28-30.10.2025
Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europeia marcat 40 de ani de democrație locală în Europa: sesiunea 2025 și raportul pentru Moldova
Sesiunea a 49-a a
Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei s-a desfășurat la Strasbourg în perioada 28–30 octombrie 2025, marcând
40 de ani de la adoptarea Cartei Europene a Autonomiei Locale. Președintele Congresului, Marc Cools, a subliniat că implementarea Cartei, monitorizarea sa și dialogul politic cu autoritățile naționale contribuie la
consolidarea democrației locale și la creșterea calității guvernării la nivel local în toate statele membre.
Agenda sesiunii a inclus dezbateri asupra efectelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a provocărilor regionale generate de acesta, pregătirea orașelor și regiunilor europene pentru crize de securitate, precum și problemele legate de exercitarea libertăților de întrunire și exprimare la nivel local. De asemenea, s-au discutat provocările sociale actuale, precum criza locuințelor și consumul de droguri în orașele europene.
Congresul a adoptat o nouă Carte Europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională și a analizat rapoarte de monitorizare privind aplicarea Cartei Europene a Autonomiei Locale în mai multe state, inclusiv Republica Moldova, Grecia, Polonia și Slovenia. De asemenea, au fost prezentate concluzii privind observarea alegerilor locale în Finlanda și a alegerilor de stat în Hamburg, Germania.
Raportul privind Republica Moldova evidențiază progresele realizate de la recomandarea Congresului nr. 436 (2019), printre care se numără îmbunătățirea colaborării dintre autoritățile centrale și locale, adoptarea măsurilor de decentralizare fiscală, condiții mai bune pentru exercitarea mandatului aleșilor locali și accesul autorităților locale la finanțări pentru investiții în infrastructură. În același timp, raportul identifică provocări persistente, precum autonomia financiară limitată, suprapunerea și neclaritatea competențelor, povara raportărilor administrative și lipsa resurselor administrative și juridice la nivel local.
Sesiunea a beneficiat de prezența unor oficiali de rang înalt, printre care Alain Berset, Secretar General al Consiliului Europei, și Gina Romero, Raportoare Specială ONU pentru libertatea întrunirii și asociere, precum și primari și miniștri din diverse țări europene. Evenimentele conexe au inclus semnarea de memorandumuri de înțelegere cu orașele ucrainene Kyiv și Rivne, discuții privind reprimarea transnațională împotriva belarușilor și inițiative pentru implicarea copiilor în viața democratică locală.
În concluzie, sesiunea din 28–30 octombrie 2025 a subliniat rolul esențial al monitorizării și recomandărilor Congresului în consolidarea autonomiei locale și a democrației la nivel local. Pentru Republica Moldova, raportul Congresului oferă repere clare pentru continuarea reformelor, inclusiv clarificarea competențelor locale, sporirea autonomiei financiare și reducerea poverii administrative, contribuind astfel la alinierea standardelor locale la bunele practici europene.
Sursa
https://www.coe.int/en/web/congress/49th-session
CALRE: Monitorizarea aplicării Cartei autonomiei locale în Rep. Moldova
* * *
28.10.2025
Cea de-a 25-a aniversare a Convenției Europene a Peisajului
O
Conferință Ministerială, organizată de
Consiliul Europei și
Ministerul Culturii al Italiei, a marcat cea de-a 25-a aniversare a
Convenției Europene a Peisajului (cunoscută drept „Convenția de la Florența”). Sesiunea – care a avut loc la
Villa Medicea „La Petraia” din Florența, Italia, la data de
28 octombrie – a fost deschisă de
ministrul italian al culturii, Alessandro Giuli, și de
Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei, Björn Berge. Discursurile de deschidere au fost susținute și de
ministrul italian al mediului și securității energetice, Gilberto Pichetto Fratin, de
senatoarea Aurora Floridia, membră a
Adunării Parlamentare, precum și de
președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale, Marc Cools (prin declarație înregistrată).
