Faceți căutări pe acest blog

BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Octombrie - Decembrie 2017

Interviuri, comentarii, opinii

Arhiva 2012-2017











15.10.2017

Kálmán Mizsei: „În R. Moldova mentalitatea este încă una post-sovietică, nu una europeană”


Kálmán Mizsei s-a ocupat îndeaproape de problematica transnistreană. El a declarat într-un interviu pentrut postul de radio Europa Liberă că are impresia că nici măcar la Chişinău nu toată lumea este interesată de o reglementare a conflictului transnistrean, și a avertizat că aspirațiile cetățenilor Republicii Moldova de integrare europeană nu trebuie sacrificate pe altarul reglementării transnistrene.

13.10.2017

Peter Michalko: Condițiile pentru acordarea finanțării UE sunt principala temă la toate discuțiile cu autoritățile: Interviu cu șeful Delegației permanente a UE la Chișinău.


În cadrul unui interviu oferit Europei Libere, șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a declarat că UE este interesată ca Republica Moldova să fie un stat democratic, motiv pentru care solicită îndeplinirea unor criterii legate de drepturile omului, respectarea normelor democratice la implementarea controversatului sistem electoral mixt, implicit menținerea unui sistem politic pluripartit, independența justiției și libertatea mass media. El afirmă că a discutat aceste lucruri la toate întâlnirile pe care le-a avut cu oficiali europeni și, deci, Guvernul moldovean știa foarte bine ce condiții există pentru debursarea asistenței europene

Peter Michalko: „Anul acesta a avut loc acest schimb de sistem electoral în Republica Moldova. Știți că înainte de asta foarte mulți parteneri și-au exprimat poziția. Poziția UE a fost foarte clară și bazată pe recomandările venite din partea unor instituții internaționale respectate, cum sunt Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR.
După ce recomandările acestor instituții nu au fost respectate, instituțiile europene au avut o poziție foarte clară în ceea ce privește continuarea cooperării noastre. Și asta a adus la introducerea precondițiilor adiționale în ceea ce privește asistența din partea Uniunii Europene pentru Republica Moldova în domeniul susținerii bugetului și asistenței macrofinanciare. Și până atunci au existat condițiile tradiționale, standarde, care țin de situația generală de exemplu în domeniul stabilității macrofinanciare și transparenței bugetului. Dar acum, ca un set de precondiții adiționale s-a introdus și necesitatea de a respecta standardele în domeniul eficient democratic, bazat pe sistem parlamentar multipartid, respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Sigur că asta ține și de alte domenii, cum este domeniul justiției și libertatea mass mediei.”


 13.10.2017

Nils Muiznieks: „Sistemul judecătoresc trebuie să găsească un contra-echilibru ca încrederea populației față de el să crească” : Interviu cu  comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omulu
Procurorul general şi ministrul justiţiei nu ar trebui să facă parte din componenţa CSM, iar şedinţele de judecată ar trebui să fie deschise, precum şi hotărârile de judecată publicate, cu excepţia cazurilor în care e nevoie de protecţia minorilor şi a victimelor abuzului sexual. Acestea sunt doar câteva din recomandările către autorităţile moldovene lansate la Chişinău de Nils Muiznieks, comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, care şi-a încheiat o vizită de cinci zile la Chişinău. Pentru că vizita comisarului a coincis cu anunţul Uniunii Europene că nu va elibera o ultimă tranșă dintr-un ajutor financiar pentru reforma justiției din R. Moldova, Europa Liberă l-a întrebat întâi de toate ce crede despre acest anunţ.
Europa Liberă: Dvs. ați venit la Chișinău odată cu anunțul oficial al Uniunii Europene că lipsește Republica Moldova de ultima tranșă dintr-un ajutor financiar pentru reforma justiției din R. Moldova. Cum priviți acest anunț al Uniunii Europene?

