Faceți căutări pe acest blog

BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Octombrie - Decembrie 2017

Interviuri, comentarii, opinii

Arhiva 2012-2017










27.11.2017


Igor Boțan: summitul Parteneriatului Estic a fost un succes, deși rezultatele au fost sub așteptările țărilor participante:Interviu cu  directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă, ADEPT
 
..la summitul de la Bruxelles privind Parteneriatul Estic accentul s-a pus anume pe implementare, pentru că la raportare, la adoptare de legi avem progrese, iar în privința implementării există probleme. La Bruxelles înțeleg foarte bine că angajamentele pe care și le-a luat Republica Moldova în perfecționarea legilor privind anticorupția, privind justiția în Republica Moldova, libertatea mass-media, finanțarea partidelor, ele nu au fost implementate de o manieră cum se cade....
 ....Oricum trebuie să recunoaștem că summitul de la Bruxelles a fost, din punctul meu de vedere, a fost un succes, pentru că au fost dezvoltate lucrurile despre care s-a vorbit la precedentul summit de la Riga, iar 20 de obiective, care trebuie atinse către anul 2020, chiar sunt foarte bine formulate și oferă un cadru foarte, foarte precis, exact pentru țările Parteneriatului Estic în procesul de apropriere de Uniunea Europeană.”...
27.11.2017

Raluca Răducanu: „UE nu mai acceptă ca guvernarea să se joace cu mesajele europene după bunul plac”:Interviu  cu analista de la Bucureşti
 
 Europa Liberă: Unii experți la Chișinău se întreabă totuși dacă vor veni sau nu banii, indiferent dacă va fi sau nu anulat sistemul electoral. Şi răspunsul lor e diferit. De exemplu, Igor Boțan, crede că prima tranșă va veni, pentru că „Uniunea Europeană nu-și dorește ca măsurile pe care le ia și atitudinile pe care le exprimă să submineze cumva stabilitatea politică și parcursul european al țării noastre”. Dvs. ce credeți? Raluca Răducanu: „Eu cred că nu trebuie să fim siguri că banii aceia vor veni. Repet, ce s-a întâmplat acum la Bruxelles prin semnarea acelor documente de către reprezentanții Guvernului de la Chișinău și reprezentanții Comisiei Europene reprezintă doar începutul negocierilor, nicidecum debursarea primei tranșe. Autoritățile de la Chișinău au în continuare în palmares contraperformanța de a fi determinat stoparea unui ajutor financiar negociat în condiții extrem de avantajoase pentru Republica Moldova și impunerea unor condiții suplimentare, inclusiv politice. Fără reformele cerute de Comisia Europeană banii aceia nu vor veni. Apoi, mai trebuie să privim și din perspectiva europeană și trebuie ținut cont de faptul că Uniunea Europeană are o experiență de zeci de ani de negociere cu state aflate în diferite stadii de dezvoltare, de la democrații consolidate până la regimuri autoritare. Iar această memorie instituțională poate fi oricând accesată pentru a identifica impulsurile necesare schimbării politice sau consolidării instituțiilor democratice dintr-o anumită regiune, dintr-un stat vecin, partener ori asociat. În acest context o eventuală debursare a primei tranșe din cele 100 de milioane de euro trebuie înțeleasă doar ca un nou pas într-un proces de negociere, nicidecum un punct terminus sau o garanție din partea Uniunii Europene pentru un anumit Guvern. Banii sunt pentru populație și pentru crearea sau consolidarea unor instituții democratice care să funcționeze pentru cetățean, nu împotriva lui. Şi acesta este, de fapt, subiectul de negociere între Uniunea Europeană și Republica Moldova. Dacă există și cu siguranță există persoane care fac greșeala să creadă că au mai multă forță politică decât Uniunea Europeană fie și într-o țară mică precum Republica Moldova, eu cred că vor avea foarte mari surprize. Deoarece în ciuda acestor oscilații atitudinale din sondajele de opinie, Uniunea Europeană va continua să rămână un pol foarte puternic de atracție și orice Guvern, atât prezent cât și viitor, va fi nevoit să-și modeleze politicele în funcție de coordonatele europene. De aceea eu nu aș trăi cu impresia că banii aceia vor veni automat. Nu vor veni automat, trebuie implementate reformele solicitate de Comisia Europeană și de Parlamentul European.”

24.11.2017

Dirk Buschle: „Dacă ANRE nu va fi independent, cel mai mare risc pe care îl vedem este pierderea credibilităţii ţării”
Comunitatea Energetica Europeana a avertizat Republica Moldova ca nu asigura independenţa ANRE. Un interviu cu directorul adjunct al Secretariatului Comunităţii Energetice. 

În ultimele luni, Republica Moldova a fost avertizată de două ori de către Secretariatul Comunităţii Energetice, pentru că nu a ţinut cont de legislaţia comunităţii la elaborarea metodologiei de calcul a tarifelor la energia electrică. Organizaţia, creată pentru a integra sistemele energetice ale Uniunii Europene cu cele ale statelor din vecinătatea uniunii, a emis mai multe comunicate în care s-a arătat îngrijorată de faptul că politicul ar fi t
Dirk Buschle: „Secretariatul Comunităţii Energetice, organizaţia pe care o reprezint, urmăreşte felul în care Republica Moldova îşi respectă obligațiile asumate în cadrul Tratatului comunității energetice şi care, de fapt, presupun aplicarea legislației europene în domeniu. Noi oferim şi sprijin autorităţilor moldovene în acest sens, ceea ce nu este întotdeauna uşor într-o ţară ca Republica Moldova, cu o situaţie foarte specifică în domeniul securităţii energetice. Sunt câţiva factori asupra cărora insistăm în dialogul cu Republica Moldova. Întâi de toate, așteptăm reguli clare pentru toţi jucătorii de pe piaţa energetică, de la investitori până la consumatori. Credem că ar trebui să se depună mai mult efort, atât din partea Guvernului, cât şi din partea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, ANRE, pentru a asigura decizii clare, care să nu fie luate în mod arbitrar şi care să fie conforme cu principiile europene, astfel încât, pe de o parte, toţi jucătorii de pe piaţă – locali sau străini – să fie în stare să-şi întrețină afacerile, pe de altă parte, consumatorii să nu fie taxaţi prea mult. În ultimul timp ne-am focusat şi chiar ne-am implicat pe sectorul de electricitate din Republica Moldova. Am urmărit atât felul în care s-au făcut procurările de electricitate, dar şi disputa dintre investitorul străin Gas Natural Fenosa şi Guvern, ce se referă la modul în care a fost stabilit tariful de distribuţie de către regulator. La un moment dat disputa a fost aplanată şi nu ne dorim o revenire la aceasta sau la eventuale proceduri arbitrale care ar avea un impact negativ asupra economiei naţionalentat să influențeze deciziile luate de Agenţia Naţională pentru Reglementare Energetică. Nu ar fi pentru prima dată când independența ANRE este pusă la îndoială. Cum poate afecta imaginea Republicii Moldova?

24.11.2017

Dionis Cenușă: „Guvernele naționale din cele trei țări, inclusiv R. Moldova, au așteptări exagerate față de UE” :Interviu cu politologul de la Centrul analitic independent Expert-Grup.


