a fost marcată de deschiderea efectivă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană în cadrul primei Conferințe Interguvernamentale, desfășurate pe 25 iunie la Luxembourg.

Acest eveniment istoric a pus în mișcare mai multe procese esențiale pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. A fost regândit mecanismul de coordonare a eforturilor instituțiilor publice în procesul de pregătire pentru aderare la UE. A fost instituită funcția de viceprim- ministru pentru integrare europeană, numit negociatorul-şef, definită componenţa echipei de negociere și lansată activitatea Biroului pentru Integrare Europeană (BIE).

Desfăşurarea Conferinței Interguvernamentale a permis apoi, din punct de vedere procedural, lansarea screeningului bilateral, un pas esențial pentru următoarele etape de negocieri. Astfel, până la sfârşitul lui 2024, a fost finalizată analiza tuturor capitolelor din Clusterul 1, Valori fundamentale, ceea ce creează premisele tehnice pentru deschiderea negocierilor pentru clusterul respectiv în prima jumătate a anului 2025.

 În afară de procesul de aderare propriu-zis, dialogul politic și de securitate a continuat să se aprofundeze, Republica Moldova fiind prima țară terță care a semnat cu UE un Parteneriat pentru Securitate şi Apărare.

În același timp, pe dimensiunea economică a fost anunțat Planul de Creștere Economică pentru Moldova, care va aduce 1.8 miliarde w de euro în modernizarea tării în următorii trei ani.

Pe această cale, mulțumim tuturor celor care au muncit cu dedicație pentru a aduce Moldova mai aproape de Uniunea Europeană!

Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov:
Posted by
Labels: , , ,

BV : CoE-RM: Formarea fomatorilor privind protecția copiilor în mediul online

Wright D., Ianachevici M. Modul de formare a formatorilor pentru profesioniștii din prima linie privind protecția copiilor împotriva exploatării și a abuzului sexual în mediul online: Încetarea exploatării și a abuzului sexual împotriva copiilor în mediul online @Europe Plus / David Wright, Mariana Ianachevici. - Consiliul Europei, 2025. - 102 p. - (Accesat la 11.02.2025).

Disponibil: https://rm.coe.int/modul-de-formare-a-formatorilor-pentru-profesionistii-din-prima-linie-/1680b4261c

Modulul de formare a formatorilor al Consiliului Europei vizează protejarea copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual online. Acesta este dedicat profesioniștilor din prima linie, din țări precum Georgia, Republica Moldova și Muntenegru. Scopul este de a oferi formatorilor competențele necesare pentru a educa și instrui alți profesioniști privind riscurile online, folosind strategii și tehnologii actualizate. Programul include învățarea colaborativă și dezvoltarea gândirii critice pentru a răspunde eficient în fața provocărilor emergente.

Cursul este structurat în module care abordează diverse aspecte ale siguranței în mediul online:

  1. Prezentare generală: Introducere în contextul și importanța protecției copiilor în mediul digital.

  2. Tehnologii în schimbare: Analiza evoluției tehnologice și impactul acestora asupra comportamentului online al copiilor.

  3. Definirea siguranței în mediul online: Clarificarea conceptelor esențiale și a riscurilor asociate.

  4. Probleme specifice: Detalierea formelor de exploatare și abuz sexual în mediul online.

  5. Dovezi ale cercetării: Prezentarea studiilor și datelor relevante privind riscurile online.

  6. Scenarii practice: Exerciții interactive pentru aplicarea cunoștințelor în situații reale.

  7. Tehnologii viitoare: Explorarea tendințelor emergente și a potențialelor riscuri asociate.

  8. Strategii de siguranță: Dezvoltarea de strategii pentru profesioniști și părinți în protejarea copiilor.

  9. Practica existentă: Analiza politicilor și procedurilor curente în domeniu.

  10. Resurse: Furnizarea de materiale și instrumente utile pentru implementarea strategiilor.

  11. Cadrul național: Examinarea legislației și reglementărilor naționale relevante.

  12. Rezumat: Recapitulare și consolidare a cunoștințelor dobândite.

Raportul subliniază necesitatea unei formări continue și aprofundate pentru profesioniștii din prima linie. Este evidențiată importanța creșterii gradului de conștientizare, astfel încât formatorii trebuie să înțeleagă profund riscurile online și să recunoască factorii psihologici și sociali care le amplifică; Dezvoltării competențelor practice, fiind esențială familiarizarea cu instrumentele și strategiile actuale pentru protejarea copiilor în mediul digital; Promovării gândirii critice,  deoarece formatorii trebuie să aplice cunoștințele teoretice în situații practice, dezvoltând abilități de soluționare a problemelor.

