Mai mult
Sursa - FB @EUDelegationMoldova
Dialog cu studenții de la Academia de Studii Economice din Moldova, despre oportunitățile pe care le aduce integrarea Republicii Moldova în piața unică europeană
30.10.2025
Republica Moldova a devenit parte a Grupului de experți la nivel înalt privind Fortificarea Rezilienței în Europa de Est (HLEG)
Creat de organizația non-guvernamentală ”Suport Internațional pentru Media” (IMS), acest format reunește experți din statele membre ale UE , precum și din state candidate la aderare, care oferă asistență pentru alinierea legislațiilor naționale la prevederile Regulamentului UE privind serviciile digitale (DSA), dar și pentru fortificarea rezilienței în fața riscurilor din mediul online și a dezinformării.
În rezultatul primei etape de activitate a respectivului Grup au fost elaborate două documente de politici:
- Recomandări pentru legiuitori și regulatori din statele candidate la aderare în domeniul management-ului riscurilor sistemice în perioadele electorale;
- Cadru pentru organizațiile societății civile privind procesul de evaluare a riscurilor generate de Platformele Online Foarte Mari.
Cea de-a două fază a activității Grupului vizat va fi axată pe crearea unui repozitoriu al provocărilor de transpunere în practică și de soluții viabile, menite să susțină inițiativele de reforme ce privesc o armonizare a cadrului legal național cu normele incluse în DSA. Printre domeniile-cheie de intervenție se numără:
- Desemnarea autorităților de reglementare;
- Desemnarea Platformele Online Foarte Mari și identificarea unor mecanisme alternative de reglementare a acestora, ținându-se cont de imposibilitatea aplicării directe a Regulamentului UE până la finalizarea integrală a formalităților de aderare;
- Acces la platforme pentru obținerea de date și cercetare;
- Cooperarea cu societatea civilă pe acest segment;
- Coordonarea acțiunilor cu partenerii din UE.
Tot în cadrul acestei etape, se urmărește:
- facilitarea schimbului de experiență între statele candidate la aderare,
- elaborarea de mecanisme adaptabile, care să reflecte realitățile din regiune.
Zona Europei de Est este una constant expusă narațiunilor conflictuale și discursurilor manipulatorii, menite să submineze încrederea în instituții și în media, să exploateze polarizarea politică și să inducă în eroare opinia publică, prin atacuri deliberate întreprinse împotriva surselor de informare credibile și autentice. În acest context, o aplicabilitate adaptată specificului acestei zone a prevederilor DSA este una oportună și care nu poate suporta amânare.
Pe 29 octombrie curent, a avut loc o primă ședință organizațională a acestui format de lucru, la care a participat și membrul Consiliului Audiovizualului, Ruslan Mihalevschi.
Detalii:
30.10.2025
Cea de-a noua ședință a Subcomitetului de Asociere RM – UE în domeniile educație, știință și tehnologii, societate informațională, politici în domeniul audiovizualului, cultură, tineret și sport
Evenimentul organizat de către Ministerul Educației și Cercetării, s-a desfășurat în format de videoconferință unde au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, Ministerului Culturii, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și ai Consiliului Audiovizualului.
Reuniunea a oferit cadrul pentru prezentarea progreselor realizate de RM în implementarea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere și pentru consolidarea cooperării sectoriale cu UE.
Principalele realizări în domeniul educației de la întrunirile de screening bilateral vizează
- investițiile în formarea cadrelor didactice,
- progresul în reforma curriculară,
- elaborarea Planului național pentru implementarea Garanției Europene pentru copii,
- aderarea mai multor Centre de Excelență la Alianța Europeană pentru Ucenicie.
Au fost înregistrate progrese semnificative în îmbunătățirea calității educației, revizuirea programelor de formare profesională (VET) și a celor din învățământul superior. S-au depus eforturi susținute pentru consolidarea formării cadrelor didactice, promovarea educației incluzive, avansarea procesului de digitalizare în întregul sector educațional și asigurarea aplicării principiilor de integritate academică.
- aprobarea Strategiei Naționale pentru Cultură și Patrimoniu 2025–2035, document de importanță strategică ce stabilește cinci direcții majore: participarea largă la viața culturală, protejarea patrimoniului, dezvoltarea capitalului uman, finanțare sustenabilă și internaționalizarea culturii.