Europa Liberă: O idee nouă care va fi promovată la summitul Parteneriatului estic este „Parteneriatului estic +”, care va fi dedicat elevilor silitori, să le zicem așa, statelor cu care Uniunea Europeană are deja semnate acorduri de asociere și e vorba de Ucraina, Moldova și Georgia. Ce înseamnă această nouă politică de stimulente dedicată celor trei state și care va conține în ea și principiul „mai mult pentru mai mult” din ce s-a spus până acum?
Dionis Cenușă: „Da, într-un fel și Uniunea Europeană a căutat foarte multe modalități de a compensa imposibilitatea de a oferi o perspectivă europeană clară pentru cele trei țări. O modalitate este desigur de a propune noi dimensiuni de colaborare, mai intense, prin care într-un fel să satisfacă unele necesități ale guvernelor naționale sau ale societăților din cele trei țări, Republica Moldova, inclusiv, printre ele. Printre măsurile care fac parte din acest „Parteneriatul estic +” se numără integrarea, de exemplu, în Uniunea Energetică a Uniunii Europene, în aderarea ulterioară sau eventual aderarea la zona Schengen, aderarea la Uniunea Vamală. Deci aceste tipuri de dimensiuni într-un fel sunt sugerate foarte mult de către guvernele naționale, dar nu există o claritate de 100% că Uniunea Europeană va fi deschisă pentru, de exemplu, a accepta în zona Schengen Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Totuși, vorbim despre un domeniu foarte sensibil, în care Uniunea Europeană nu se simte sigură, având în vedere că ne confruntăm cu problema migrației economice, cu problema azilanților politici ș.a.m.d. Deci, urmează să vedem cât de constructiv va fi dialogul dintre Bruxelles și cele trei capitale, astfel ca Uniunea Europeană să nu accepte măsuri care sunt în detrimentul propriilor interese, dar totodată să nu distanțeze cele trei capitale de la vectorul european. Contează foarte mult să fie un echilibru între ceea ce Uniunea Europeană poate oferi și, respectiv, ceea ce Republica Moldova și celelalte două țări din Parteneriatul estic vor să obțină de la UE.”





* * |*


Al cincilea summit al Parteneriatului estic are loc la Bruxelles în 24 noiembrie 2017. Șefii de stat și de guverne din țările membre ale Uniunii Europene și din cele șase țări care fac parte din acest program comunitar vor discuta cum anume vor coopera în viitor. Se va face atunci o evaluare a ultimelor realizări de la ultimul summit al Parteneriatului de la Riga în 2015, cu accent asupra beneficiilor tangibile oferite cetățenilor celor șase țări din acest program al Uniunii Europene. În sprijinul unei abordări mai puternic orientate spre rezultate față de Parteneriatul estic, Uniunea a identificat 20 de obiective-cheie pentru 2020, cu etape care trebuie parcurse până la summitul de la Bruxelles din noiembrie. Pentru a atinge aceste obiective, cooperarea se bazează pe mai multe domenii prioritare, convenite la summitul de la Riga: economie mai puternică, dezvoltare economică și oportunități de piață mai bune, guvernare puternică, consolidarea instituțiilor, conectivitate puternică, întărirea interconexiunilor, mai ales în domeniul transportului și energiei, creșterea capacității de circulație a persoanelor obilitate și contacte interumane crescute. 

 24.11.2017

Mark Demesmaeker: „ Începând cu acest Summit ne concentrăm pe oameni”
Interviu cu unul din membrii Delegației PE la Comitetul de Asociere UE-Ucraina.

 Europa Liberă: Ce vă doriți să obțină UE după acest summit?
Mark Demesmaeker: „Dorim nu doar să apreciem progresele la care am ajuns, ci și să privim in viitor, pentru extinderea și întărirea cooperării. De exemplu, să le oferim mai multe stimulente celor care fac eforturi pentru aplicarea reformelor, in cadrul formatului Eastern Partnership Plus. Vom dori să imbunătățim investițiile în întreprinderile mici și mijlocii, să le permitem partenerilor accesul la Uniunea Vamala, la Uniunea Digitală, să tăiem costurile de roaming pentru convorbirile telefonice. Începând cu acest Summit ne concentrăm pe oameni. Nu oligarhii, nu politicienii, ci cetățenii sunt cei care trebuie să beneficieze de avantajele oferite de UE. Dorim ca cetățenii din aceste țări să plătească facturi de energie electrică mai mici, să aibă drumuri mai bune, dorim ca viata lor de zi cu zi să se îmbunătățească semnificativ. ”
 24.11.2017

Andrei Năstase: „Obiectivul nostru este ca aceste reforme să continue și să devină ireversibile” :Interviu la Bruxelles cu liderul Partidului Platforma Dreptate și Adevăr

Parteneriatul Estic este o platformă importantă de cooperare și transfer al valorilor europene către fostele republici sovietice. Pentru noi, în calitate de partid de opoziție, este extrem de important ca Republica Moldova să aibă capacități de a valorifica mult mai eficient oportunitățile oferite de către mecanismele Parteneriatului Estic. În același timp, obiectivul nostru este ca aceste reforme să continue și să devină ireversibile. Am spus că sprijinim această abordare nouă a Uniunii Europene, după principiul „more for more, less for less”/„mai mult pentru mai mult, mai puțin pentru mai puțin”; am spus că, și din opoziție, dar mai ales atunci când vom prelua puterea, vom susține aprofundarea cooperării Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în domeniile energetic, comerț, educație, transporturi ș.a., iar pentru noi o prioritate va fi colaborarea cu Uniunea Europeană în sfera digitală. Și în acest context, noi am făcut un demers către Uniunea Europeană, către acest summit al Parteneriatului Estic, că o măsură care ar apropia enorm statele membre ale Uniunii Europene cu cele ale Parteneriatului Estic ar fi reducerea tarifelor de roaming în beneficiul oamenilor noștri. Cunoaștem foarte bine cât de mulți bani sunt obligați oamenii să plătească pe această dimensiune. Am considerat că principalii beneficiari ai acestui instrument al Parteneriatului Estic trebuie să fie, întâi de toate, cetățenii, societatea civilă, mediul de afaceri, instituțiile statului, și nu puterea politică, așa cum se întâmplă în Republica Moldova 
  24.11.2017

Maia Sandu . Mă bucură faptul că UE nu renunță la țările din această regiune, chiar dacă este o regiune dificilă ...Interviu realizat la Bruxelles cu lidera Partidului Acțiune și Solidaritate

La Bruxelles a avut loc o întâlnire a liderilor Partidului Popular European, una din principalele forțe politice europene. În cadrul întâlnirii pentru pregătirea summitului Parteneriatului estic a fost adoptată o declaraţie privind viitorul acestei formule de cooperare dintre Uniunea Europeană și mai multe foste republici sovietice. În declaraţie se spune că PPE va continua să pledeze pentru o cooperare mai strânsă cu țările membre în cadrul unui model Parteneriatul Estic Plus, care presupune aderarea acestora la uniunea vamală, la uniunea energetică, și la piața unică digitală, cooperarea în domeniul securității și al apărării, și reducerea tarifele de roaming. Declaraţia PPE condamnă, între altele, schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova „de către elitele politice menită să-şi menţină controlul politic şi să elimine opoziţie”. Orice asistență macrofinanciară și tehnică a UE trebuie să fie însoțită de condiţionalităţi stricte și orice sprijin financiar trebuie să servească poporul și generațiile viitoare, se mai spune în declaraţia PPE. La întâlnirea liderilor familiei popular-europene au participat şi liderii opoziţiei de la Chişinău

...Parteneriatul estic, merge mai departe și propunerile care se discută și care probabil vor fi aprobate sunt încurajatoare, chiar dacă experiențele, probabil ale tuturor țărilor din acest parteneriat, nu au fost neapărat foarte bune. Și aici mă refer la anumite guvernări care nu au demonstrat suficient angajament pentru ca țările din Parteneriatul estic să poată să beneficieze de toate lucrurile bune pe care le-a oferit această platformă. Mă bucură faptul că Uniunea Europeană nu renunță la țările din această regiune, chiar dacă este o regiune dificilă...
 