Scopul acestui eveniment la nivel înalt este de a reafirma rolul esențial al convenției și de a contura direcțiile sale viitoare, în conformitate cu Declarația de la Reykjavik, servind totodată la implementarea Strategiei Consiliului Europei privind Mediul. Participanții au adoptat o declarație finală, care a definit o viziune strategică pentru consolidarea cooperării multilaterale și promovarea aplicării efective a convenției, precum și pentru integrarea acesteia în politicile naționale.
Conferința a subliniat modul în care implementarea Convenției privind Peisajul poate contribui la recunoașterea calității peisajului ca resursă esențială pentru protejarea drepturilor omului și pentru abordarea crizei planetare triple – poluare, schimbări climatice și pierderea biodiversității – cu impact direct asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept.
În cadrul evenimentului, a fost acordată Diploma Europeană pentru arii protejate Parcului Național, Parcului Natural și Rezervației Biosferei Sierra Nevada din Spania.
Convenția Peisajului a fost deschisă spre semnare la Florența, la
20 octombrie 2000. Tratatul introduce un concept inovator al peisajului, bazat pe percepția umană, recunoscând toate peisajele ca esențiale pentru
calitatea vieții și
patrimoniul cultural. Prin promovarea
conștientizării publice, a
participării incluzive și a unei
abordări multi-actori, convenția sprijină
buna guvernanță democratică pentru o
gestionare durabilă a peisajelor.
Sursa
* * *
22-24.10.2025
Descoperind Europa prin istorie și peisaje
Recunoașterea
peisajelor ca depozite ale patrimoniului natural, viu, tangibil și intangibil s-a aflat pe agenda participanților reuniți în Cappadocia, Turcia, la
Cel de-al 14-lea Forum Consultativ privind Rutele Culturale ale Consiliului Europei. De asemenea, a fost abordat rolul itinerarelor culturale în
protejarea patrimoniului prin practici turistice culturale durabile, chiar transformative, sub tema generală
„Promovarea protecției patrimoniului prin turism cultural și durabil”.
În cadrul Forumului, aproximativ 300 de reprezentanți din țările Consiliului Europei, conducători de itinerare culturale, universități și experți în patrimoniul cultural au examinat o gamă largă de strategii și inițiative dedicate protecției patrimoniului cultural.
În mesajul său de salut transmis prin video, Bjørn Berge, Secretar General Adjunct al Consiliului Europei, a salutat noile rute certificate: „Există acum 49 de Rute Culturale – dintre care trei noi în acest an: Romea Strata, Drumurile Libertății din Pirinei și Drumurile Sfântului Francisc.” El a felicitat și cele mai recente state membre care s-au alăturat: „Acordul Parțial Extins privind Rutele Culturale numără acum 43 de state membre – felicit Olanda și Irlanda pentru aderarea recentă.”
„Aceste itinerare sunt simboluri prețioase ale dialogului intercultural, cooperării transnaționale și dezvoltării durabile. Mai mult chiar – ele fac parte dintr-o rețea prin care cetățenii europeni pot descoperi istoria noastră și sărbători împrejurimile în care trăim”, a spus Secretarul General Adjunct Berge.
Situat în Luxemburg, Acordul Parțial Extins privind Rutele Culturale ale Consiliului Europei a fost înființat de Comitetul Miniștrilor în 2010. Vorbind la ceremonia de aderare a noilor state membre la acordul lărgit, Ambasadorul Patrick Engelberg, Președintele Comitetului Statutar al acordului parțial lărgit și Reprezentant Permanent al Luxemburgului la Consiliul Europei, a declarat:
„Acordul parțial lărgit a jucat un rol vital în extinderea programului Rutele Culturale în ultimii 15 ani. Oferă un cadru esențial pentru țările angajate în cooperarea culturală, dezvoltarea durabilă și dialogul intercultural. Le permite nu doar să-și protejeze patrimoniul, ci și să-l conecteze la narațiunea mai amplă a Europei.”