- alinierea Republicii Moldova la programele culturale europene, inclusiv prin semnarea Acordului de aderare la Programul „Europa Creativă”, care va permite, începând cu 1 ianuarie 2026, participarea directă a operatorilor culturali la proiecte și apeluri internaționale.
- noile instrumente de sprijin pentru sectorul cultural adoptate Parlamentul Republicii Moldova:
- Fondul Național pentru Cultură, ce include Programul pentru mobilitate artistică și rezidențe şi Programul de protejare a patrimoniului și restaurarea monumentelor;
- Legea freelanceri-lor, care oferă un cadru fiscal clar pentru profesiile culturale independente.
- progresele în domeniul industriei cinematografice, prin înființarea Fondului Național al Cinematografiei, precum și acțiunile de susținere a industriilor creative.
- proiectele sustinute prin Fondul de subvenționare a domeniul mass media.
În domeniul tineretului, principalele realizări includ:
- finalizarea Legii privind voluntariatul, aprobată în primă lectură de Parlament,
- elaborarea Conceptului Sistemului Informațional al Cardului European de Tineret din RM, aflat în prezent în proces de consultare publică,
- dezvoltarea Foii de parcurs pentru implementarea Agendei Naționale Europene pentru Tineret.
Reprezentanții Comisiei Europene și-au exprimat interesul pentru consultarea proiectului Legii voluntariatului, în vederea armonizării acesteia cu cadrul normativ european.
În domeniul sportului, Comisia Europeană a salutat:
- adoptarea noii Legi privind educația fizică și sport,
- organizarea în RM a numeroaselor evenimente sportive desfășurate în cadrul diferitelor inițiative europene. Totodată, Comisia
- implicarea activă și deplină a RM în acțiunile și programele europene dedicate promovării sportului și unui stil de viață sănătos.
În domeniul cercetării, au fost prezentate progresele în implementarea recomandărilor UE pentru consolidarea sistemului național de cercetare și inovare, precum și angajamentul RM față de noile acțiuni incluse în Agenda 2025–2027 a Spațiului European de Cercetare. Participarea activă în programul Orizont Europa rămâne o prioritate strategică, RM înregistrând rezultate pozitive și o prezență tot mai vizibilă în proiectele europene de cercetare și inovare.
Ședința Subcomitetului de Asociere a reconfirmat angajamentul comun al RM și UE de a consolida cooperarea în domeniile educației, cercetării, inovării, culturii, tineretului și sportului — piloni esențiali pentru dezvoltarea durabilă și integrarea europeană a țării.
Detalii:
Vizita vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu la ChișinăuInterlocutorii au discutat despre progresele înregistrate de RM în procesul de aderare la UE și despre acțiunile care urmează a fi întreprinse pentru avansarea în acest proces.
La rândul său, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a apreciat modul democratic și transparent în care s-au desfășurat alegerile parlamentare din luna septembrie, precum și ritmul susținut al reformelor realizate de autoritățile de la Chișinău. Înaltul oficial european a reafirmat sprijinul Parlamentului European pentru deschiderea negocierilor de aderare și pentru integrarea RM în Uniunea Europeană.
„Ne dau multă încredere concluziile reuniunii Consiliului European de la Bruxelles. Este o apreciere și recunoaștere a muncii depuse de guvern și întreaga societate pentru reformele făcute și progresul înregistrat în drumul spre UE. Mulțumim celor 27 de lideri de state ale UE care au reafirmat sprijinul ferm al UE pentru parcursul european al Republicii Moldova - un semn că ușile UE sunt larg deschise pentru țara noastră”, a spus viceprim-ministra pentru integrare Europeană, Cristina Gherasimov.
Republica MoldovaÎn ceea ce privește recentele alegeri din Republica Moldova, liderii UE au felicitat autoritățile acestei țări pentru că au apărat integritatea electorală și au asigurat alegeri libere și corecte, în pofida atacurilor hibride ale Rusiei.
De asemenea, liderii s-au angajat să continue să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova și au reafirmat sprijinul ferm al UE pentru Republica Moldova în cadrul procesului său de aderare la UE. În acest context, aceștia au încurajat Republica Moldova, Comisia și Consiliul să facă progrese cu privire la procesul de aderare, în concordanță cu abordarea bazată pe merit. De asemenea, au luat act de evaluarea Comisiei potrivit căreia grupurile tematice de negociere privind elementele fundamentale, piața internă și relațiile externe sunt gata să fie deschise.