Europa Liberă: A fost semnat acordul privind acordarea asistenței de 100 de milioane de euro Republicii Moldova din partea Uniunii Europene. Banii nu vin acum, urmează să fie făcute niște evaluări și banii vor veni, probabil, în primul trimestru al anului viitor, doar dacă Republica Moldova respectă anumite condiționalități, inclusiv politice legate inclusiv de legislația electorală. Totuși, cum vedeți semnarea acestui acord, e o chestiune doar tehnică sau totuși e și un semnal de încurajare pentru Republica Moldova, ca să continue reformele?
 Maia Sandu: „Uniunea Europeană are o dilemă – pe de o parte, vrea să încurajeze țările ca să continue aceste reforme, pe de altă parte, vrea să fie corectă în raport cu cetățenii țărilor pe care încearcă să le ajute, dar și în raport cu cetățenii propriilor țări care contribuie la acest sprijin. Semnarea acestui acord face parte din procesul îndelungat sau, știu eu, procesul complet de acordare a asistenței. Din ce am auzit eu de la comisarul Hahn, este că acest acord va intra în vigoare, sau prima tranșă va putea fi debursată, după îndeplinirea tuturor condițiilor și despre aceste condiții s-a tot vorbit. Spuneam că dilema este în a ajuta țara pentru a nu stopa în totalitate asistența, dar în același timp în a se asigura că niște condiții elementare de bază se respectă totuși de către guvernare.”

24.11.2017
Viorel Cibotaru:UE își propune, inclusiv partenerilor săi din Europa de Est, niște proiecte care pot fi fezabile, pot produce niște efecte pentru cetățeni : Interviuc cu președintele Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova.
 Viorel Cibotaru: „Eu cred că una din sarcinile de bază ale acestui summit este să ofere societăților din cadrul parteneriatului mai multă speranță că lucrurile pot fi schimbate, că Uniunea Europeană nu-și închide hotarele imaginare în ceea ce privește schimbul de oameni și în ceea ce privește extinderea unei piețe comune de care avem nevoie, în primul rând, aceste societăți în creștere, cum sunt țările noastre și acesta ar fi un rezultat foarte concret. Plus la aceea sprijinul de tot felul – și logistic, și umanitar, și financiar, și conceptual –, pe care îl oferă dezinteresat Uniunea Europeană, să se mențină sau chiar să se amplifice. Acestea ar fi niște rezultate palpabile care practic ar arăta că Federația Rusă, având niște pretenții neîntemeiate privind controlul direct sau indirect asupra teritoriilor care au făcut parte din Uniunea Sovietică, are o alternativă extrem de puternică și extrem de atractivă, pe care această gândire post-imperială din Federația Rusă nu are cu ce o acoperi. Și lucrurile se simplifică atunci și ar trebui să influențeze, inclusiv poziția strategică a Federației Ruse, care ar trebui să treacă de la promovarea și menținerea unui statut de război rece la unul de cooperare, cum a fost după destrămarea Uniunii Sovietice.


23.11.2017

 Siegfried Mureșan: „Dacă Guvernul ar fi mers ambițios pe drumul reformelor, acești bani ar fi fost deja la Chișinău”: Interviu cu europarlamentarul Partidului Popular European.
...Deci, există condiționalități politice și condiționalități tehnice asumate la cel mai înalt nivel, la nivel european. Și acum, Republica Moldova trebuie să îndeplinească aceste condiționalități, ceea ce comisarul, comisia au anunțat este că, în luna februarie, se va face o evaluare a îndeplinirii acestor condiționalități.Dacă Uniunea Europeană va fi pe deplin satisfăcută, atunci se poate trece la efectuarea plății primei tranșe, și acest lucru va fi în prima parte a anului 2018. Dacă aceste condiționalități nu vor fi îndeplinite, atunci nu va exista plata primei tranșe în prima parte a anului 2018. Deci, înțelegerea corectă a mesajului comisarului este: „Se lucrează la evaluarea acestor condiționalități, dacă ele sunt îndeplinite, banii vor veni, dacă nu – nu”. Aceasta este poziția constantă a Uniunii Europene din prima parte a acestui an. Trebuie spus următorul lucru: Această tranșă există în conturile Uniunii Europene și e la dispoziția Republicii Moldova de îndată ce condiționalitățile vor fi îndeplinite.

23.11.2017

Petras Auštrevičius: „Declarația finală a summitului va preciza că UE dorește să se implice mai mult în găsirea unor soluții pentru conflictele înghețate” Interviu cu europarlamentarul raportor pentru drepturile omului în vecinătatea Uniunii Europene.
 Europa Liberă: Vor primi după acest Summit Moldova, Ucraina și Georgia un tratament special din partea UE?
Petras Auštrevičius: „Acordurile de asociere, Acordurile de Comerț Liber și Aprofundat precum și acordurile pentru liberalizarea vizelor pentru cele trei țări menționate de Dvs., reprezintă o platformă pentru o cooperare foarte extinsă și complexă. Nu vorbim aici de dialogul politic. Nu presăm aceste țări să accepte pozițiile noastre. Le oferim însă experiența și expertiza noastră în aplicarea reformelor, pentru ca având acest exemplu aceste țări să devină mai competitive. Nu dorim să avem în vecinătatea noastră state eșuate. Dorim să le vedem ca țări care cresc, care se dezvoltă, să le vedem stabile, din punct de vedere politic, iar acele acorduri, au fost și sunt și pentru noi experimentale, o premieră și pentru noi. Acum introducem acest principiu: mai mult pentru mai mult trebuie aplicat. Cele trei țări, Georgia, Moldova și Ucraina, se află în fruntea cursei și încep să aibă rezultate în aplicarea reformelor. Haideți să luăm ca exemplu liberalizarea vizelor. Aceste țări au de implementat sute de prevederi tehnice și cred că aceasta va avea consecinte pozitive asupra lor, fapt care va transforma aceste țări în bine, si diferenta dintre ele si celelalte va creste vizibil. Eu sunt pentru mai multă cooperare cu țările pregătite pentru asta, care doresc si care sunt capabile să ofere rezultate.”
Europa Liberă: Conflictele înghețate erau să blocheze Summitul precedent. Anticipați aceeași situatie si acum?
Petras Auštrevičius: „Eu sper că UE va juca un rol mai cuprinzător și mai activ ca actor global. Dorim ca UE să fie un actor mai influent și mai puternic pe scena internațonală. Acestea fiind spuse, nu înteleg de ce nu am vrea să jucăm mai tare aici, in vecinătatea noastră, apropo și de aceste conflicte inghețate, care uneori devin fierbinti si care durează de mult pre mult timp. Declarația finală a Summitului va preciza că UE dorește să se implice mai mult în găsirea unor soluții, să inființeze chiar instituții care să identifice rezoluții pentru aceste conflicte. Nu ne dorim conflicte la granitele noastre, căci mai devreme sau mai târziu vor ajunge și la noi. Aceste conflicte creează si mai multă tensiune in jur. Iata de ce, sper ca UE va folosi acesta șansă pentru a asista aceste țări în rezolvarea conflictelor de pe teritoriile lor.”