Sursa
Rutele Culturale ale Consiliului Europei, certificate în 2025
* * *
17.10.2025
Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei
In fața Palatului Europei de la Strasbourg a avut loc o ceremonie dedicată Zilei Internaționale pentru eradicarea sărăciei, care se marchează la 17 octombrie. Evenimentul a fost organizat de Conferința organizațiilor internaționale neguvernamentale (INGO) a Consiliului Europei, a cărei sesiune se desfășoară la Strasbourg.
Manifestarea, dedicată memoriei victimelor sărăciei, a reunit reprezentanți ai societății civile, ai organizațiilor internaționale și persoane care au trăit experiența sărăciei, pentru a reafirma angajamentul comun față de justiția socială și demnitatea umană.
Ceremonia a fost deschisă de un moment muzical susținut de corul Consiliului Europei, urmat de cuvântul de salut al lui Gerhard Ermischer, președintele Conferinței INGO.
Printre momentele importante s-au numărat intervențiile Comitetului pentru drepturi sociale al Conferinței, care au inclus mărturii ale persoanelor afectate de sărăcie. Olivier De Schutter, membru al Comitetului European pentru Drepturi Sociale și Raportor Special al ONU pentru sărăcie extremă și drepturile omului, a subliniat:
„A afirma că persoanele aflate în sărăcie au drepturi, inclusiv dreptul de a fi protejate împotriva sărăciei și excluziunii sociale, așa cum este prevăzut în Carta Socială Europeană, înseamnă a spune că ele nu sunt beneficiari pasivi ai carității publice: au dreptul la diferite forme de sprijin, pot trage statul la răspundere, iar expertiza lor contează în conturarea soluțiilor eficiente.”
„Prea des, persoanele care trăiesc în sărăcie sunt blamate, stigmatizate și împinse în umbră. Cu toate acestea, sărăcia nu este un eșec personal, ci un eșec sistemic – o negare a demnității și a drepturilor omului”, a declarat Secretarul General al ONU, António Guterres, cu ocazia acestei zile. „Aceasta este provocarea cu care ne confruntăm. Nimic mai mult. Nimic mai puțin”, a conchis Bjørn Berge, Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei, în discursul său.
În acest context, Comitetul Conferinței INGO pentru Carta Socială Europeană a organizat, joi, 16 octombrie 2025 un webinar dedicat temei „Drepturi sociale și noua Strategie a UE privind combaterea sărăciei”.
Această sesiune informativă și-a propus să exploreze modalitățile de colaborare pentru a combate sărăcia și a promova drepturile sociale pe continentul european.
Carta Socială Europeană este un tratat al Consiliului Europei care garantează drepturi sociale și economice fundamentale, reprezentând un complement al Convenției Europene a Drepturilor Omului, care se referă la drepturile civile și politice. Ea asigură o gamă largă de drepturi umane esențiale din viața de zi cu zi, legate de muncă, locuință, sănătate, educație, protecție socială și bunăstare.
Carta acordă o atenție deosebită protecției persoanelor vulnerabile, precum vârstnicii, copiii, persoanele cu dizabilități și migranții. Ea prevede că exercitarea acestor drepturi trebuie garantată fără niciun fel de discriminare.
Niciun alt instrument juridic la nivel paneuropean nu oferă o protecție atât de amplă și completă a drepturilor sociale ca cea prevăzută de Cartă, care servește totodată ca punct de referință în dreptul Uniunii Europene; majoritatea drepturilor sociale incluse în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene se bazează pe articolele relevante ale Cartei Sociale Europene.
Prin urmare, Carta este considerată Constituția Socială a Europei și reprezintă o componentă esențială a arhitecturii drepturilor omului pe continent.
Sursa
Carta Socială Europeană
* * *
15.10.2025
Promovarea sănătății ca drept al omului
Conferința Consiliului Europei privind protecția sănătății a avut loc la Strasbourg, evidențiind întreaga gamă de activități pe care organizația le desfășoară în domeniul asistenței medicale.
Sănătatea este un drept al omului
Organizația s-a implicat într-o gamă largă de activități în acest domeniu, de la utilizarea etică a inteligenței artificiale în tratamente și asigurarea calității medicamentelor în Europa, până la definirea legală a graniței dintre libertatea de exprimare și dezinformarea medicală.