Textul Concluziilor Consiliului European cu privire la Republica Moldova p.14-15Consiliul European felicită autoritățile Republicii Moldova pentru angajamentul lor ferm și pentru măsurile eficiente adoptate în vederea protejării integrității procesului electoral recent și asigurării unor alegeri libere și corecte, în pofida activităților hibride continue desfășurate de Rusia pentru a submina instituțiile democratice ale țării.
Uniunea Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării și pentru a valorifica experiența acesteia prin lecțiile învățate.
Consiliul European reafirmă sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru Republica Moldova în parcursul său european și salută progresele semnificative realizate până în prezent. Consiliul European încurajează Republica Moldova,
Consiliul și Comisia să continue activitatea privind procesul de aderare, în conformitate cu abordarea bazată pe merite.
Clusterul (grupul de capitole) privind „Valorile fundamentale” va fi deschis primul și închis ultimul, iar celelalte clustere vor fi deschise atunci când condițiile vor fi îndeplinite, în conformitate cu metodologia de extindere.
Consiliul European ia act cu satisfacție de evaluarea Comisiei potrivit căreia clusterele „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe” sunt pregătite pentru a fi deschise.
Viceprim-ministra pentru integrare Europeană, Cristina Gherasimov:
„Ne dau multă încredere concluziile reuniunii Consiliului European de la Bruxelles. Este o apreciere și recunoaștere a muncii depuse de guvern și întreaga societate pentru reformele făcute și progresul înregistrat în drumul spre UE. Mulțumim celor 27 de lideri de state ale UE care au reafirmat sprijinul ferm al UE pentru parcursul european al Republicii Moldova - un semn că ușile UE sunt larg deschise pentru țara noastră”
Detalii:
20 - 21.10.2025
Vizita șefului diplomației Republicii Moldova la Luxemburg
Viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a participat la
Reuniunea miniștrilor afacerilor externe privind securitatea și conectivitatea interregională, pe marginea
Reuniunii Consiliului pentru afaceri externe al Uniunii Europene la invitația Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene
pentru afaceri externe și politica de securitate,
Kaja Kallas, a Comisarului European pentru extindere,
Marta Kos, și a Comisarului European pentru parteneriate internaționale,
Jozef Síkela.
Ministrul Mihai Popșoi a avut intervenții la cele două sesiuni: cea dedicată securității, care a reunit statele din regiunea Mării Negre și statele membre ale Uniunii Europene, și cea consacrată conectivității, la care s-au alăturat și țările din Asia Centrală.
În cadrul întâlnirilor, au fost abordate subiecte de actualitate privind:
- procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană,
- progresele realizate în implementarea reformelor,
- prioritățile următoarelor etape ale negocierilor de aderare.
În cadrul evenimentului, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, a avut o serie de întrevederi cu omologii săi din Uniunea Europeană, buni prieteni ai RM:
- ministra afacerilor externe a României, Oana Țoiu,
- ministra afacerilor externe a Letoniei, Baiba Braže,
- viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, comerțului și ministrul apărării al Irlandei, Simon Harris,
- ministrul afacerilor externe, Uniunii Europene și cooperării al Regatului Spaniei, José Manuel Albares Bueno,
- ministrul afacerilor externe al Greciei, George Gerapetritis,
- ministrul afacerilor externe al Republicii Armenia, Ararat Mirzoyan,
- ministrul de Stat pentru Europa din cadrul Ministerului Federal de Externe al Germaniei, Gunther Krichbaum.
În cadrul participării la
Reuniunea miniștrilor afacerilor externe privind securitatea și conectivitatea interregională, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a avut o întrevedere cu Comisarul European pentru Extindere, Marta Kos.
Oficialii au avut un schimb de opinii privind pașii următori în procesul de aderare a RM la UE, cu accent pe domeniile politică externă, securitate și apărare.
Comisarul European pentru Extindere, Marta Kos, a încurajat autoritățile RM să mențină ritmul de implementare a reformelor necesare pentru avansarea în calea de aderare la UE. Acestea vor fi evaluate în cadrul raportului anual al Pachetului de Extindere al Comisiei Europene, planificat pentru publicare în această toamnă. Totodată, a fost reiterată determinarea Comisiei Europene de a sprijini în continuare RM prin expertiză, asistență și acces gradual la instrumentele și Programele UE.