 22.11.2017

David McAllister: „Mai mult pentru mai mult și mai puțin pentru mai puțin: aceasta e baza relațiilor noastre cu Moldova, Georgia și Ucraina de acum înainte”: Un interviu cu președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European (AFET), David McAllister (PPE), pledează pentru o politică de stimulente dedicată Georgiei, Ucrainei și Moldovei, țările cele mai avansate în relația lor cu UE. Parteneriatul Estic Plus, numele sub care vor fi incluse aceste stimulente, va consfinți principiul „mai mult pentru mai mult”, și va deschide celor trei țări calea către relații comerciale aprofundate cu UE, declară politicianul german într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere. Cât privește conflictele înghețate, McAllister nu crede că este necesară deocamdată schimbarea formatelor de negociere existente.
Europa Liberă: De ce nu vine însa UE cu formule mai creative? Toate formatele existente nu s-au dovedit funcționale, nu au condus la soluții.
David McAllister: „Putem veni cu noi formate, dar au sens doar dacă sunt mai de succes decât cele existente. Cred că formatele existente sunt practice, dar, desigur, este nevoie ca mai mulți parteneri să se angajeze în mod activ şi să arate că au cu adevărat un interes să rezolve lucrurile. Aici, am câteva dubii. Cred că UE ar trebui să își menţină o poziție principială şi să susţină integritatea teritorială a partenerilor noştri. De aceea, politica UE vizavi de Rusia trebuie să indice foarte clar poziţia noastră principială, pe de o parte, şi pe de alta trebuie să menținem toate canalele diplomatice deschise, pentru ca știm că trebuie să interacționăm cu Rusia pentru a merge mai departe. Revenind la Summit, înțeleg că șefii de stat și de guvern vor să sublinieze progresele înregistrate de la Summitul de la Riga, din 2015, încoace, și să ceară implementarea măsurilor asupra cărora s-a căzut de acord. Viitorul în Parteneriatul Estic se va ghida după o linie politică ce va respecta principiul „mai mult pentru mai mult ” și „mai puțin pentru mai puțin”. Parlamentul a cerut să se lanseze „Parteneriatul Estic Plus”, pentru Georgia, Moldova și Ucraina, o politică mai atractivă și mai flexibilă pentru aceste 3 țări mult mai avansate în relația lor cu UE față de celelalte (şi, desigur, Georgia este cea mai avansată). Dacă aceste țări aplică reformele ar trebui să primească mai mult sprijin din partea UE. Între facilitățile la care ne gândim să le oferim acestor trei țări pot menționa: reducere au sau chiar eliminarea tarifelor pentru convorbirile internaționale în UE, accesul la o bandă de internet de foarte înaltă capacitate, accesul la Uniunea Energetică sau la Uniunea Digitală. „Mai mult pentru mai mult și mai puțin pentru mai puțin”: aceasta este baza relațiilor nostre cu Moldova, Georgia și Ucraina de acum înainte.”

  21.11.2017
 Peter Michalko: „Lupta împotriva corupției devine un angajament și din partea partenerilor noștri”

Am reînnoit agenda de asociere în această vară – acesta este un plan de lucru, dacă doriți, sau o agendă de lucru care spune care sunt prioritățile pe termen scurt și mediu în ceea ce privește reformele care vor avea loc în Republica Moldova. Și avem și dialog structural, care ține de contacte periodice și prilej de a evalua progresul obținut între UE și statele partenere. Asta ține nu numai de guverne, ține și de Parlamentul European și de parlamentele țărilor respective. Al treilea pilon foarte important este platforma societății civile.
Deci, eu aș spune că suntem în faza de îndeplinire a prevederilor Acordului de Asociere și în faza dezvoltării acestei politici.
Fiecare summit este un prilej de a face reflexii și evaluări a ceea ce a fost obținut în trecut, dar și să facem planuri, perspective și să concretizăm obiective noi pentru anii care vin. Și aceste obiective au ca prioritate de a aduce îmbunătățirea concretă, foarte tangibilă, pentru cetățenii din țările partenere.”

Nicu Popescu: „Toată această obsesie cu ce mai oferă nou UE e chiar contraproductivă”: Interviu cu expertul Institutului European pentru Studii de Securitate de la Paris.

Nicu Popescu: „În linii mari, Moldova supraviețuiește economic, a avut o creștere economică destul de mare în ultimii 7-8 ani, a obținut foarte multe lucruri de la UE, începând cu liberalizarea vizelor, Acordul de Liber Schimb, asistență directă etc. Și în tot acest timp dinamica economică pozitivă a Republicii Moldova s-a datorat Uniunii Europene.
În momentul în care UE a avut anumite opinii ferme exprimate asupra ne-oportunității adoptării noului sistem electoral, elitele de la Chişinău au început brusc să vorbească despre suveranitate, independență și dreptul lor de a decide. S-a creat impresia că este foarte bine să trăiești pe banii contribuabilului european, dar când acest contribuabil european își exprimă părerea referitor la anumite evoluții politice din țara ta, brusc toți devin suverani și independenți peste noapte doar pentru a-și continua jocurile de politică internă.
Evident că acest lucru a marcat și a răcit substanțial atitudinea acelor europeni care investesc destul de mult în dezvoltarea relațiilor UE-Moldova și evident că acest lucru a redus drastic credibilitatea așa-numitelor aspirații europene ale Republicii Moldova.
În același timp, după cum spuneam,..trebuie să înțelegem că geografia Republicii Moldova și a UE înseamnă că aceste două entități vor rămâne vecini, UE oricum are nevoie de un stat cât-decât funcțional. Deci, punând emoțiile și lipsa de satisfacție în legătură cu dinamica politică de la Chişinău la o parte, UE va continua să aibă relații decente cu Republica Moldova, dar filtrate prin mult mai multe filtre de condiționalitate și exprimate prin mesaje mult mai directe decât se făcea anterior. Pentru că anterior UE își exprima părerea prin niște formule diplomatice, elitele de la Chişinău se prefăceau că nu înțeleg aceste formule diplomatice. Și atunci, văzând că ei utilizează această ascundere după deget, UE a trecut în ultimele luni la o formulare mai directă a mesajelor și a condiționalităților pe care le are.
Or, puteți să întrebați pe orice cetățean din Republica Moldova – pentru toți este foarte clar că la capitolul supremația legii și lupta anticorupție Moldova nu a mai făcut progrese de foarte mult timp.”
20.11.2017


Rebecca Harms: „Trebuie să le dăm posibilitatea partenerilor estici să adere la UE”: Interviu cu președinta Delegației Parlamentului European la EURONEST, înaintea summitului Parteneriatului Estic. 
Declarația finală a Summitului Parteneriatului Estic, ediția Bruxelles 2017, ar trebui să indice foarte clar faptul că UE ține ușa deschisă pentru Ucraina, Moldova, Georgia, dar și Armenia, Azerbaidjan sau Belarus, dacă aceste țări doresc să devină membre UE. Este opinia europarlamentarei germane Rebecca Harms (Verzii), actuala președintă a Delegației PE la EURONEST. Într-un interviu cu Europa Liberă politiciana germană mai arată că Uniunea este interesată să întărească securitatea din vecinătatea estică și este preocupată, în acest sens, de găsirea unor soluții pentru conflictele înghețate.

...Europa Liberă: Deci sunteți pentru intrarea acestor țări în UE.
Rebecca Harms: „Eu sunt pentru aplicarea tratatelor europene, potrivit cărora, dacă o țară dorește și îndeplinește condițiile de aderare, atunci poate deveni membru al UE. Să nu uităm că Europa este mult mai mare decât UE, iar unele țări din Parteneriatul Estic își doresc cu disperare să intre în UE. În aceste condiții ar fi o greșeală foarte mare să avem o politică a ușilor închise.”
Europa Liberă: Este pentru prima dată când la un Summit al Parteneriatului Estic va fi impus principiul „mai mult pentru mai mult”. Spuneți-ne mai mult despre asta.
Rebecca Harms: „Unele țări, deşi reformele care sunt prevăzute în acordurile de asociere nu sunt aplicate, se bucură deja de liberalizarea vizelor. Construirea instituțiilor statale care să funcționeze, precum și lupta împotriva corupției sunt chestiuni pe care guvernele din aceste țări trebuie să le rezolve cât mai rapid. Dacă se înregistrează progrese semnificative, noi vom veni cu noi măsuri de sprijin, dar dacă se înregistrează regrese, atunci le vom da mai puțin acestor țări. După semnarea acordurilor de asociere cu aceste țări, trebuie văzut cum să menținem ritmul reformelor. Iată de ce, principiul „mai mult pentru mai mult” este ceea ce ne trebuie în acest moment.”...