Aceste recomandări sunt fundamentale pentru crearea unui mediu online sigur pentru copii și pentru consolidarea capacității profesioniștilor de a răspunde eficient la provocările emergente în domeniu.

Posted by
Labels: , ,

BV : CoE-RM: Cod de conduită pentru Inspectoratul de Stat al Muncii

Codul de Conduită al funcționarului public și personalului angajat din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii: Aprobat prin Ordinul directorului Inspectoratului de Stat al Muncii nr. 87-a din 21 noiembrie 2024. - Chișinău, 2024. - 18 p.


Proiectul Consiliului Europei „Consolidarea dreptului la muncă în Republica Moldova” oferă sprijin Inspectoratului de Stat al Muncii din Republica Moldova în consolidarea capacității sale de a-și îndeplini eficient mandatul și de a asigura aplicarea unor practici de inspecție a muncii eficiente, corecte și aliniate la standardele europene.

În conformitate cu acest obiectiv, a fost elaborat un Cod de conduită cuprinzător destinat să sprijine atingerea unui standard înalt de conduită profesională și etică de către toți angajații Inspectoratului de Stat al Muncii. Codul detaliază principiile etice fundamentale, normele obligatorii de conduită profesională și măsurile disciplinare aplicabile tuturor angajaților inspectoratului.

Pentru a asigura caracterul practic și relevanța acestuia, conținutul, principiile și valorile enunțate de cod au fost revizuite și discutate de către inspectorii de muncă în cadrul mai multor ședințe de lucru. Versiunea finală a Codului a fost aprobată oficial de Inspectoratul de Stat al Muncii și publicată pe pagina web a instituției.

Codul de conduită va servi drept bază pentru promovarea unui comportament credibil, etic și profesional în rândul inspectorilor de muncă, sporind astfel încrederea publică în instituție.

Codul de conduită este disponibil în versiune română și engleză.

„Codul de conduită este elaborat în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024, și a proiectului Consiliului Europei „Consolidarea dreptului la muncă în Republica Moldova” care este cofinanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare și Consiliul Europei.”

https://www.coe.int/ro/web/chisinau/-/enhancing-integrity-a-code-of-conduct-for-state-labour-inspectorate

Posted by
Labels: , , ,

Noutăți CoE-RM - Ianuarie 2025

31.01.2025

Deschiderea anului judiciar al Curții Europene a Drepturilor Omului

La Strasbourg a avut loc deschiderea oficială a anului judiciar al Curții Europene a Drepturilor Omului.

Cu acest prilej, a fost organizat un seminar cu tema: „Protejarea drepturilor omului într-o lume a inteligenței artificiale, a algoritmilor și a volumului masiv de date (Big Data)".

Discuțiile au vizat provocările și oportunitățile generate de noile tehnologii în domeniul protecției drepturilor fundamentale și au cuprins patru subiecte principale: Consiliul Europei/standarde europene privind inteligența artificială; Libertatea de exprimare în era inteligenței artificiale; Inteligența artificială și dreptul la un proces echitabil și Abordarea discriminării potențiale în inteligența artificială.

Evenimentul a continuat cu ceremonia solemnă de inaugurare a anului judiciar 2025, alocuțiunile de deschidere fiind rostite de Președintele Curții Europene, dl Marko Bošnjak, și Primul Președinte al Curții de Casație din Franța, dl Christophe Soulard.

Președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, doamna Domnica Manole, a participat la deschiderea oficială a anului judiciar al Curții Europene a Drepturilor Omului.


*    *     *

28.01.2025

 Ziua Protecției Datelor 2025

Pentru a marca Ziua Protecției Datelor, Consiliul Europei, Conferințele CPDP Computers, Privacy & Data Protection (Calculatoarele, Confidențialitatea și Protecția Datelor) și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor au organizat o conferință la Bruxelles, pe 28 ianuarie, pentru a explora peisajul actual și viitor al protecției datelor.


Conferința a abordat provocările și oportunitățile de la intersecția dintre tehnologiile emergente și riscurile pentru confidențialitate, precum și dintre inovație și cadrele de reglementare. De asemenea, a fost o oportunitate de a discuta necesitatea protejării datelor personale în contextul noilor evoluții tehnologice din domeniul inteligenței artificiale și al neuroștiințelor.

Dl Wojciech Wiewiórowski de la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, a susținut discursul de deschidere. Beatriz de Anchorena, președinta Comitetului Consultativ al Convenției Consiliului Europei privind Protecția Datelor și directoarea Agenției pentru Acces la Informația Publică din Argentina, a prezentat discursul principal.