Nils Muiznieks: „Eu cred că acest anunț transmite un semnal cât se poate de puternic autorităților că încă multe rămân de făcut în ceea ce privește reformarea sistemului de justiție. Bine, și eu am observat unele deficiențe în ceea ce privește funcționarea acestui sistem în ultimele cinci zile. Este adevărat că putem vorbi și despre unele progrese în anumite domenii, dar eu aș vrea să încep anume cu menționarea acelor lacune.

Deci, unu la mână: trebuie să fie consolidată independența sistemului judecătoresc prin reformarea Consiliului Superior al Magistraturii și aici am în vedere scoaterea din componența Consiliului Superior a procurorului general și a ministrului justiției.

De asemenea, când am vizitat Moldova acum trei ani, am recomandat ca acea perioadă inițială de cinci ani pentru desemnarea judecătorilor să fie anulată, și această recomandare încă rămâne valabilă. De asemenea, încă multe rămân de făcut în vederea consolidării transparenței sistemului judecătoresc și am în vedere aici, în primul rând, organizarea, ca ședințele de judecată să fie deschise, și nu închise; să nu se recurgă la unele ședințe de judecată închise, ca aceste ședințe mai mult să fie drept o excepție atunci când această măsură este justificată de protecția victimelor minore sau a victimelor unor crime de natură sexuală sau protecția intereselor statului, dar aceste prevederi trebuie să fie interpretate foarte îngust, și nu în sens larg.

Sunt mulțumit, de asemenea, de faptul că, în ultimele cinci zile, a fost adoptată o decizie privind publicarea hotărârilor judecătorești ne-anonimizate, deci, ca regulă generală și acest lucru este necesar pentru a asigura un control din partea publicului și ca de asemenea să ofere reprezentanților societății civile posibilitatea de a monitoriza ceea ce se întâmplă în sistemul de justiție.



12.10.2017

Vladislav Gribincea: „UE s-a ghidat după percepția populației, care nu vede o schimbare la față a justiției”
Interviul  cu președintele Centrului pentru Resurse Juridice despre anunțul UE că nu va transfera ultimă tranșă de fonduri pentru programul de finanțare a reformei justiției.
Uniunea Europeană a anunțat că nu va mai transfera ultima tranșă, de 28 milioane de euro, Republicii Moldova în cadrul programului de finanțare a reformelor în justiție. O decizie oficială în acest sens, anunțată ieri, a fost explicată prin faptul că autoritățile moldovene nu au făcut reformele promise și și nici nu au asigurat condițiile ca aceste reforme să fie realizate. De ce își retrage UE sprijinul pentru reformarea unui domeniu atât de important? Cu ce consecințe? Și cine sunt responsabilii pentru promisiunile deșarte? 

Vladislav Gribincea: „În primul rând, comunicatul Uniunii Europene trebuie citit în context. UE s-a angajat în 2012 să ofere până la 60 de milioane de euro pentru reforma justiției. Reformă care trebuia implementată din 2011 până în 2016. Două tranșe au fost plătite: prima integral, de 15 milioane de euro, a doua - și toate patru tranșe trebuiau să fie aproape egale - a doua tranșă de 15 milioane nu a fost de 15, dar de 13.2 milioane de euro, iar ultimele două nu au venit la timp, din cauza că trenau reformele în justiție. Atunci, UE a spus, bine, tolerăm o întârziere, dar vrem rezultate.
Deja în anul 2016 ministrul Justiției a chemat UE să vină să evalueze situația și să constate că reformele au fost implementate. În primăvara anului 2017, UE a evaluat impactul reformelor în justiție și le-a considerat insuficiente. Din acest motiv, acum a fost dat anunțul că celelalte două tranșe nu vor veni. Da, într-adevăr, majoritatea acestor reforme trebuiau să aibă loc în 2014-2015, însă evaluarea lor a avut loc în 2017 și chiar dacă era o întârziere de jumătate de an, un an sau doi, însă impactul era bun, cu siguranță că finanțarea era să vină. Adică nu era vorba doar de anii 2014-2015, ci și de impactul lor în 2017. Probabil, UE s-a ghidat de ceea ce vede populația. Adică nu vede o schimbare la față a justiției în R. Moldova acum, după cinci ani de reforme.”