Consiliul Europei răspunde la o serie de provocări – inegalitate socială, degradare a mediului, schimbări demografice și crize globale precum pandemiile și conflictele – care afectează furnizarea serviciilor de sănătate, rezultatele asistenței medicale și, implicit, drepturile omului. Organizația colaborează cu țările europene pentru a se asigura că acestea acționează la nivel local, național și internațional pentru a ameliora problemele relevante.
Discursuri principale
Secretarul General, Alain Berset, a menționat la conferință că „Protejarea sănătății este măsura puterii democrațiilor noastre și a valorilor pe care le împărtășim.” El a amintit că „Noul Pact Democratic pentru Europa este un apel de a face democrația tangibilă în viața de zi cu zi a oamenilor, astfel încât fiecare persoană din Europa să se bucure de acces egal la drepturi – inclusiv dreptul la sănătate.”
Ministrul maltez al Sănătății și Îmbătrânirii Active, Jo Etienne Abela, a transmis, de asemenea, la conferință mesajul: „Prioritățile președinției Maltei, protejarea copiilor și combaterea dezinformării și informării greșite, sunt imperative de sănătate publică.” „Protecția sănătății este o responsabilitate comună, care necesită vigilență, inovație și un angajament ferm față de drepturile și bunăstarea fiecărui individ”, a subliniat el.
Factorii de decizie, experții juridici, profesioniștii în sănătate publică, liderii societății civile, reprezentanți ai instituțiilor financiare, inclusiv Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB), precum și Organizația Mondială a Sănătății și Uniunea Europeană au discutat provocările și abordările strategice pentru promovarea protecției sănătății în întreaga Europă.
Această conferință a sprijinit viziunea Consiliului Europei pentru un Noul Pact Democratic pentru Europa, legând protecția sănătății de drepturile omului și valorile democratice, și întărind angajamentul față de Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3 al ONU (Sănătate și bunăstare).
Sănătatea în era dezinformării
Dl Berset a semnat, de asemenea, un articol recent intitulat „Sănătatea în era dezinformării: protejarea adevărului, protejarea democrației”, publicat cu ocazia Summitului Mondial al Sănătății de la Berlin, 12-14 octombrie. Dezinformarea, afirmă el, erodează deja încrederea noastră și, prin urmare, accesul la asistență medicală, afectând calitatea vieții, mai ales în rândul comunităților deja defavorizate. Dl Berset mai subliniază că, deși inteligența artificială (IA) „deține un potențial enorm pentru diagnostic, tratament și prevenție, ea prezintă și riscuri etice serioase – de la prejudecăți în algoritmii medicali până la răspândirea în masă a dezinformării generate de IA în domeniul sănătății, cu implicații directe asupra drepturilor și demnității umane” (o nouă Convenție a Consiliului Europei privind dezinformarea și influența străină, menită să restabilească încrederea, este în curs de elaborare).
Convenția de la Oviedo
În marja conferinței, Armenia a ratificat Convenția de la Oviedo privind Drepturile Omului și Biomedicina (1997), primul tratat internațional cu caracter obligatoriu din punct de vedere legal care protejează demnitatea și drepturile umane împotriva utilizării abuzive a progreselor biologice și medicale.
* * *
11.10.2025
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la Aniversarea Comisiei de la Veneția
Pe 11 octombrie 2025, Comisia de la Veneția a sărbătorit 35 de ani de activitate în domeniul consilierii țărilor privind reformele constituționale și juridice, printr-o ceremonie desfășurată la Palazzo Ducale din Veneția, în prezența Președintelui Republicii Italiene, Sergio Mattarella.
Evenimentul a fost deschis de Secretarul General Alain Berset și Președinta Comisiei de la Veneția, Claire Bazy Malaurie, după saluturile instituționale ale Primarului din Veneția, Luigi Brugnaro. au urmat
discursuri ale Maiei Sandu, Președinta Republicii Moldova, Gordanei Siljanovska-Davkova, Președinta Republicii Macedonia de Nord, și Antonio Tajani, Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și Ministru pentru Afaceri Externe și Cooperare Internațională al Italiei.
Apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă - a fost mesajul central al Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu.
În discursul său, șefa statului a avertizat că democrațiile moderne se confruntă cu o nouă generație de amenințări - războiul hibrid, finanțările ilicite și manipularea digitală - care subminează libertățile democratice, folosind chiar principiile care le definesc.
„Drepturile care îi dau forță, libertatea de asociere, de întruniri, de expresie, de credință și libera circulație a capitalului, toate au devenit puncte de intrare pentru manipulare”, a spus Președinta.
Președinta a făcut apel la consolidarea cooperării europene pentru a dezvolta instrumente juridice și instituționale capabile să răspundă noilor forme de interferență și corupție politică, inclusiv în mediul digital.
„Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea”, a afirmat Președinta. Șefa statulu a subliniat totodată că aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică.
În încheiere, Președinta a reafirmat angajamentul Republicii Moldova de a împărtăși experiența sa cu alte state și de a lucra alături de Comisia de la Veneția la adaptarea cadrului democratic la noile provocări.
„Apărarea democrației astăzi nu este un proiect național, ci unul colectiv. Moldova este pregătită să împărtășească ceea ce a învățat — succesele, greșelile și luptele noastre încă în derulare — cu orice democrație care se confruntă cu pericole similare”, a conchis Președinta Maia Sandu.
Discursul principal în cadrul Conferinței aniversale, intitulat „Democrația reînnoită: lecții din tranziții, provocările actuale ale regresului democratic și angajamentul nostru pentru viitor”, a fost susținut de Egils Levits, fost Președinte al Republicii Letonia și fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului.
De asemenea, audienței s-au adresat: Clifton Grima, Ministrul Educației, Sportului, Tineretului, Cercetării și Inovației din Malta, în numele Președinției malteze a Comitetului Miniștrilor; Theodoros Rousopoulos, Președintele Adunării Parlamentare; Marc Cools, Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale; Ivana Jelić, Vicepreședinta Curții Europene a Drepturilor Omului; și Michael O’Flaherty, Comisar pentru Drepturile Omului.
Evenimentul a oferit o oportunitate unică de a evalua modul în care instituțiile democratice s-au dezvoltat în statele membre ale Consiliului Europei și nu numai în ultimii 35 de ani, de a analiza realizările activității Comisiei de la Veneția în sprijinul proiectării constituționale și de a reflecta asupra modalităților de promovare a dezvoltării democratice în viitor.
În aceeași zi a fost inaugurată expoziția „La Democrazia attraverso il Diritto. Dalla Serenissima Repubblica alla Commissione di Venezia del Consiglio d’Europa” („Democrația prin drept: de la Serenissima Republic la Comisia de la Veneția a Consiliului Europei”). Expoziția va fi accesibilă publicului până la 6 ianuarie 2026, în Appartamenti del Doge, Palazzo Ducale.
Această expoziție, realizată în colaborare între Comisia de la Veneția, Biroul de Program al Consiliului Europei la Veneția, Soprintendenza Archivistica e Bibliografica del Veneto e Trentino-Alto Adige, Archivio di Stato di Venezia, Fondazione Musei Civici di Venezia (MUVE) și Consiglio Regionale del Veneto, oferă o călătorie fascinantă prin istoria democrației și a statului de drept, de la precursorul Serenissima Republic of Venice până la statele membre ale Consiliului Europei de astăzi, sub perspectiva expertă a Comisiei de la Veneția.
* * *
10.10.2025
Consiliul Europei adoptă o Declarație și o Rezoluție privind o perspectivă a tineretului, bazate pe angajamentele Summit-ului de la Reykjavík
Creșterea încrederii, îmbunătățirea calității și consolidarea rezilienței democrațiilor europene printr-o participare mai puternică a tinerilor, inspirată de noul Pact Democratic European al Consiliului Europei, a fost obiectivul principal al celei de-a 10-a Conferințe a Miniștrilor responsabili de tineret, care s-a desfășuratt la Valletta.