Participanții au reflectat și au discutat despre mandatul în evoluție al protecției datelor, în special despre rolul său esențial ca mecanism de apărare a societății noastre democratice împotriva intruziunilor excesive în viața privată a cetățenilor, fie din partea actorilor publici, fie a celor privați.

În fiecare an, Ziua Protecției Datelor comemorează deschiderea spre semnare, la 28 ianuarie 1981, a Convenției Consiliului Europei pentru Protecția Persoanelor cu Privire la Prelucrarea Automatizată a Datelor cu Caracter Personal, cunoscută sub numele de „Convenția 108”. Ziua Protecției Datelor este celebrată din 2006, când Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei a decis desemnarea datei de 28 ianuarie ca Ziua Protecției Datelor, cu scopul de a sensibiliza publicul cu privire la necesitatea respectării și protejării vieții private și de a evidenția rolul „Convenției 108” în fluxurile transfrontaliere de date din întreaga lume. Această zi este sărbătorită la nivel global sub denumirea de „Privacy Day” în afara Europei.

„Convenția 108” a fost primul instrument internațional cu forță juridică obligatorie creat la nivel mondial pentru protejarea vieții private în era digitală. Până în prezent, 55 de state au ratificat tratatul, inclusiv cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, precum și Argentina, Cabo Verde, Mauritius, Mexic, Maroc, Senegal, Tunisia și Uruguay.

Un protocol de modernizare a „Convenției 108”, care ia în considerare noile provocări privind protecția datelor personale apărute din 1981 până în prezent, a fost deschis spre semnare în 2018. Acesta va intra în vigoare când 38 de semnatari îl vor ratifica.



*     *     *

27.01- 31.01.2025

Sesiunea de iarnă a APCE: criza umanitară din Gaza și necesitatea stabilirii unei noi ordine internaționale

Dezbaterile privind criza umanitară care afectează femeile, copiii și ostaticii din Gaza, precum și necesitatea stabilirii unei noi ordine internaționale bazată pe reguli – inclusiv o declarație a lui Marko Bošnjak, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului – se numără printre momentele de vârf ale sesiunii plenare de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care va avea loc la Strasbourg în perioada 27-31 ianuarie 2025.

La sesiune va participa și o delegație a Parlamentului Republicii Moldova.  În delegația națională la APCE fac parte șeful acesteia, deputatul Ion Groza, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, și deputații Andrian Cheptonar și Natalia Davidovici, care sunt membri ai delegației.

Prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden, se va adresa parlamentarilor, iar ministrul afacerilor externe și comerțului exterior și președintele Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, Xavier Bettel, va adresa un discurs Adunării și va răspunde întrebărilor în contextul președinției Luxemburgului.

Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, se va adresa, de asemenea, Adunării, la fel ca și Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei.

Prezentarea unui raport privind multiperspectivitatea în educația memoriei și istoriei va fi urmată de o ceremonie de comemorare a celei de-a 80-a aniversări a eliberării lagărului de la Auschwitz-Birkenau.

Alte momente importante includ observarea alegerilor parlamentare din Georgia; imigrația ca una dintre soluțiile la îmbătrânirea demografică a Europei; riscurile pentru drepturile omului și statul de drept generate de mercenari și companiile militare private; reglementarea moderării conținutului pe rețelele sociale pentru a proteja libertatea de exprimare; și discriminarea bazată pe vârstă împotriva persoanelor bătrâne.

Adunarea va dezbate, de asemenea, proiectul unei convenții a Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat, cu o declarație a Rt Hon Lord Hermer KC, procuror general pentru Anglia și Țara Galilor și avocat general pentru Irlanda de Nord, precum și rapoarte privind femeile în economie: ocuparea forței de muncă, antreprenoriatul și bugetarea sensibilă la gen; „Covid îndelungat” și accesul la dreptul la sănătate; și evoluția procedurii de monitorizare a Adunării.


*     *     *
23-24.01.2025

Acordarea elevilor de mijloace pentru un viitor democratic

O conferință de două zile, parte a Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025, a debutat la Strasbourg pe 23 ianuarie. Evenimentul, care a reunit factori de decizie, educatori, experți și alți actori relevanți din întreaga Europă, s-a concentrat pe promovarea Educației pentru Cetățenie Digitală (ECD) și integrarea acesteia în educație și formare. Conferința intitulată „Acordarea elevilor mijloace pentru un viitor democratic” are ca scop impulsionarea Anului European 2025, prezentând obiectivele și activitățile sale, în timp ce promovează cooperarea între guverne, practicieni în educație și societatea civilă.