10.10.2017

Moldova la ora actuală are Acord de Asociere și trebuie să dovedească că într-adevăr se simte bine cu acest acord, să fie convinsă că acesta îi aduce beneficii.”:Intterviu cu Véronique North-Mincà, fost secretar I la ambasada Franţei de la Chișinău.

Europa Liberă: Și cum rămâne cu percepția că Occidentul nu ar trebui să dea bani guvernării, ci cetățenilor, cu percepția omului simplu că acești bani nu ar trebui să ajungă la guvernanți, ci la cetățean?
Veronique North-Minca: „Uniunea Europeană nu are obiceiul să trimită banii la cetățeni. Deci, banii sunt trimiși la guverne care are ca sarcină să gireze, să gestioneze acești bani prin intermediul unor proiecte – de infrastructură, sociale, de ameliorare a drepturilor omului, de facilitare a vieții oamenilor cu dezabilități sau multe, multe altele.”
Europa Liberă: Și Bruxellesul a încercat să condiționeze acești bani pe care îi oferă Republicii Moldova, cerând de la guvernare în schimbul asistenței financiare să implementeze adevăratele reforme care să dea rezultate pentru cetățeanul Republicii Moldova.
Veronique North-Minca: „În principiu, ar fi normal să fie condiționat și de ceea ce se numește accountability – responsabilitate. În așa fel încât să fie justificată cheltuirea fiecărui cent din banii europeni care au fost oferiți spre reforme în Republica Moldova.
Adică să existe dovada cum s-au cheltuit acești bani. Cred că acest lucru este foarte important și va responsabiliza șefii de proiect, va responsabiliza pe toată lumea de sus în jos. Și numai dacă într-adevăr vor fi respectate aceste condiții, numai atunci cetățeanul va vedea rezultate și va ști de unde vin banii și vor exista și rezultate concrete. Toate cheltuielile trebuie să fie publice – transparente și deschise, în așa fel încât cetățeanul să le poată controlă, să se ducă pe un site pe internet și să vadă cum s-au cheltuit banii respectivi din fiecare proiect în parte.”

 05.10.2017


Kalman Mizsei:Deschiderea pieței europene spre Republica Moldova facilitează inițiativele economice naționale și le face viabile 

Un interviu acordat Europei Libere de fostul reprezentant al Uniunii Europene în Republica Moldova.
Fostul reprezentant al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei, declară într-un interviu cu Europa Liberă că dacă UE ar fi condiționat strict asistența europeană încă din 2010, Republica Moldova ar fi fost și astăzi o „poveste de succes”. El afirmă de asemenea că un sistem oligarhic și autoritar duce prin definiție țara către Rusia, în timp ce un sistem deschis, democratic și bazat pe drepturile omului orientează țara către Europa.

4.10.12017

Ivan Koedjikov: UE și CoE vor investi peste 2 milioane de euro în proiecte menite să crească independența instituțiilor de drept


Uniunea Europeană și Consiliul Europei vor derula în următorii trei ani, prin intermediul proiectului „Combaterea corupţiei prin aplicarea legii şi prevenire”, pe scurt CLEP, vor investi peste două milioane de euro în proiecte menite să crească independenţa instituţiilor de drept din Republica Moldova. Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor sau Serviciul Fiscal de Stat, dar şi agenţiile nou formate, printre care cea pentru recuperarea bunurilor infracţionale, sunt instituţiile pe care experţii europeni le vor avea în vizor. Diana Răileanu a stat de vorbă cu Şeful Direcţiei Acțiune contra crimei, din cadrul Consiliului Europei, Ivan Koedjikov:

Ivan Koedjikov: „Vorbim despre un proiect serios, unul care va dura trei ani şi care are un buget de peste 2 milioane de euro. Vom stabili parteneriate cu mai multe instituţii de aici. Ne aşteptăm să fie aplicată cu succes legislaţia din domeniul anticorupţiei, care a fost adoptată în Republica Moldova, şi ne aşteptăm ca agenţiile nou create, dar care nu au început încă să funcţioneze, să devină eficiente şi să coopereze între ele. Într-un final, ne aşteptăm ca nivelul corupţiei în Republica Moldova să scadă. De asemenea, ne propunem prin diverse campanii de informare să-i facem pe cetăţeni să devină mai puţin toleranţi la acte de corupţie. Acest lucru e foarte important.”