Ținând cont de perspectiva tineretului în elaborarea politicilor publice, miniștrii au convenit la Valletta să adopte un nou
Cadru de Referință pentru Perspectiva Tineretului, structurat în jurul a patru angajamente:
- A gândi împreună cu tinerii
- A învăța de la și împreună cu tinerii
- A participa împreună cu tinerii
- A acționa împreună cu și pentru tineri
Miniștrii s-au angajat să protejeze drepturile democratice ale tinerilor în alegeri, să asigure libertatea de exprimare și de protest și să consolideze consiliile și structurile de tineret, mai ales acolo unde spațiul civic este în restrângere. De asemenea, au subliniat importanța educației pentru cetățenie în construirea păcii și dialogului intercultural, ca bază pentru reziliența democratică.
S-a reafirmat sprijinul prioritar pentru tinerii din Ucraina, inclusiv pentru infrastructura de tineret și reintegrarea tinerilor veterani. Miniștrii au făcut primii pași spre crearea unui al treilea Centru European de Tineret în regiunea Mării Negre, alături de cele existente la Strasbourg și Budapesta.
Miniștrii au cinvenit asupra unui angajament de a apăra dreptul la un mediu curat, de a susține acțiunile climatice conduse de tineri și de a reduce riscurile generate de noile tehnologii, precum inteligența artificială.
Cât privește drepturile sociale și incluziunea, s-a pus accent pe tinerii care se confruntă cu bariere precum șomajul, locuințele precare, asistența medicală insuficientă și discriminarea.
Luxemburg s-a oferit să găzduiască următoarea Conferință a Miniștrilor responsabili de tineret în 2028.
Vocile tinerilor: „Avem nevoie de acest Pact. Acest Pact are nevoie de tineri.”
„
Tinerii sunt esențiali pentru modelarea viitorului nostru comun și democratic; perspectivele lor sunt esențiale pentru consolidarea instituțiilor democratice și îmbunătățirea calității proceselor de luare a deciziilor”, au declarat miniștrii. Rezoluția privind Perspectiva Tineretului este concepută pentru a ghida statele membre în integrarea acestei perspective în toate domeniile de politici, cu scopul de a dezvolta „politici orientate spre viitor, adaptate nevoilor și energiei tinerilor și capabile să răspundă provocărilor actuale și viitoare.”
Nina Grmuša, președinta Consiliului Consultativ pentru Tineret și vicepreședinta conferinței, a descris noul Cadrul de Referință ca pe „instrumentul nostru comun pentru a ne asigura că imperativul participării tinerilor devine realitate în fiecare stat membru.” Ea a îndemnat guvernele să transforme valorile în acțiune:
„
Să gândim împreună cu tinerii. Să învățăm împreună cu și de la tineri. Să participăm împreună cu tinerii. Să acționăm împreună cu și pentru tineri. Aceasta este perspectiva tineretului – nu o investiție, ci o necesitate.”
Yevheniia Fedotova, membră a Consiliului Consultativ pentru Tineret, inspirându-se din experiența sa din Ucraina, a descris noul Pact Democratic European ca pe „o fereastră”:
„
O fereastră lasă lumina să lumineze ceea ce era înainte ascuns, oferă vizibilitate în spații pe care altfel nu le-am vedea și creează o legătură între cei aflați de o parte și de alta. În multe feluri, exact asta avem nevoie de la Pact. Când tinerii voluntari ucraineni învață sub sirenele de raid aerian și planifică reconstrucția în adăposturi antibombă, ei apără securitatea democratică a Europei. Avem nevoie de acest Pact. Acest Pact are nevoie de tineri.”
* * *
09.10.2025
Acordarea Premiului Balanța de Cristal a Justiției
Premiul
Balanța de Cristal a Justiției, care recompensează practicile judiciare inovatoare în cadrul instituțiilor judiciare europene, a fost acordat de Comisia pentru eficiența justiției (CEPEJ) a Consiliului Europei Consiliului Judiciar din Olanda pentru inițiativa sa de sprijinire a persoanelor aflate în dificultăți financiare.