20.11.2017

Igor Munteanu: „Parteneriatul Estic ajută și la o regândire strategică a Uniunii Europene în sine”: Interviu cu cu directorul executiv al Institutului „Viitorul”.
 Dar este clar că din partea Uniunii Europene noi așteptăm ca să existe o recunoaștere a „politicii ușilor deschise” pentru Parteneriatul Estic, pentru ca odată cu performanța manifestată, odată cu angajamentul menținut față de integrarea europeană, să avem posibilitatea să spunem: da, dacă vom ajunge la un nivel de coeziune mai înaltă, atunci vom putea deveni odată și odată parte a Uniunii Europene. Uniunea Europeană trebuie în primul rând să dea mai multe beneficii în funcție de meritele pe care le arată aceste state - Ucraina, Georgia, Republica Moldova. Şi, în același timp, trebuie să aibă o mai mare monitorizare asupra banilor pe care îi învestește în această regiune. Toate aceste lucruri fac parte dintr-un proces de învățare, iar Parteneriatul Estic dintr-o necesitate se va transforma într-un instrument foarte important de echilibrare a Uniunii Europene. Vreau să menționez doar un singur exemplu: politica Uniunii Europene în sectorul energetic nu exista până la marele contradicții sau marele războaie energetice din Ucraina. Abia după asta Uniunea Europeană a început să realizeze că este vulnerabilă față de șantajul energetic pe care îl practica Federația Rusă și atunci a început să-și construiască alternative în aprovizionarea cu energie electrică și gaze din Federația Rusă. Chiar și Parteneriatul Estic - atât de slab cum este în acest moment, instituțional, - ajută la transformarea și a Uniunii Europene în sine. Noi nu suntem doar recipient pentru ajutoarele din partea Uniunii Europene, dar de asemenea ajutăm la o regândire strategică a Uniunii Europene în sine. Știm că Uniunea Europeană este sigur afectată de foarte multe alte provocări, dar cred că Parteneriatul Estic este un instrument de transformare în sine a Uniunii Europene.”

18.11.2017

Iulian Groza: UE așteaptă rezultate, dincolo de declarațiile care susțin aspirațiile europene
Iulian Groza: „Bruxelles-ul sigur că cunoaște foarte bine care sunt realitățile, care sunt obiectivele, care sunt aspirațiile, dar mai mult cunoaște care este limita voinței politice la momentul de față în toate țările Parteneriatului Estic, fiindcă în momentul în care țări precum Moldova, Ucraina și Georgia declară că vor să devină țări membre ale Uniunii Europene și vor o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană, sigur că Uniunea Europeană se așteaptă, dincolo de aceste declarații, să vadă niște rezultate care să susțină aceste aspirații. Adică, dacă declarăm că sprijinim sau împărtășim valorile Uniunii Europene, atunci Uniunea Europeană în general se așteaptă că aceste țări, autoritățile, în primul rând, să acționeze ca atare. Dacă gândim că dorim să fim membri ai Uniunii Europene, sigur că mi-aș dori ca și autoritățile să aibă aceeași abordare când este vorba de implementarea acestor reforme, dar mai important de aplicarea acestor valori și principii care, din păcate, în Republica Moldova au fost discreditate, inclusiv în context politic. Pe de altă parte, mă bucură faptul că sprijinul pentru opțiunea europeană în Republica Moldova, iată, cunoaște o puțină așa reanimare. Am văzut și ultimul sondaj realizat de IRI, care arată o îmbunătățire a situației. Nu cred că acest lucru se datorează performanțelor fenomenale din partea autorităților. Mai mult, probabil, acest lucru se datorează scăderii încrederii cetățenilor în perspectivele reale ale opțiunii pro-estice, a aderării la Uniunea Euroasiatică, fiindcă beneficiile Acordului de Asociere vorbesc de la sine. Avem un comerț cu balanță pozitivă orientat spre Uniunea Europeană. Sigur că potențialul nu este valorificat pe deplin, iarăși din cauză că avem mai multe carențe la capitolul realizării condițiilor pentru a accesa piața Uniunii Europene în condiții mult mai bune. Pe de altă parte, avem o mobilitate puternică între cetățenii noștri și cei din Uniunea Europeană pe dimensiunea de cercetare, pe educație. Beneficiile regimului fără de vize vorbesc de la sine și sigur că în acest sens, vorbind despre asistența pe care trebuie s-o ofere Uniunea Europeană, aici probabil vom asista și deja asistăm la o schimbare de optică în abordarea Uniunii Europene pe dimensiunea asistenței, fiindcă Uniunea Europeană dorește ca asistența pe care o oferă să aducă rezultate tangibile pentru cetățeni, în primul rând. Și vorbind despre rezultate tangibile, sigur că accentul va fi pus pe monitorizarea nu doar a adoptării de legi, dar a modului în care se aplică aceste legi și, în funcție de rezultatele care se vor înregistra în acest sens, Uniunea Europeană va debursa noi fonduri. Și aici vedem că Uniunea Europeană oferă și într-un fel o reconfirmare a acestor lucruri. Cunoaștem că, două săptămâni în urmă, Parlamentul European a aprobat un buget mărit pe sprijinul în spațiul Parteneriatului Estic, peste 25 de milioane de euro, fonduri care vor fi direcționate inclusiv pentru consolidarea capacităților de informare și de rezistență în fața pericolelor din afară, dar mai important și mă bucură este că Uniunea Europeană pune un accent mai mare pe suportul dezvoltării comunităților la nivel local, suportul în dezvoltarea businessului mic și mijlociu, dezvoltarea societății civile la nivel local, fiindcă până la urmă de modul în care vor evolua aceste instituții în Republica Moldova va depinde foarte mult în ce măsură noi vom pune în aplicare acele valori europene și modul în care vor funcționa instituțiile de stat în Republica Moldova în spiritul acestui principiu de democrație care, din păcate, mai șchiopătează. Dar nimic nu este pierdut, eu cred că summitul de la Bruxelles ne va oferi o nouă perspectivă în sensul în care o nouă mobilizare pentru a face mai multe, instrumente vor apărea mai multe, vom avea mai multe virabile pentru anul 2020 și deja imediat, probabil în momentul în care se va finaliza summitul toți, și aici mă refer și la experții independenți, și la comunitatea de afaceri, și la autorități, deja trebuie să ne gândim ce trebuie să facem ca în anul 2019, la următorul summit al Parteneriatului Estic, să creăm condiții pentru ca această perspectivă europeană să devină mai reală, în pofida provocărilor cu care se confruntă și Uniunea Europeană, și noi. Deci, totul depinde, în primul rând, de noi.”


* * *
 15.11.2017


Ricardo Giucci: mesajele contradictorii transmise de autorităţile moldovene îi descurajează pe potențialii investitori

Trei ani de la semnarea Acordului de Asociere dintre R.Moldova și Uniunea Europeană.

În acești trei ani Republica Moldova a reuşit să-şi reorienteze exporturile spre ţările comunitare, însă în continuare atrage greu investitorii străini. Concluzia se regăseşte în studiul despre „Impactul Acordului de Comerţ Liber asupra economiei din Republica Moldova, inclusiv rolul investiţiilor străine directe”, realizat de o echipă de experţi germani. Documentul mai arată că în 2014 – 50 la sută dintre exporturile Republicii Moldova se îndreptau spre Federaţia Rusă. În prezent lucrurile stau diferit, 2/3 din exporturi merg spre statele Uniunii Europene şi doar puţin peste 20 la sută în Federaţia Rusă şi ţările CSI. ..
 ...Experţii organizaţiei GET Moldova, care oferă consultanţă autorităţilor moldovene în chestiuni economice din 2010 cu sprijinul guvernului de la Berlin, constată că la capitolul atragerea investiţiilor străine acordul nu este suficient valorificat. Din totalul companiilor prezente în Republica Moldova, doar 7 la sută sunt întreprinderi cu capital străin.
Economistul Ricardo Giucci de la GET Moldova, a atras atenţia că deseori confruntările politice şi mesajele contradictorii transmise de autorităţi descurajează potențialii investitori să vină în ţară

  14.11.2017

Dionis Cenușă: „În R.Moldova sunt și cetăţeni care văd posibilă combinarea vectorului european cu cel pro-eurasiatic”

Cum se explică revigorarea vizibilă, cel puțin în sondajele de opinie, a opțiunii proeuropene în Republica Moldova? De ce, totodată, această creștere a simpatiilor pro-UE se regăsește mai puțin, potrivit acelorași sondaje, în încrederea cu care sunt creditate formațiunile politice poziționate ca pro-UE? Tema discuției cu politologul Dionis Cenușă, expert al Centrului analitic independent Expert-Grup.