Importanța susținerii independenței tinerilor

În discursul principal, Elizabeth Milovidov, profesoară de drept, expertă în parenting digital și specialistă în protecția copiilor în mediul online, a subliniat importanța crucială a înzestrării elevilor de toate vârstele cu competențele și cunoștințele necesare pentru a naviga responsabil în lumea digitală. „Fiecare cetățean din Europa poate fi echipat pentru a proteja democrația, drepturile omului și incluziunea online, iar puterea transformatoare a educației trebuie folosită pentru a crea un viitor digital mai bun pentru toți,” a afirmat aceasta, evidențiind necesitatea urgentă de a integra educația pentru cetățenie digitală în curriculumurile din întreaga Europă.

Nevoia eforturilor naționale pentru avansarea Educației pentru Cetățenie Digitală


Conferința a inclus și prezentarea rezultatelor evaluării implementării Recomandării privind Educația pentru Cetățenie Digitală, evidențiind bunele practici din statele membre ale Consiliului Europei și conturând pașii următori pentru consolidarea ECD pe continent. Studiul a arătat că, deși există mai multe cadre europene și internaționale pentru promovarea ECD, integrarea acestor principii în politicile naționale rămâne limitată. Doar cinci state membre ale Consiliului Europei – Belgia, Franța, Islanda, Malta și Moldova – fac referire explicită la Recomandarea ECD în documentele lor de politică sau în curriculumuri. Totuși, multe alte țări au integrat teme conexe, precum competențele digitale, alfabetizarea media și siguranța online, prin strategii și planuri de acțiune naționale mai ample.

Strategii diverse pentru creșterea gradului de conștientizare asupra Educației pentru Cetățenie Digitală

Raportul subliniază diversitatea strategiilor utilizate de țări pentru a promova principiile Educației pentru Cetățenie Digitală. Aceste strategii includ integrarea formală în curricula educațională, ateliere non-formale și campanii pe rețelele sociale. Resursele prietenoase pentru copii s-au dovedit eficiente în reducerea lacunelor de înțelegere, în timp ce metodele inovatoare, precum învățarea prin jocuri, platformele interactive și videoclipurile, ajută la implicarea unui public divers, de la elevi la factori de decizie. Aceste eforturi asigură că ECD ajunge la actorii-cheie din diverse sectoare.

Abordări colaborative în elaborarea și implementarea politicilor

Studiul subliniază importanța abordărilor colaborative în proiectarea și implementarea politicilor ECD. Multe state membre recunosc valoarea implicării unui spectru larg de actori, inclusiv educatori, părinți și elevi, în procesul de creare a politicilor. Consilii multisectoriale, consultări publice și grupuri de lucru sunt utilizate frecvent pentru a încuraja incluziunea. Totuși, raportul evidențiază și provocările legate de asigurarea unei reprezentări echitabile și a unei participări semnificative, în special în faza de evaluare a inițiativelor ECD.

Educația pentru Cetățenie Digitală dincolo de granițe

Colaborarea internațională și între diferiți actori joacă un rol vital în promovarea Educației pentru Cetățenie Digitală. Platforme precum Rețeaua Promotorilor ECD facilitează schimbul de cunoștințe și bune practici, permițând țărilor să învețe unele de la altele. Aceste eforturi, inclusiv instituirea Anului European 2025, vor contribui la consolidarea cooperării internaționale în educația pentru cetățenie digitală în Europa și dincolo de aceasta, mobilizând actori publici, privați și din societatea civilă pentru a impulsiona transformarea digitală.


*     *     *

22.01.2025

Tinerii în era digitală: Adjuncții Miniștrilor discută provocările pentru democrație

Adjuncții Miniștrilor au discutat la Strasbourg participarea democratică a tinerilor în era digitală în cadrul unei reuniuni informale a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei pe 22 ianuarie, având ca scop înțelegerea mai bună a noilor tendințe.

Provocările influenței digitale

Era digitală a transformat radical modul în care tinerii participă la democrație. Accesul la știri și informații politice are loc acum prin platforme de streaming și rețele sociale. Politicienii folosesc aceste canale pentru a încuraja tinerii să se implice și să voteze, în timp ce interviurile politice sunt adesea realizate de influenceri.

Noile tehnologii, precum inteligența artificială (IA) și rețelele sociale, au un impact tot mai mare asupra tuturor secțiunilor societății, ridicând numeroase întrebări. Deși aceste instrumente ajută tinerii să exploreze, să învețe și să-și dezvolte conștiința politică, ele aduc și provocări semnificative. Acestea includ răspândirea discursurilor de ură, dezinformarea, cyberbullying-ul și interferențele externe în alegeri. Aceste tendințe reprezintă provocări majore pentru tinerii de astăzi și generațiile viitoare.