21.10.2025
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS), cu sprijinul financiar al Uniunii Europene (UE), a început implementarea proiectului „Sprijinirea reformei achizițiilor publice din Moldova în contextul aderării la UE”, care se va desfășura în perioada septembrie 2025 – septembrie 2026.
Proiectul are drept scop dezvoltarea unui sistem de achiziții publice transparent, eficient și aliniat la standardele europene, consolidând:
- buna guvernare,
- responsabilitatea publică,
- încrederea cetățenilor în instituțiile statului,
- promovarea procesul de aderare a Republicii Moldova la UE.
Proiectul se înscrie în cadrul Planului de Creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025–2027 și al angajamentelor asumate de către RM în procesul de aderare la UE. Prin activitățile prevăzute, IDIS „Viitorul” va sprijini Ministerul Finanțelor, Agenția Achiziții Publice, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe, precum și alți actori relevanți în modernizarea și implementarea reformei achizițiilor publice.
Proiectul prevede sprijinirea dezvoltării legislației secundare și a implementării Programului Național de Dezvoltare a Sistemului de Achiziții Publice și a Agendei de Reformă aferente Planului de Creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027 prin elaborarea de documente analitice și propuneri de politici, inclusiv pentru centralizare, certificarea și instruirea profesioniștilor în domeniu, precum și formularea unor recomandări pentru modernizarea sistemului electronic de achiziții publice (MTender). Totodată, proiectul va facilita dialogul politic și consultările incluzive prin mese rotunde și reuniuni ale Coaliției de Monitorizare în Achiziții Publice dar și a Platformei Naționale pentru Achiziții Publice (PNAP), un mecanism participativ care reunește instituții guvernamentale, societatea civilă și mediul de afaceri unde se vor discuta amplu reformele în derulare.
Un accent important este pus pe creșterea gradului de informare a publicului larg, prin note explicative, infografice, buletine informative și actualizări regulate pe portalul PulsAchizitii.md, astfel încât cetățenii și întreprinderile mici și mijlocii să aibă acces la informații clare și ușor de înțeles privind reforma achizițiilor publice în contextul aderării Republicii Moldova la UE.
Finanțat de Uniunea Europeană cu un buget de 60000 de euro, proiectul „Sprijinirea reformei achizițiilor publice din Moldova în contextul aderării la UE”, este implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada septembrie 2025 – septembrie 2026.
Detalii:
a marcat un pas important în consolidarea sistemului național de formare profesională în domeniul aplicării legii. Predarea oficială a platformei a fost marcată prin participarea lui Florentin Dicu, managerul de proiect EU4Security Moldova, care a transmis mediul de învățare online domnului Vladislav Cojuhari, secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, din partea autorităților moldovene.
Platforma LEEd oferă un mediu digital modern pentru instruire și dezvoltare profesională, cu acces la cursuri online, module interactive și webinare adaptate nevoilor operaționale și instituționale ale RM. Crearea acestei versiuni naționale a platformei LEEd a fost rezultatul unei colaborări strânse între CEPOL și Ministerul Afacerilor Interne. Echipa proiectului și partenerii naționali au definit:
- structura mediului de învățare,
- au dezvoltat infrastructura tehnică,
- au adaptat conținutul și funcționalitățile pentru a răspunde cerințelor naționale de formare.
Implementarea a urmat o abordare în
două etape: mai întâi, administratorii și utilizatorii au participat la
sesiuni online de instruire privind gestionarea platformei, urmate de
ateliere practice în care au fost prezentate și aplicate cele mai
bune practici de creare a cursurilor, monitorizare a participanților și asigurare a calității.
Odată cu finalizarea procesului de predare, Ministerul Afacerilor Interne va administra propria instanță LEEd. Trei administratori naționali vor asigura întreținerea și dezvoltarea ulterioară a platformei, în timp ce CEPOL va continua să ofere asistență tehnică și consultanță pentru a garanta sustenabilitatea pe termen lung și integrarea acesteia în sistemul național de instruire. Acest moment marchează angajamentul continuu al CEPOL de a sprijini țările partenere în dezvoltarea unor sisteme de formare sustenabile și de înaltă calitate pentru forțele de ordine.
16.10.2025
BERD și UE consolidează accesul la finanțare pentru întreprinderile moldovenești
Întreprinderile moldovenești vor beneficia de un acces mai mare la finanțare, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în parteneriat cu Uniunea Europeană (UE), extinzând noi pachete financiare în valoare totală de 22,5 milioane de euro către trei bănci moldovenești în cadrul Liniei de Credit EU4Business-BERD. Fondurile vor fi re-împrumutate companiilor moldovenești.