* * *

Parlamentul European a dezbătut, marți, două rezoluții propuse de socialişti și de Partidul Popular European. Proiectul de rezoluție depus de socialiștii din Parlamentul European era relativ blând și în el se afirmă că după criza politică din 2015, procesul reformelor a fost reluat. Socialiștii cereau partidelor politice din Moldova să înceteze permanenta confruntare de care populația a obosit. În proiectul de rezoluție al PPE, în schimb, se afirmă că noul sistem electoral adoptat în Moldova corespunde unui regres al standardelor democratice. Se cere Comisiei Europene să supravegheze îndeaproape evoluțiile politice de care depinde acordarea ajutorului macro-financiar. Dezbaterea a avut loc în preajma summitului Parteneriatului Estic din luna noiembrie, unde Moldovei, Georgiei și Ucrainei – țări care au semnate acorduri de asociere cu Uniunea Europeană - li se va propune un nou proiect, în care țările care fac progrese mai mari și mai rapide pe calea democrației să poată să primească ajutoare mai mari financiare din partea Bruxellesului.

 4.10 .2017

Cristian Preda: „Solicităm blocarea... asistenței financiare pînă vom avea asigurări că recomandările Comisiei de la Veneția sînt respectate”

Un interviu de la Strasbourg cu europarlamentarul român, membru al Partidului Popular pe tema dezbaterilor din Parlamentul European referitoare la R. Moldova.

Europa Liberă: Domnule Preda, Grupul Partidului Popular European a depus o rezoluție cu privire la Republica Moldova, iar principalul lucru pe care îl solicitați este înghețarea fondurilor europene. Este vorba de asistența macro-financiară de 100 de milioane de euro, de toate fondurile europene destinate Moldovei, este vorba doar de bani, sau și de asistența tehnică?

Cristian Preda: „Este vorba în primul rând de asistența macro-financiară. Parlamentul European a votat înainte cu câteva săptămâni, înainte de vacanța de vară, acordarea asistenței macro-financiare pentru Moldova, însă sub anumite condiții. Aceste condiții au fost clar expuse și era vorba în primul rând despre condiții de ordin politic, care țin, de fapt, de calitatea democrației, sau care evocă, calitatea democrației din R.Moldova. Noi am cerut atunci guvernului de la Chișinău să respecte recomandările făcute de Comisia de la Veneția în privința modificării sistemului electoral. Comisia de la Veneția a considerat că nu este oportun ca acum să se producă o asemenea schimbare, există riscul ca, așa cum era proiectată, schimbarea să dezavantajeze în mod dramatic anumite sensibilități politice din R.Moldova. Și Comisia Europeană și Consiliul au fost de acord cu poziția exprimată de Parlamentul European, înainte de vacanța de vară, însă, din păcate, la Chișinău nimeni nu a auzit ceea ce s-a solicitat în Parlamentul European, la nivelul Comisiei și Consiliului. Legea a fost votată așa cum și-au dorit cei doi responsabili politici de la Chișinău, președintele Dodon și Plahotniuc,

3.10.2017

Andi Cristea: E necesar,să fim uniți ca familii europene și să avem în vedere obiectivul strategic și comun al familiilor politice europene de ancorare a Republicii Moldova în spațiul valorilor europene.

 Intr-un interviu pentru Europa Liberă, europarlamentarul român constată că diviziunile dintre partidele pro-europene din Moldova sunt din ce în ce mai mult reflectate în legislativul UE.
 