Problema influenței este, de asemenea, centrală în dezbaterea despre participarea tinerilor. În timp ce emoția și încrederea constituie fundațiile comunităților digitale, acest lucru ridică întrebări despre tehnicile de implicare și provocările politicii bazate pe emoții.


2025 – Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală

În acest context, Miniștrii Educației din cadrul Consiliului Europei au declarat anul 2025 drept Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală. Scopul este de a promova o mai bună înțelegere și o participare mai mare a tinerilor în viața democratică în era digitală.

Implicarea tinerilor: o prioritate pentru Consiliul Europei

Tinerii sunt cei care modelează societatea de astăzi și pe cea de mâine. Este esențial să le înțelegem codurile și canalele de comunicare pentru a promova valorile Consiliului Europei în rândul acestor cetățeni tineri. Președinția luxemburgheză a Comitetului Miniștrilor a făcut din participarea democratică a tinerilor la toate nivelurile – local, național și internațional – una dintre prioritățile sale, contribuind astfel la consolidarea statului de drept și a democrației.

Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală (DCEY2025)

*     *     *

21.01.2025

Conferința Anuală CORLEAP: Consolidarea Parteneriatului Estic prin Autoritățile Locale și Regionale

Vicepreședintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Cecilia DALMAN EEK (Suedia, SOC/G/PD), a participat la Conferința Anuală a Autorităților Locale și Regionale pentru Parteneriatul Estic (CORLEAP), organizată de Comitetul European al Regiunilor. Evenimentul a avut loc pe 21 ianuarie 2025, la Rzeszów, Polonia, și a evaluat stadiul actual și perspectivele Parteneriatului Estic (EaP) în contextul noului ciclu politic al UE.

Agenda evenimentului a inclus o serie de intervenții de la lideri regionali și oficiali europeni, cum ar fi:

  • Vasco ALVES CORDEIRO, Președintele Comitetului Regiunilor și Co-Președinte CORLEAP (mesaj video)
  • Tetiana YEHOROVA-LUTSENKO, Președinta Consiliului Regional Harkov, Co-Președinte CORLEAP
  • Aleksandra DULKIEWICZ, Primarul orașului Gdańsk și Președintele Grupului de Lucru CoR pentru Ucraina
  • Władysław ORTYL, Președintele Regiunii Podkarpackie, Membru CoR și CORLEAP

În cadrul sesiunii dedicate perspectivelor pentru Parteneriatul Estic și CORLEAP, s-au discutat modalitățile de consolidare a dimensiunii locale și regionale în cadrul EaP. Printre vorbitori s-au numărat:

  • Anna RADWAN-RÖHRENSCHEF, Subsecretar de Stat pentru Afaceri Externe, Republica Polonia
  • Marta KOS, Comisar UE pentru Extindere (mesaj video)
  • Oleksiy KULEBA, Viceprim-ministru pentru Restaurare, Ucraina (online)
  • Tatiana BADAN, Președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care a adus în discuție rolul și contribuția Republicii Moldova în acest parteneriat.

De asemenea, s-a discutat planul pentru crearea unei Academii pentru Administrație Publică, destinată guvernelor locale și regionale din cadrul EaP, cu intervenții de la experți precum:

  • Ewa OŚNIECKA-TAMECKA, Vice-Rector, Colegiul Europei, Campus Natolin
  • Colombe DE MERCEY, Lider de echipă pentru coordonarea Parteneriatului Estic, Comisia Europeană – DG NEAR

Această întâlnire, ajunsă la a 13-a ediție, este esențială pentru definirea viitoarelor strategii și inițiative menite să întărească cooperarea și dezvoltarea regională în cadrul Parteneriatului Estic.


*     *     *

20.01.2025

75 de ani ai Convenției Europene a Drepturilor Omului


Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale (CEDO) marchează în acest an împlinirea a 75 de ani. Prima convenție a Consiliului Europei, aceasta reprezintă piatra de temelie a tuturor activităților sale. A fost adoptată la Roma în noiembrie 1950 și a intrat în vigoare în 1953. Ratificarea acesteia este o condiție prealabilă pentru aderarea la Organizație.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului supraveghează implementarea Convenției în cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Persoanele fizice pot depune plângeri privind încălcarea drepturilor omului la Curtea de la Strasbourg, după ce au fost epuizate toate posibilitățile judiciare de soluționare  în statul membru respectiv.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12 septembrie 1997.

Până la 31 decembrie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat 599 de hotărâri împotriva Republicii Moldova, în care au fost constatate 786 de încălcări ale drepturilor omului. În urma acestor hotărâri, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare totală de aproximativ 20 de milioane de euro.