Proiectul Schuldenfunctionaris („Ofițerul pentru datorii”) contribuie la găsirea de soluții pentru persoanele îndatorate prin desemnarea de ofițeri pentru datorii în cadrul instanțelor, care oferă suport debitorilor și identifică problemele potențiale la o etapă timpurie.
Mențiuni de onoareDe asemenea, două proiecte au primit mențiuni speciale:
- „Centrul de sprijin pentru tutela legală” – Judecătoriile din Flandra (Belgia);
- „Hiperautomatizarea procedurii ordinului de plată în justiție” – Ministerul Justiției (Spania).
Pentru ediția din acest an a Premiului European Balanța de Cristal a Justiției, au fost depuse 28 de proiecte din 16 țări, axate pe eficiența și accesul la justiție, protecția victimelor și digitalizarea sistemului judiciar.
Cipru, gazda ceremonieiPremiul a fost înmânat Consiliului Judiciar din Olanda, reprezentat de Jan van Breda, lider de program pentru Inovare și Implementare, Femke Damsteegt, judecător la Curtea Supremă, și Herman van Harten, judecător la Curtea de Apel din Haga, în prezența președintelui CEPEJ, Francesco Depasquale. Membrii juriului competiției, compus din personalități de marcă din domeniul justiției, au fost, de asemenea, prezenți pentru a explica decizia lor.
Școala de Formare Judiciară și Hope for Children CRC Policy Center (Cipru), câștigătorii ediției anterioare a premiului (2023), au găzduit evenimentul.
Reprezentanții proiectelor premiate vor fi invitați să le prezinte la reuniunea plenară a CEPEJ din decembrie 2025.
Proiectele câștigătoare ale Premiului Balanța de Cristal a Justiției vor servi, de asemenea, ca subiecte de cercetare pentru studenții masteranzi ai facultăților de drept, invitați să participe la cea de-a patra ediție a Premiului Junior Balanța de Cristal a Justiției, care va fi lansat în octombrie 2025.
Sursa
* * *
07-09.10.2025
Schimb de bune practici între Moldova și Estonia în domeniul educației incluzive și al integrării profesionale
O delegație alcătuită din manageri și profesori din învățământul profesional ethnic (ÎPT), reprezentând opt raioane ale Republicii Moldova, împreună cu reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, a participat la o vizită de studiu în Tallinn și Tartu, Estonia. Vizita a fost facilitată de Consiliul pentru Educație și Tineret al Estoniei și organizată în cadrul proiectului Consiliului Europei „Consolidarea dreptului la muncă în Republica Moldova”.
Vizita a avut drept scop oferirea managerilor și profesorilor din învățământul profesional tehnic din Republica Moldova, precum și reprezentanților autorităților naționale din domeniul educației, posibilitatea de a se familiariza cu modelele estoniene de succes în domeniul incluziunii persoanelor cu nevoi educaționale speciale și de a cunoaște politicile și practicile care facilitează integrarea absolvenților ÎPT din grupuri vulnerabile, precum și personalor NEET, pe piața muncii.
În particular, vizita de studiu s-a axat pe două dimensiuni esențiale, menite să sprijine transferul celor mai bune practici europene în domeniu:
a) analiza sistemului și a practicilor eficiente pentru organizarea și gestionarea educației incluzive în instituțiile ÎPT; și b) identificarea și cunoașterea practicilor de succes pentru integrarea în piața muncii a studenților din categorii vulnerabile, inclusiv a tinerilor NEET.
Prin discuții și vizite la instituții relevante, participanții au acumulat cunoștințe valoroase despre strategiile care asigură echitatea și accesul la educație pentru toți studenții, inclusiv pentru cei cu nevoi educaționale speciale, precum și despre practicile eficiente în gestionarea educației incluzive și sprijinirea tranziției studenților vulnerabili către piața muncii.
Participanții din Republica Moldova au subliniat importanța continuării schimbului de experiență și a bunelor practici cu partenerii estonieni, în special în contextul eforturilor constante ale Republicii Moldova de aliniere la standardele europene în domeniul educației incluzive și al integrării pe piața muncii.
Tinerii NEET în Republica Moldova
.jpg)
Postări