Europa Liberă: Domnul Cristea, dar în ce condiții, totuși, va fi oferită această asistență financiară de o sută milioane de euro și când pot ajunge acești bani la Chișinău?

Andi Cristea: „Sunt chestiuni tehnice. Din ce știu eu, cel mai repede pot ajunge acești bani undeva în această iarnă. Vedeți, cu toții așteptăm reforme de la Chișinău, însă am senzația că unii din colegii mei    de la alte familii politice trăiesc într-o dimensiune strict teoretică, pentru că pentru a face reforme ai nevoie de trei lucruri. În primul rând, ai nevoie de stabilitate, ai nevoie de voință politică și ai nevoie de bani. Și deși sunt tânăr, să nu mă suspectați de naivitate, pentru că lucrurile sunt departe de a fi perfecte în Republica Moldova, însă ar fi o greșeală majoră să considerăm situația actuală de stabilitate ca fiind un dat și să omorâm pacientul ca să reușim operația. PPE a făcut chestiunea asta cu „succes” în Macedonia. Amintiți-vă cum arăta Moldova în 2015 – volatilitate politică, economică, socială, șase prim-miniștri în decurs de 14 luni, scandalul miliardului furat ș.a.m.d. Ei bine, voința politică eu cred că este prezentă la Chișinău în Guvernul Filip, în cadrul PDM-ului. Într-adevăr, este fluctuantă, dar este prezentă. Mă gândesc la Acordul cu FMI, care a fost semnat; la Foaia de parcurs cu Uniunea Europeană, care a fost îndeplinită; Acordurile de Asociere se implementează; în relația cu Federația Rusă au dovedit curaj. Bani? Am avut trei dezbateri, cum spuneam – într-un an de zile în cadrul Parlamentului European cu privire la Moldova și acordarea ajutorului de o sută de milioane de euro și vă spun ceva: în Ucraina am dat câteva miliarde de euro și a fost consens. Eu nu înțeleg: cum poți să te declari susținător al apropierii Republicii Moldova de spațiul european și să ceri tu ca politician european responsabil sistarea sau suspendarea finanțării europene pentru Chișinău? E un nonsens, a spus președintele că ar fi un semnal dezastruos de dezangajare politică față de Moldova și față de vecinătatea estică și ar fi, practic, ceea ce Moscova și-ar dori.”

După dezbaterea despre Moldova din Parlamentul European, un interviu cu eurodeputatul Siegfried Mureșan, unul din iniţiatorii rezoluției legislativului UE.


Ce trebuie să se facă ca Moldova să rămână pe agenda UE?

Siegfried Mureșan: „În această perioadă, Uniunea Europeană își redefinește complet abordarea legată de statul de drept în statele membre ale Uniunii Europene și în statele din vecinătate. Președintele Comisiei Europene a spus pentru prima dată atât de clar, pe subiect și predicat, pe 13 septembrie, în Parlamentul European, că statul de drept în Europa nu este opțional, este obligatoriu. Uniunea Europeană este pe cale să înțeleagă că lipsa statului de drept în Europa poate fi un risc existențial pentru Uniunea Europeană, și anume, dacă într-un stat nu ai instituții puternice, nu ai o clasă politică sănătoasă, asta poate fi un risc pentru buna funcționare a statului, pentru funcționarea Uniunii Europene în ansamblu și poate fi un prilej ca factorii săi nedoriți să câștige influență în diferite state membre ale Uniunii Europene sau state cu care avem Acorduri de Asociere, cum este Republica Moldova. De aceea, o spun foarte clar – există o decizie politică la cel mai înalt nivel european ca Uniunea Europeană să acționeze mult mai ferm pentru apărarea statului de drept în Uniunea Europeană și în vecinătatea imediată. Instrumente noi vor fi create în perioada următoare, încă nu putem spune detalii, dar este clar că acesta este drumul pe care se va merge. Președintele Uniunii Europene a spus-o clar în fața întregii Europe în plenul Parlamentului, pe 13 septembrie.




Moldova Europeana