În anul 2023, CEDO a pronunțat 24 de hotărâri în cauzele moldovenești, constatând 32 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Cele mai frecvente încălcări au vizat dreptul la un proces echitabil, protecția proprietății și tratamente inumane sau degradante.

La sfârșitul anului 2023, 1.150 de cereri împotriva Republicii Moldova erau pendinte la CEDO, situând țara pe locul 10 din 46 de state membre ale Consiliului Europei în ceea ce privește numărul de cereri depuse. 

Exemple de impact al hotărârilor CEDO în Republica Moldova:

  1. Protecția împotriva violenței domestice: Într-un caz în care o mamă și fiicele sale au fost victime ale violenței domestice, autoritățile nu au luat măsuri adecvate pentru a le proteja. CEDO a constatat că autoritățile nu au făcut suficient pentru a le proteja, ceea ce a determinat Republica Moldova să ia măsuri pentru a combate violența domestică.

  2. Libertatea de întrunire: Organizația neguvernamentală Hyde Park a organizat o serie de proteste în Chișinău în 2005 și 2006, care au fost interzise de autorități pe motive nejustificate. CEDO a decis că aceste interdicții au încălcat dreptul la liberă întrunire, ceea ce a condus la reforme pentru protejarea acestui drept în Moldova.

  3. Libertatea religioasă: Biserica Mitropolitană a Basarabiei a fost refuzată înregistrarea ca organizație religioasă de către autoritățile moldovene, împiedicându-i pe membri să-și practice religia. CEDO a hotărât că acest refuz a fost disproporționat, determinând Republica Moldova să facă reforme semnificative pentru a proteja libertatea religioasă.

Aceste exemple evidențiază modul în care hotărârile CEDO au contribuit la îmbunătățirea protecției drepturilor fundamentale în Republica Moldova.

Află aici cum a influențat Convenția Republica Moldova.

https://www.coe.int/en/web/impact-convention-human-rights/republic-of-moldova


*     *     *

15.01.2025

Premiul Václav Havel pentru Drepturile Omului 2025: apel pentru nominalizări


Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), în parteneriat cu Biblioteca Václav Havel și Fundația Charta 77, a lansat un apel pentru nominalizări pentru ediția 2025 a Premiului Václav Havel pentru Drepturile Omului.

Premiul, creat în 2013, are ca scop recompensarea acțiunilor remarcabile ale societății civile în apărarea drepturilor omului în Europa și dincolo de granițele acesteia. Candidații ar trebui să fi făcut o diferență semnificativă în situația drepturilor omului pentru un anumit grup, să fi jucat un rol esențial în dezvăluirea încălcărilor sistemice pe scară largă sau să fi mobilizat cu succes opinia publică sau comunitatea internațională pentru o anumită cauză.

Termenul limită pentru depunerea nominalizărilor pentru ediția 2025 a Premiului este 30 aprilie 2025.

Nominalizările trebuie trimise Adunării Parlamentare prin e-mail la următoarea adresă: hrprize.pace@coe.int, folosind formularul disponibil pe pagina web a Premiului. Acestea trebuie să fie semnate de cel puțin cinci sponsori și să fie depuse în limba engleză sau franceză.

Premiul, care va fi acordat în octombrie 2025 la Strasbourg, constă într-o sumă de 60.000 €, un trofeu și o diplomă.

De la crearea sa, Premiul a fost acordat Maríei Corina Machado (Venezuela), lui Osman Kavala (Turcia), lui Vladimir Kara-Murza (Federația Rusă), Mariei Kalesnikava (Belarus), lui Loujain Alhathloul (Arabia Saudită), în comun lui Ilham Tohti (China) și Inițiativei Tineretului pentru Drepturile Omului (Balcani), lui Oyub Titiev (Federația Rusă), lui Murat Arslan (Turcia), Nadiei Murad (Irak), Ludmillei Alexeeva (Federația Rusă), lui Anar Mammadli (Azerbaidjan) și lui Ales Bialiatski (Belarus).

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați:
APCE: Isild Heurtin, tel. +33 3 90 21 41 00, isild.heurtin@coe.int
Biblioteca Václav Havel: Sabina Tancevova, +420 605 089 599, sabina.tancevova@vaclavhavel.cz
Fundația Charta 77: Gabriela Švagrová, tel. +420 224 214 452, gabriela.svagrova@bariery.cz

*     *      *

14.01.2025

Lansarea publicației „Când afișele vorbesc – Ilustrând misiunea Consiliului Europei”

Președinția luxemburgheză a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei a lansat publicația „Când afișele vorbesc – Ilustrând misiunea Consiliului Europei”. Un eveniment de lansare la Biblioteca Națională și Universitară din Strasbourg prezintă o selecție de afișe menite să crească gradul de conștientizare asupra impactului pe care Consiliul Europei l-a avut și continuă să-l aibă asupra vieților de zi cu zi ale milioanelor de europeni.