.....Din păcate, vectorul european din anul 2009 încoace a trecut prin diferite crize, iar crizele lasă urme adânci care bineînţeles necesită foarte mult efort, atât din partea partenerilor externi, cât şi din partea actorilor interni pentru a le reface, pentru a readuce aceeaşi încredere. Şi vorbind despre factorii externi trebuie să recunoaştem că Uniunea Europeană şi-a schimbat atitudinea. Iar cu cât mai aproape este atitudinea UE faţă de guvernare, cu atât şi populaţia de acasă din Republica Moldova care împărtăşeşte vectorul european face o asociere mai mare. Este o interdependenţă extrem de mare între tot ceea ce face Uniunea Europeană, sinceritatea şi exigenţa faţă de guvernare şi, respectiv, încrederea cu care populaţia îmbrățișează aceste sentimente pro-europene.”

14.11.2017

Liri Kopaci-Di Michele: „Sistemele electorale proporționale ar aduce mai multe femei în viața politică” 

Aproape orice țară din Europa este condusă de un bărbat și doar în parlamentele din Finlanda și Suedia femeile reprezintă 40 % din totalul membrilor legislativului. Experții constată că mișcarea pentru creșterea participării femeilor la luarea deciziilor face de ceva vreme pași înapoi. Legislație există, se aplică pe ici pe colo, însă femeile care au familii și copii, și doresc să aibă și carieră, se confruntă cu noi provocări: hărțuirea la locul de muncă. Motivul: nu ar putea perfoma pentru că le stă mintea la copii. O altă problemă este limitarea participării femeilor în alegeri. Plecând de la ideea că o societate este cu adevărat democratică dacă întreaga populație este reprezentată în viața politică, Consiliul Europei dorește să propună, acolo unde este posibil, schimbarea sistemelor electorale în sisteme proporționale, astfel ca femeile să aiba mai multe șanse să participe la alegeri și să intre în viața politică. „Unele state au impus în sistemele lor electorale cote voluntare pentru femei. Pentru a ajunge la obiectivul de 40% si apoi 50% trebuie să aplicăm o strategie combinată de conștientizare, măsuri politice, măsuri legislative, schimbarea sistemelor electorale în sisteme proportionale, impunere a cotelor”, explică Liri Copaci Di Michele, șefa Diviziei pentru Egalitate de gen din Consiliul Europei.



 10.11.2017


Europarlamentara română Monica Macovei despre actualele provocări ale UE în vecinătatea Rusiei și restanțele guvernării moldovene.

Europa Liberă: Ce trebuie să se întâmple la summitul Parteneriatului Estic?
Monica Macovei: „Să se spună toate aceste lucruri în față, pentru că, dacă continuăm să spunem că o să aibă un viitor, indiferent de ce fac, sau că hai să fim mai blânzi și toleranți și hai să-i luăm… adică, trebuie să spui lucrurile în față, pentru că asta o faci nu pentru politicieni, că ei le știu; ei știu că mint, ei știu că fură, ci o faci pentru oameni. Atunci oamenii au și încredere mai mare în Uniunea Europeană – „Uite, mă, oamenii știu ce se întâmplă în țara noastră” – și le pun condiții. „Poate că așa o să meargă, așa ne schimbă și nouă viața, așa o să avem și noi blidele pline”. Eu pentru oameni aș face asta. Sinceritatea acestor instituții care vor să ajute Republica Moldova și s-o ia pe drumul european, pentru că am mai spus și astăzi: „Democrația până la acest moment este starea de dezvoltare sau de existență a unei societăți, care asigură cel mai mult libertatea individuală, fericirea omului și bunăstarea omului”. Poate peste niște mulți ani va fi alta, deocamdată, este asta.”


7 .11.2017

UE este partenerul comercial cel mai mare al Republicii Moldova,  : Interviu cu comisarul european pentru comerț,Cecilia Malmström

..„De la Bruxelles vedem că Acordul de liber schimb este un succes. Exporturile din Moldova au crescut cu 15 la sută din momentul intrării în vigoare a Zonei de liber schimb. UE este partenerul comercial cel mai mare al Republicii Moldova, două treimi dintre exporturile moldovene merg către piața europeană și o jumătate dintre importuri vin din UE.  ..

Europa Liberă: Ce trebuie să facă Moldova pentru cca lucrurile să meargă și mai bine?
Cecilia Malmström: „Agenția pentru securitatea alimentelor este importantă, de rând cu alte reforme care să îmbunătățească climatul de afaceri. Moldova trebuie să continue reformele în sectorul justiției, să combată corupția. Și asta, pentru că predictibilitatea și supremația legii sunt importante pentru a atrage investitori.
Trebuie de asemenea împreună să îmbunătățim comunicarea cu companiile moldovenești. Există posibilități în acest sens și vom lansa chiar azi un proiect în acest sens.
Mai este nevoie și de alte reforme – în sectorul energetic, în domeniul protecției drepturilor intelectuale, lucruri care sunt de asemenea foarte importante.”

...Europa Liberă: Care este impactul problemelor interne ale Republicii Moldova – ați menționat deja restanțele în justiție, corupția – asupra relației cu UE?
Cecilia Malmström: „Corupția și nefuncționarea supremației legii are un impact mare în detrimentul încrederii din societate, dar și asupra businessului. Businessul are nevoie să știe care sunt regulile, iar cetățenii au nevoie să poate avea încredere.
Deci, mai multă supremație a legii și mai puțină corupție înseamnă condiții mai bine pentru business, dar de asemenea și pentru democrație.
Deci, noi vom continua să susținem Guvernul moldovean în lupta împotriva corupției și să-l încurajăm să promoveze reformele.”

   23.10.2017

Gunn-Marit Helgesen:Toate statele trebuie să isi respecte angajamentele

Congresul Puterilor Locale și Regionale a adoptat săptămâna trecută un document care cere Comisiei Veneția să își exprime punctul de vedere cu privire la constituționalitatea deciziilor luate de autoritățile de la Chișinău cu privire la primarul Chirtoacă. „Câtă vreme decizia nu l-a declarat vinovat pe dl Chirtoacă, acesta este nevinovat, si menținerea lui în arest la domiciliu incalcă reglementarile Congresului și angajamentele asumate de Moldova la Consiliul Europei”, spune într-un interviu pentru Europa Liberă Gunn-Marit Helgesen, Președinta Camerei Regiunilor din cadrul Congresului Puterilor Locale și Regionale.

Gunn-Marit Helgesen: „Am dorit sa avem susținere totală din partea Congresului pentru a putea proceda la alte acțiuni mai departe. Concluzia raportului este că situația din Moldova trebuie urmărită îndeaproape, și vom trimite o misiune la fața locului din partea Congresului pentru a vedea inca o data si in amanunt situația reală.
Următorul pas este informarea Comisiei Veneția și solicitarea opiniei acesteia, apoi solicităm Comitetului de Monitorizare să meargă cât de repede posibil în Moldova pentru a monitoriza situația. Suntem foarte îngrijorați de situația primarilor aleși din Moldova, căci din informațiile noastre acolo nu se respectă angajamentele și regulile din Carta administației locale și regionale.”