BERD a semnat acorduri la Chișinău pentru a acorda 10 milioane de euro către maib, 7,5 milioane de euro către Victoriabank și 5 milioane de euro către Eximbank. Acordurile sunt susținute de 3,4 milioane de euro finanțare UE sub formă de grant.
Prin împrumuturi și granturi, Linia de Credit EU4Business-BERD sprijină o gamă largă de proiecte care cresc competitivitatea și capacitatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din țări precum Moldova, atât pe piața UE, cât și pe piețele lor locale.
EU4Business este o inițiativă-umbrelă a Uniunii Europene care include tot sprijinul UE pentru întreprinderile mici și mijlocii din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina.
Proiectele sprijină finanțarea investițiilor pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii (IMMM) în euro pentru modernizarea echipamentelor, produselor și serviciilor lor în conformitate cu standardele UE, creșterea competitivității și valorificarea oportunităților de comerț internațional. Se estimează că cel puțin 70 la sută din împrumuturi vor finanța investiții în tehnologii verzi.
Moldova a primit statutul de candidat pentru aderarea la UE în 2023. Această nouă finanțare va contribui la atingerea obiectivului Planului de Creștere al UE pentru Moldova de a sprijini IMMM-urile din Moldova.
IMMM-urile sunt esențiale pentru creșterea durabilă a economiei moldovenești, reprezentând mai mult de 98 la sută din toate întreprinderile din Moldova și angajând 60 la sută din lucrătorii țării.
Detalii:
14 -16.10.2025
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, într-o vizită de lucru la Bruxelles,
unde participă la o serie de reuniuni de nivel înalt dedicate procesului de extindere a Uniunii Europene și consolidării cooperării cu instituțiile europene.
Oficiala moldoveană va participa și la evenimentul „Extinderea, un proces avantajos pentru toate părțile” și la masa rotundă „Starea Europei 2025”, platforme de dialog unde sunt discutate perspectivele extinderii Uniunii și rolul statelor candidate în consolidarea stabilității regionale și a valorilor democratice europene.
- întrevedere cu Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere
„Am vorbit despre ritmul reformelor pe care le facem acasă și despre pregătirile pentru următorii pași de pe agenda noastră europeană. Continuăm să muncim intens pentru a avansa pe drumul nostru european. Rezultatul alegerilor recente a arătat clar că cetățenii noștri își doresc să vadă Moldova în UE”, a spus Cristina Gherasimov.
Viceprim-ministra a mulțumit comisarei europene și echipei sale pentru sprijinul oferit Republicii Moldova în eforturile de a schimba lucrurile spre bine în țară și de a crește nivelul de trai al cetățenilor.
- Reuniunea Grupului de lucru pentru extindere și țările care negociază aderarea la UE (COELA)
„Moldova este pregătită să avanseze cu determinare spre UE, având o voință politică puternică și un sprijin larg în rândul cetățenilor. Într-un timp record și în contextul unui război hibrid, am reușit să livrăm rezultate concrete, inclusiv am finalizat analiza legislației naționale în raport cu cea europeană, avem un Program Național de Aderare și suntem în plin proces de implementare a agendei de reforme”- mesajul transmis de Cristina Gherasimov.
Viceprim-ministra a avut un schimb de opinii cu reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene despre prioritățile de viitor ale Republicii Moldova.
- Împreună cu omologul din Ucraina, Taras Kachka, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, a vorbit despre avantajele pe care le aduce acest proces atât pentru țările candidate, cât și pentru statele membre actuale.
În fața schimbărilor geopolitice curente, Europa nu își mai permite „zone gri” la periferie, iar consolidarea democrației, rezilienței și securității în Est va întări întreaga Uniune. Republica Moldova poate și deja contribuie la stabilitatea regională, iar aderarea Moldovei la UE este o garanție pentru securitatea în regiune, precum și pentru securitatea întregii Europe.
- întrevedere cu Michael McGrath, Comisar european pentru Democrație, Justiție și Stat de drept
Discuțiile s-au axat pe progresele înregistrate de Republica Moldova în domeniul justiției, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor democratice. S-a discutat și despre alegerile recente, care au fost organizate corect, transparent și a fost asigurată integritatea procesului electoral în pofida tuturor provocărilor și tentativelor de ingerință externă.