Anul 2024 a marcat atât aniversarea a 75 de ani de la înființarea Consiliului Europei, fondat de zece state membre, inclusiv Luxemburg, cât și aniversarea a 70 de ani de la Convenția Culturală Europeană din 1954.

„De la primele zile ale noului organism internațional, cultura și diversele sale manifestări au fost din ce în ce mai recunoscute ca instrumente indispensabile pentru consolidarea păcii în Europa. Privind înapoi la afișe ca un instrument de comunicare simplu, dar puternic, a fost o modalitate eficientă de a revizui etapele importante din istoria organizației și de a sublinia activitățile sale esențiale. Selecția de afișe ale Consiliului Europei incluse în această publicație poate părea arbitrară, dar alegerea a doar aproximativ 100 de afișe dintr-un total de peste o mie care ilustrează 75 de ani de activitate nu a fost o sarcină ușoară”, a declarat Ambasadorul Patrick Engelberg, Reprezentant Permanent al Luxemburgului la Consiliul Europei.

Scopul Convenției Culturale Europene este de a promova înțelegerea reciprocă între popoarele Europei, de a încuraja respectul față de diversitatea lor culturală și de a evidenția contribuțiile naționale la patrimoniul cultural comun al Europei.

„Sperăm ca această selecție particulară de afișe să reflecte preambulul Convenției, care celebrează patrimoniul comun al statelor membre. Prin această Convenție, patruzeci și șase de țări sunt unite de idealuri și principii comune, legate mai presus de toate de diversitatea lor culturală și istoria unică, precum și de dialogul intercultural. Astăzi, în ochii publicului larg, afișele continuă să picteze un tablou al evenimentelor din trecut, servind drept surse istorice pentru a stabili ce s-a întâmplat și ce i-a inspirat pe cei care au venit înaintea noastră. Răsfoind arhivele, curându-l și organizând expoziția, precum și producerea acestei publicații subliniază angajamentul nostru neclintit față de această organizație vibrantă, care, la 75 de ani, rămâne extrem de activă în promovarea principiilor fundamentale ale drepturilor omului, statului de drept și democrației.”

*     *     *

12.01.2025

53 de ani de la adoptarea Imnului European

La 12 ianuarie 1972, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a adoptat „Oda Bucuriei” a lui Beethoven, al patrulea pasaj al Simfoniei a 9-a a compozitorului german, ca Imn European. Paisprezece ani mai târziu, în 1986, Comunitatea Europeană (acum Uniunea Europeană) a adoptat aceeași melodie ca Imn European propriu, iar de atunci, cele două organizații îl împărtășesc.

În ultimele decenii, Consiliul Europei și-a extins gama de versiuni muzicale, de la versiunea orchestrală originală, la interpretări în stiluri precum Roma, big band, rock, jazz, techno, trance și chiar Hip-Hop. Descoperiți întreaga gamă de versiuni muzicale ale Imnului European aici.

Sursa

*     *     *

09.01.2025 

Declarație

Statele membre ar trebui să impună standarde pentru combaterea dezinformării online, protejând în același timp drepturile omului pentru toți

„Măsurile recente luate de META pentru ajustarea politicii sale de verificare a informațiilor, care au fost precedate de măsuri similare luate de X, pot avea implicații adverse asupra drepturilor omului. Platformele nu trebuie să se îndepărteze de fapte. Dacă o fac, creează un vid în care dezinformarea prosperă necontrolată, iar prejudiciul adus democrației este profund,” a declarat recent Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty.

„În centrul acestei controverse se află o tensiune fundamentală: cum să limităm răspândirea discursului nociv, protejând în același timp libertatea de exprimare și drepturile omului pentru toți. Această provocare nu este nouă, dar a devenit mai urgentă în vremurile actuale, când discursul nociv se poate răspândi mai repede decât cel corect, iar algoritmii care modelează conținutul amplifică adesea cele mai polarizante mesaje. Uneori, acest discurs nociv provine de la actori statali sau de la personalități apropiate acestora, crescând riscurile pentru democrație.

Este important să subliniem că combaterea falsurilor și prevenirea răspândirii mesajelor pline de ură sau violente nu este cenzură. Este un angajament de protejare a drepturilor omului.