 20.10.2017

Andrei Kovacev: Dorim să sustinem Moldova, dar o Moldova unde există corectitudine...: Interviu cu europarlamentarul bulgar, unul din inițiatorii rezoluției PPE pe tema ajutoarelor financiare europene pentru Moldova.
Andrei Kovacev: „Uniunea Europeană se bazează pe valori, pe democrație, pe libertatea de opinie, pe corectitudinea în șanse egale pentru toți, lucruri la care ținem și pe care le dorim respectate și în relația cu partenerii noștri. De aceea, condiționăm ajutorul acordat Moldovei de respectarea acestor valori.
Reforma sistemului judiciar, legea electorală trebuie să respecte recomandările Comisiei Veneția, pentru a nu favoriza un anumit partid politic sau altul. Aceasta este poziția pe care am exprimat-o și în proiectul de rezoluție pe care il vom prezenta, sperăm, săptămâna viitoare în plenul Parlamentului European.
Comisia Europeană deja a anunțat că va îngheța temporar fondurile către Moldova - cele 28 de milioane de euro pentru justiție- din cauza insuficientelor reforme în domeniul juridic. Comisia spune în anunțul făcut public cu câteva zile în urmă, că autoritățile moldovene trebuie să respecte condițiile UE pentru a primi ultima tranșă de bani”...
 
...Andrei Kovacev: „UE trece și ea de la vorbe la fapte, și oferă cetățenilor acestor țări pași concreti de apropiere. Liberalizarea vizelor a fost un astfel de pas, Uniunea Vamală și cea Energetică sunt alții care vor urma. Astfel vom creste competitivitatea economiilor acestor țări, le ajutăm să fie mai interconectate în era digitală, mai multe mobilitate, educație, domenii în care banii pot fi folosiți pentru a demonstra angajamentul ferm al UE. UE nu uită cetățenii acestor țări, le respectăm alegerea, fie ca vor să aleagă integrarea în UE, sau vor alege altă cale, este alegerea lor si noi o vom respecta. Dorim să sprijinim cetățenii acestor țări si vom fi fericiti să ne fie alaturi.”

19.10.2017

Unul dintre proiectele majore de modernizare a educației în Republica Moldova este dedicată învățământului profesional: Interviu cu consilierul UE pe teme de educație la ministerul moldovean al învățământului Daniel Funeriu

Din primăvara anului trecut, 25 de înalţi consilieri europeni se află la Chișinău pentru a oferi asistență în sectoarele cheie ale Acordului de Asociere, începând cu cel bancar şi terminând cu cel anticorupție. Misiunea europeană de consiliere a fost creată la solicitarea guvernului moldovean de a i se acorda asistență la realizarea reformelor democratice şi accelerarea asocierii şi integrării economice a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Daniel Funeriu, ales de Uniunea Europeană să consilieze ministerul moldovean al educaţiei, a fost ministru în României într-o perioadă asociată cu o modernizare energică a învăţământului românesc. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Daniel Funeriu ne-a împărtăţit cum vede problemele cu care se confruntă la ora actuală învăţământul în Republica Moldova.
... Uniunea Europeană a oferit un sprijin bugetar de 25 de milioane de euro pentru modernizarea învățământului profesional din Republica Moldova. Am participat și continuu să particip în acest proiect. Sigur, ultimele zile, să spun, e anecdotic, de exemplu, am avut întâlniri legate despre cum să urmărim mai bine ceea ce se întâmplă cu elevii odată ce au finalizat acest învățământ. Aici, cu sprijinul European Training Foundation, care are mecanisme prin care să putem urmări ce se întâmplă cu elevii, astfel încât ulterior să putem ameliora parcursul lor școlar. Există o lege, o nouă lege a cercetării. M-am implicat foarte mult în redactarea acestei noi legi a cercetării, care a trecut de Parlament. Deci, există o implicare atât la nivel strategic, există o implicare care să faciliteze apropierea învățământului din Republica Moldova de ceea ce se practică în țările Uniunii Europene; există o implicare uneori chiar și în viața de zi cu zi a ministerului. O altă acțiune importantă, dar care este greu de explicat, este învățarea pe tot parcursul vieții și am să vă dau un element: în epoca comunistă, începeai să lucrezi într-o fabrică și ieșeai la pensie din aceeași fabrică. În ziua de astăzi, în medie, o persoană își schimbă ocupația de trei ori până ajunge la pensie. Deci, tot timpul, lucrurile merg foarte repede, tot timpul trebuie să existe un proces de învățare pe tot parcursul vieții, nu mai poți să te bazezi doar pe ceea ce ai învățat în școală. În Uniunea Europeană cam 12 la sută dintre cetățeni sunt implicați într-un proces de învățare pe tot parcursul vieții. Statisticile sunt altele aici – undeva doi la sută, poate nici atât, dintre oameni sunt implicați într-un proces de învățare pe tot parcursul vieții. Deci, asta trebuie să punem în practică; Codul Educației prevede acest lucru și suntem pe cale să punem în practică legislația secundară pentru acest lucru. Sunt foarte multe elemente, pornind de la legislație și terminând cu facilitarea unor întâlniri la nivel internațional, astfel încât textele de lege să ajungă cât mai bine și mai repede la copii.” 

16.10.2017

Peter Michalko: Condițiile pentru acordarea finanțării UE sunt principala temă la toate discuțiile cu autoritățile: Interviu cu șeful Delegației permanente a UE la Chișinău.


În cadrul unui interviu oferit Europei Libere, șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a declarat că UE este interesată ca Republica Moldova să fie un stat democratic, motiv pentru care solicită îndeplinirea unor criterii legate de drepturile omului, respectarea normelor democratice la implementarea controversatului sistem electoral mixt, implicit menținerea unui sistem politic pluripartit, independența justiției și libertatea mass media. El afirmă că a discutat aceste lucruri la toate întâlnirile pe care le-a avut cu oficiali europeni și, deci, Guvernul moldovean știa foarte bine ce condiții există pentru debursarea asistenței europene

Peter Michalko: „Anul acesta a avut loc acest schimb de sistem electoral în Republica Moldova. Știți că înainte de asta foarte mulți parteneri și-au exprimat poziția. Poziția UE a fost foarte clară și bazată pe recomandările venite din partea unor instituții internaționale respectate, cum sunt Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR.
După ce recomandările acestor instituții nu au fost respectate, instituțiile europene au avut o poziție foarte clară în ceea ce privește continuarea cooperării noastre. Și asta a adus la introducerea precondițiilor adiționale în ceea ce privește asistența din partea Uniunii Europene pentru Republica Moldova în domeniul susținerii bugetului și asistenței macrofinanciare. Și până atunci au existat condițiile tradiționale, standarde, care țin de situația generală de exemplu în domeniul stabilității macrofinanciare și transparenței bugetului. Dar acum, ca un set de precondiții adiționale s-a introdus și necesitatea de a respecta standardele în domeniul eficient democratic, bazat pe sistem parlamentar multipartid, respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Sigur că asta ține și de alte domenii, cum este domeniul justiției și libertatea mass mediei.”

15.10.2017

Kálmán Mizsei: „În R. Moldova mentalitatea este încă una post-sovietică, nu una europeană”


Kálmán Mizsei s-a ocupat îndeaproape de problematica transnistreană. El a declarat într-un interviu pentrut postul de radio Europa Liberă că are impresia că nici măcar la Chişinău nu toată lumea este interesată de o reglementare a conflictului transnistrean, și a avertizat că aspirațiile cetățenilor Republicii Moldova de integrare europeană nu trebuie sacrificate pe altarul reglementării transnistrene.

16.10.2017

Peter Michalko: Condițiile pentru acordarea finanțării UE sunt principala temă la toate discuțiile cu autoritățile: Interviu cu șeful Delegației permanente a UE la Chișinău.