- întrevedere cu Taras Kachka, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică a Ucrainei
Discuțiile au vizat următorii pași de pe agenda europeană, după finalizarea screeningului bilateral (analiza legislației naționale în raport cu cea europeană).
- întrevedere cu eurodeputați la sediul Parlamentului European
Subiectele principale de discuție au vizat:- rezultatul alegerilor,
- starea actuală a lucrurilor pe agenda europeană,
- prioritățile de viitor.
- participare la evenimentul „Starea Europei 2025”, organizat de Fundația Jacques Delors Friends of Europe
În cadrul evenimentului, viceprim-ministra a discutat, împreună cu Jakov Milatović, președintele Muntenegrului, Oana Țoiu, ministra Afacerilor Externe a României, și Dmytro Kuleba, fostul ministru al Afacerilor Externe al Ucrainei, despre viitorul UE și rolul extinderii în construirea unei Europe mai puternice și mai unite.
- întrevedere cu Gert Jan Koopman, directorul general al DG ENEST - un bun cunoscător și susținător al parcursului european al Republicii Moldova
„Am vorbit despre ultimele evoluții din țară, pașii pe care urmează să-i realizăm, inclusiv implementarea Agendei de reforme aferente Planului de Creștere pentru Moldova”, a spus Cristina Gherasimov.
Detalii:
13.10.2025
Varvara Buzilă - laureata Premiului Europa Nostra 2025 la categoria Campionii Patrimoniului
Cercetătoarea și experta în etnografie, Varvara Buzilă, a fost desemnată câștigătoare a Premiului Europa Nostra 2025 la categoria „Campionii Patrimoniului”. Aceasta este singura laureată din țară, fiind selectată dintre 251 de candidaturi provenind din 41 de state europene.
Distincția a fost înmânată pe 13 octombrie 2025, în cadrul Summitului Patrimoniului Cultural European, organizat la Bruxelles.
La inaugurarea Ceremoniei a Premiilor Europene pentru Patrimoniu – Europa Nostra Awards
2025, au participat
• dl Glenn Micallef, Comisar European pentru Echitate Intergenerațională, Tineret, Cultură și Sport,
• dna Sabine Verheyen, Prim-vicepreședintă a Parlamentului European, din partea Președintei Roberta Metsola,
• Alteța Sa Regală Prințesa Dana Firas a Regatului Hașemit al Iordaniei
Vicepreședintă ICOMOS și Ambasadoare UNESCO pentru Patrimoniul Cultural,
• dl Prof. Dr. Hermann Parzinger, Președinte Executiv al Europa Nostra,
precum și numeroși diplomați, membri ai Parlamentului European și reprezentanți ai organizațiilor culturale internaționale -
Un moment de profundă emoție a fost generat de mesajul Președintei Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, adresat în sprijinul și aprecierea operei doamnei Varvara Buzilă, care a subliniat rolul patrimoniului c
ultural ca fundament al identității și demnității naționale. Cuvintele sale, primite cu aplauze de publicul internațional, au dat o notă de lumină și mândrie momentului moldovenesc al serii.
Activitatea profesională a Varvarei Buzilă se desfășoară de peste patru decenii, având un impact remarcabil atât în sfera cercetării științifice, cât și în elaborarea politicilor publice pentru salvgardarea patrimoniului imaterial. În calitate de președintă a Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (2009–2019), doamna Buzilă a contribuit substanțial la elaborarea cadrului legislativ național, la completarea Registrului Național al Patrimoniului Cultural Imaterial și la promovarea patrimoniului Republicii Moldova în cadrul UNESCO.
Juriul de acordare a Premiilor a subliniat în concluzii:
„Mai bine de patru decenii, Varvara Buzilă a contribuit neobosit la salvgardarea patrimoniului cultural al Moldovei – a celui material și imaterial – deseori în condiții dificile, având un suport instituțional modest”, notând totodată: „Îmbinând cercetarea academică și activitatea la firul ierbii, a modelat linii directoare la nivel național și a jucat un rol-cheie în depunerea la UNESCO a dosarelor de patrimoniu din partea Moldovei”.
Detalii
10.10.2025
Operaționalizarea Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) la frontierele externe ale Uniunii Europene
Începând cu
12 octombrie 2025, la nivelul Uniunii Europene estte operaționalizat
Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), un instrument electronic modern de control, implementat la
frontierele externe ale UE (puncte terestre, aeroporturi și porturi maritime).