Așa cum reflectă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectarea demnității individuale este fundamentul unei societăți democratice și pluraliste. Prin urmare, statele pot limita sau preveni discursul care răspândește sau susține ura bazată pe intoleranță, atâta timp cât interferențele sunt proporționale cu scopul legitim. Prevenirea discursului nociv este, de asemenea, consacrată în Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, care interzice „orice susținere a urii naționale, rasiale sau religioase care constituie incitare la discriminare, ostilitate sau violență”.

Pe această bază, statele au adoptat norme internaționale privind drepturile omului pentru a ghida autoritățile și companiile private în echilibrarea libertății de exprimare cu obligația de a proteja împotriva răului. Aceste standarde legale subliniază că măsurile de combatere a dezinformării trebuie să îndeplinească criteriile de legalitate, necesitate și proporționalitate. Ele cer, de asemenea, transparență, responsabilitate și un angajament de respectare a drepturilor omului.

Îndemn statele membre ale Consiliului Europei să-și dubleze eforturile și să demonstreze o conducere principială în aplicarea acestor standarde legale, asigurându-se că intermediarii de internet diminuează riscurile sistemice ale dezinformării și ale discursului necontrolat. Aceasta include cerința de transparență mai mare în practicile de moderare a conținutului, inclusiv în utilizarea sistemelor algoritmice. În același timp, măsurile statale trebuie să rămână ancorate în normele internaționale privind drepturile omului pentru a preveni excesele care ar putea sufoca exprimarea legitimă. De fapt, transparența și responsabilitatea sunt antidoturile atât pentru dezinformare, cât și pentru excese.

Obiectivul este protejarea drepturilor omului pentru toți, găsind un echilibru care să susțină libertatea de exprimare în cadrul limitelor sale bine stabilite. Pe măsură ce dezbaterile despre moderarea conținutului continuă, actorii statali, platformele și societatea civilă ar trebui să colaboreze sincer pentru a susține drepturile omului și principiile democratice.”

Sursa

Pagina Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei

*     *     *

08.01.2025

40 de ani de promovare a autonomiei locale în Europa

Carta Europeană a Autonomiei Locale (CEAL) marchează cea de-a 40-a aniversare în 2025. Aceasta a fost deschisă pentru semnare în octombrie 1985 și a intrat în vigoare trei ani mai târziu. De atunci, a fost ratificată de toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.

Carta stabilește standarde pentru protejarea drepturilor autorităților locale și cere statelor care au ratificat-o să respecte o serie de condiții, principii și practici. Aceasta garantează independența decizională și financiară a autorităților locale, permițându-le să finanțeze servicii, să răspundă nevoilor cetățenilor și să investească în dezvoltarea comunității. Statele se angajează să respecte un nucleu de principii de bază cărora nu li se pot aduce rezerve – cum ar fi dreptul cetățenilor de a participa la gestionarea afacerilor publice, drepturile esențiale ale comunităților de a se bucura de autonomie și autoguvernare, de a-și alege organele locale și de a avea propriile structuri și resurse financiare.

Afirmând rolul primar al comunităților locale în exercitarea democrației, Carta a jucat un rol cheie în transformarea Europei în cea mai descentralizată regiune a lumii. Congresul Autorităților Locale și Regionale monitorizează aplicarea cartei în toate cele 46 de state membre.

Republica Moldova a ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale (CEAL) în 1997, demonstrând angajamentul său față de principiile democrației locale și ale autonomiei autorităților publice locale. De la aderarea sa la Consiliul Europei în 1995, Republica Moldova a făcut pași importanți în consolidarea administrației publice locale și în promovarea descentralizării.

În conformitate cu CEAL, Republica Moldova a adoptat legislație pentru a garanta drepturile autorităților locale și a implementat reforme menite să sporească autonomia financiară și administrativă a unităților administrativ-teritoriale. Procesul de descentralizare a fost susținut de diverse inițiative și proiecte, în colaborare cu partenerii internaționali, inclusiv Consiliul Europei.

Un aspect esențial al aplicării cartei în Republica Moldova a fost promovarea participării cetățenilor la procesul decizional local. Autoritățile locale au fost încurajate să își dezvolte capacitatea de a furniza servicii publice eficiente și de a investi în dezvoltarea comunităților. Cu toate acestea, provocări rămân, în special în ceea ce privește consolidarea capacităților financiare ale autorităților locale și reducerea disparităților dintre regiuni.

Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei monitorizează periodic implementarea Cartei în Republica Moldova, oferind recomandări pentru îmbunătățirea guvernanței locale și pentru întărirea autonomiei locale.

Sursa

Carta europeană a autonomiei locale
Colecţii_CoE: L.9. Democraţie locală şi regională
CoE: E-publicații: Rolul și responsabilitățile primarilor

t.ly/TYzKO (XX.01.25)
Posted by
Labels: , , , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)