EES se aplică doar cetățenilor statelor terțe (care nu fac parte din UE) ce efectuează șederi de scurtă durată (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile) pe teritoriul Uniunii Europene. Sistemul va înregistra data și locul de intrare și ieșire, va colecta date alfanumerice și biometrice (imagine facială și patru amprente digitale) și va calcula automat durata șederii legale.
Țările europene care utilizează EES vor introduce sistemul treptat la frontierele lor externe, iar punerea deplină în aplicare este prevăzută până la 10 aprilie 2026. Pe durata perioadei de tranziție (aproximativ 6 luni), pașapoartele vor continua să fie ștampilate manual.
Implementarea sistemului urmărește;
- modernizarea și eficientizarea controlului la frontieră,
- consolidarea securității în spațiul Schengen,
- prevenirea șederilor ilegale, fără a modifica drepturile de circulație existente.
La prima intrare după activarea sistemului, vor fi prelevate datele biometrice, la călătoriile ulterioare, verificarea va fi automată, reducând timpii de așteptare. Sunt exceptați copiii sub 12 ani, persoanele pentru care prelevarea amprentelor este imposibilă, precum și deținătorii de permise de ședere sau vize de lungă durată eliberate de un stat membru al UE.
Ministerul Afacerilor Externe reamintește că regimul fără vize pentru cetățenii Republicii Moldova rămâne neschimbat. Totuși, având în vedere faptul că colectarea datelor va necesita timp adițional, la etapa de planificare a călătoriei se recomandă:
- verificarea valabilității documentelor de călătorie;
- alocarea unui timp suplimentar pentru formalitățile de frontieră;
- evitarea escalelor prea scurte.
Introducerea treptată a sistemului va fi gestionată individual de către fiecare stat membru al UE. În acest context recomandăm cetățenilor să consulte în prealabil paginile web ale autorităților de frontieră și ale ambasadelor în Republica Moldova din statele membre ale UE, în care intenționează să călătorească.
09.10.2025
Moldova se alătură Inițiativei Comune EuroHPC, o nouă etapă în integrarea digitală și științifică europeană
Republica Moldova a devenit cel de-al 37- lea stat participant la EuroHPC (Inițiativa Comună Europeană pentru Calcul de Înaltă Performanță), marcând un nou pas important în consolidarea poziției țării în domeniul super computerizare și al tehnologiilor digitale de vârf.
Aderarea RM la EuroHPC reprezintă o etapă majoră în direcția integrării într-o rețea europeană de cercetare și inovare care urmărește :
- dezvoltarea infrastructurii de super computerizare,
- stimularea excelenței științifice,
- accelerarea inovației pe întregul continent.
Din ianuarie 2012, RM participă activ la programele de Cercetare și Inovare ale Uniunii Europene. În calitate de țară asociată la programul Horizon 2020, cercetătorii moldoveni din mediul academic, institutele de cercetare, autoritățile publice și sectorul privat au avut deja acces la supercomputerele EuroHPC pentru proiecte științifice și tehnologice.
Prin noul statut de stat participant deplin, cooperarea dintre EuroHPC și comunitatea științifică din Moldova va fi extinsă semnificativ. Cercetătorii moldoveni vor putea aplica la apelurile de cercetare și inovare EuroHPC, finanțate prin programul Horizon Europe, care susțin dezvoltarea de tehnologii, aplicații și software de supercomputing.
Totodată, în calitate de semnatar al Programului Europa Digitală (Digital Europe Programme) din februarie 2024, Moldova va putea contribui la dezvoltarea rețelei EuroHPC AI Factories și la inițiativele dedicate competențelor digitale și super computerizării, consolidând ecosistemul european de inteligență artificială competitiv și inovator.
„Suntem încântați să urăm bun venit Republicii Moldova ca nou membru al Inițiativei Comune EuroHPC. Această extindere consolidează cooperarea europeană în domeniul calculului de înaltă performanță, al inteligenței artificiale și al tehnologiilor cuantice pe întregul continent”, a declarat Anders Dam Jensen, director executiv al EuroHPC.
Detalii
06.10.2025
Republica Moldova a devenit parte operațională a SEPA, marcând o etapă majoră de integrare financiară europeană, care facilitează accesul populației și al mediului de afaceri la servicii de plată moderne, eficiente și competitive.
Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA - Single Euro Payments Area) – infrastructura care reunește 41 de țări europene și oferă cetățenilor și companiilor transferuri în euro rapide, sigure și la costuri reduse, chiar zero.
„Integrarea Moldovei în SEPA este un moment istoric pentru sistemul financiar național și confirmă parcursul european al țării. Această realizare elimină barierele administrative și aduce standarde europene directe în viața de zi cu zi a oamenilor și afacerilor din Republica Moldova”, subliniază doamna Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, instituția care a coordonat și implementat procesul de aderare la SEPA.
SEPA (Single Euro Payments Area /Zona Unică de Plăți în Euro) este cadrul european care permite efectuarea transferurilor în euro între sistemele de plată între țările participante, în aceleași condiții de cost, siguranță și timp de procesare, indiferent de granițe. SEPA reunește toate statele membre ale Uniunii Europene, precum și Regatul Unit, țările din Spațiul Economic European, Elveția, Andorra, Monaco, San Marino și Vatican.
Avantajele SEPA pentru Republica Moldova
Pentru cetățeni și familiile din diaspora, transferurile în euro devin mai rapide, sigure și la costuri mult mai mici, uneori chiar și cu comision zero, în funcție de serviciile băncilor participante. Dacă anterior un transfer internațional putea costa între 20 și 200 de euro, acum acesta va fi procesat la aceleași standarde și tarife ca în Uniunea Europeană, cu doar câțiva euro sau chiar gratuit. Astfel, remiterile vor ajunge acasă mai repede și cu mai puține costuri, ceea ce înseamnă mai mulți bani direct în bugetul fiecărui consumator.
Pentru mediul de afaceri, SEPA elimină barierele administrative și aduce companiile moldovenești la nivel de egalitate cu cele europene. Peste 60% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre UE, iar costurile reduse de tranzacționare sporesc competitivitatea și facilitează comerțul și investițiile. Statisticile arată că în 2024 s-au realizat aproximativ 830.000 de tranzacții în euro între Moldova și țările SEPA cu o valoare totală de 11,8 miliarde de euro, adică zilnic peste 3.200 de plăți în valoare de 45 milioane de euro. De acum, aceste fluxuri financiare vor fi gestionate mult mai eficient, la costuri reduse, direct prin sistemul SEPA.
La nivel macroeconomic, integrarea în SEPA generează economii directe estimate la circa 20 de milioane de euro, resurse care rămân în economie pentru investiții, dezvoltarea afacerilor și locuri de muncă. Totodată, aderarea transmite un semnal puternic de stabilitate și credibilitate partenerilor internaționali și investitorilor.
Detalii
Single Euro Payments Area (SEPA
02.10.2025
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la Summitul Comunității Politice Europene,
desfășurat la Copenhaga, Regatul Danemarcei, țară care deține și președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
Evenimentul, găzduit de Prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, a reunit 53 de lideri europeni – șefi de stat și de guvern, alături de reprezentanți ai instituțiilor europene. În deschiderea lucrărilor, Președinta Maia Sandu a subliniat sprijinul clar exprimat de cetățenii Republicii Moldova la alegerile parlamentare din 28 septembrie pentru integrarea europeană. Șefa statului a împărtășit, totodată, experiența autorităților în combaterea ingerințelor externe la adresa proceselor democratice.
În marja summitului, Președinta Maia Sandu a găzduit o reuniune cu mai mulți parteneri ai Republicii Moldova, la care au participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele României, Nicușor Dan, Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, precum și liderii instituțiilor europene: Președintele Consiliului European, António Costa, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas.
Liderii europeni și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Republica Moldova, parcursul său european și consolidarea dezvoltării economice.
Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dezvoltarea economică și consolidarea păcii și securității pe continent au fost în centrul discuțiilor cu gazda evenimentului, Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, cu Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, cu Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, cu Premierul Belgiei, Bart De Wever, Premierul Finlandei, Petteri Orpo și Premierul Irlandei, Micheál Martin., Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy., etc
Comunitatea Politică Europeană (CPE) a fost creată la inițiativa Președintelui Franței, Emmanuel Macron, și are drept obiectiv promovarea dialogului politic, întărirea cooperării și consolidarea securității, stabilității și prosperității pe continent. Următoarea reuniune a CPE va avea loc în Armenia, în primăvara anului 2026.
Detalii
.jpeg)
.jpg)
Postări