În cadrul unui interviu oferit Europei Libere, șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a declarat că UE este interesată ca Republica Moldova să fie un stat democratic, motiv pentru care solicită îndeplinirea unor criterii legate de drepturile omului, respectarea normelor democratice la implementarea controversatului sistem electoral mixt, implicit menținerea unui sistem politic pluripartit, independența justiției și libertatea mass media. El afirmă că a discutat aceste lucruri la toate întâlnirile pe care le-a avut cu oficiali europeni și, deci, Guvernul moldovean știa foarte bine ce condiții există pentru debursarea asistenței europene

Peter Michalko: „Anul acesta a avut loc acest schimb de sistem electoral în Republica Moldova. Știți că înainte de asta foarte mulți parteneri și-au exprimat poziția. Poziția UE a fost foarte clară și bazată pe recomandările venite din partea unor instituții internaționale respectate, cum sunt Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR.
După ce recomandările acestor instituții nu au fost respectate, instituțiile europene au avut o poziție foarte clară în ceea ce privește continuarea cooperării noastre. Și asta a adus la introducerea precondițiilor adiționale în ceea ce privește asistența din partea Uniunii Europene pentru Republica Moldova în domeniul susținerii bugetului și asistenței macrofinanciare. Și până atunci au existat condițiile tradiționale, standarde, care țin de situația generală de exemplu în domeniul stabilității macrofinanciare și transparenței bugetului. Dar acum, ca un set de precondiții adiționale s-a introdus și necesitatea de a respecta standardele în domeniul eficient democratic, bazat pe sistem parlamentar multipartid, respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Sigur că asta ține și de alte domenii, cum este domeniul justiției și libertatea mass mediei.”


 13.10.2017

Nils Muiznieks: „Sistemul judecătoresc trebuie să găsească un contra-echilibru ca încrederea populației față de el să crească” : Interviu cu  comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omulu
Procurorul general şi ministrul justiţiei nu ar trebui să facă parte din componenţa CSM, iar şedinţele de judecată ar trebui să fie deschise, precum şi hotărârile de judecată publicate, cu excepţia cazurilor în care e nevoie de protecţia minorilor şi a victimelor abuzului sexual. Acestea sunt doar câteva din recomandările către autorităţile moldovene lansate la Chişinău de Nils Muiznieks, comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, care şi-a încheiat o vizită de cinci zile la Chişinău. Pentru că vizita comisarului a coincis cu anunţul Uniunii Europene că nu va elibera o ultimă tranșă dintr-un ajutor financiar pentru reforma justiției din R. Moldova, Europa Liberă l-a întrebat întâi de toate ce crede despre acest anunţ.
Europa Liberă: Dvs. ați venit la Chișinău odată cu anunțul oficial al Uniunii Europene că lipsește Republica Moldova de ultima tranșă dintr-un ajutor financiar pentru reforma justiției din R. Moldova. Cum priviți acest anunț al Uniunii Europene?

Nils Muiznieks: „Eu cred că acest anunț transmite un semnal cât se poate de puternic autorităților că încă multe rămân de făcut în ceea ce privește reformarea sistemului de justiție. Bine, și eu am observat unele deficiențe în ceea ce privește funcționarea acestui sistem în ultimele cinci zile. Este adevărat că putem vorbi și despre unele progrese în anumite domenii, dar eu aș vrea să încep anume cu menționarea acelor lacune.

Deci, unu la mână: trebuie să fie consolidată independența sistemului judecătoresc prin reformarea Consiliului Superior al Magistraturii și aici am în vedere scoaterea din componența Consiliului Superior a procurorului general și a ministrului justiției.

De asemenea, când am vizitat Moldova acum trei ani, am recomandat ca acea perioadă inițială de cinci ani pentru desemnarea judecătorilor să fie anulată, și această recomandare încă rămâne valabilă. De asemenea, încă multe rămân de făcut în vederea consolidării transparenței sistemului judecătoresc și am în vedere aici, în primul rând, organizarea, ca ședințele de judecată să fie deschise, și nu închise; să nu se recurgă la unele ședințe de judecată închise, ca aceste ședințe mai mult să fie drept o excepție atunci când această măsură este justificată de protecția victimelor minore sau a victimelor unor crime de natură sexuală sau protecția intereselor statului, dar aceste prevederi trebuie să fie interpretate foarte îngust, și nu în sens larg.

Sunt mulțumit, de asemenea, de faptul că, în ultimele cinci zile, a fost adoptată o decizie privind publicarea hotărârilor judecătorești ne-anonimizate, deci, ca regulă generală și acest lucru este necesar pentru a asigura un control din partea publicului și ca de asemenea să ofere reprezentanților societății civile posibilitatea de a monitoriza ceea ce se întâmplă în sistemul de justiție.



12.10.2017

Vladislav Gribincea: „UE s-a ghidat după percepția populației, care nu vede o schimbare la față a justiției”
Interviul  cu președintele Centrului pentru Resurse Juridice despre anunțul UE că nu va transfera ultimă tranșă de fonduri pentru programul de finanțare a reformei justiției.
Uniunea Europeană a anunțat că nu va mai transfera ultima tranșă, de 28 milioane de euro, Republicii Moldova în cadrul programului de finanțare a reformelor în justiție. O decizie oficială în acest sens, anunțată ieri, a fost explicată prin faptul că autoritățile moldovene nu au făcut reformele promise și și nici nu au asigurat condițiile ca aceste reforme să fie realizate. De ce își retrage UE sprijinul pentru reformarea unui domeniu atât de important? Cu ce consecințe? Și cine sunt responsabilii pentru promisiunile deșarte? 

Vladislav Gribincea: „În primul rând, comunicatul Uniunii Europene trebuie citit în context. UE s-a angajat în 2012 să ofere până la 60 de milioane de euro pentru reforma justiției. Reformă care trebuia implementată din 2011 până în 2016. Două tranșe au fost plătite: prima integral, de 15 milioane de euro, a doua - și toate patru tranșe trebuiau să fie aproape egale - a doua tranșă de 15 milioane nu a fost de 15, dar de 13.2 milioane de euro, iar ultimele două nu au venit la timp, din cauza că trenau reformele în justiție. Atunci, UE a spus, bine, tolerăm o întârziere, dar vrem rezultate.
Deja în anul 2016 ministrul Justiției a chemat UE să vină să evalueze situația și să constate că reformele au fost implementate. În primăvara anului 2017, UE a evaluat impactul reformelor în justiție și le-a considerat insuficiente. Din acest motiv, acum a fost dat anunțul că celelalte două tranșe nu vor veni. Da, într-adevăr, majoritatea acestor reforme trebuiau să aibă loc în 2014-2015, însă evaluarea lor a avut loc în 2017 și chiar dacă era o întârziere de jumătate de an, un an sau doi, însă impactul era bun, cu siguranță că finanțarea era să vină. Adică nu era vorba doar de anii 2014-2015, ci și de impactul lor în 2017. Probabil, UE s-a ghidat de ceea ce vede populația. Adică nu vede o schimbare la față a justiției în R. Moldova acum, după cinci ani de reforme.”


10.10.2017

Moldova la ora actuală are Acord de Asociere și trebuie să dovedească că într-adevăr se simte bine cu acest acord, să fie convinsă că acesta îi aduce beneficii.”:Intterviu cu Véronique North-Mincà, fost secretar I la ambasada Franţei de la Chișinău.

Europa Liberă: Și cum rămâne cu percepția că Occidentul nu ar trebui să dea bani guvernării, ci cetățenilor, cu percepția omului simplu că acești bani nu ar trebui să ajungă la guvernanți, ci la cetățean?
Veronique North-Minca: „Uniunea Europeană nu are obiceiul să trimită banii la cetățeni. Deci, banii sunt trimiși la guverne care are ca sarcină să gireze, să gestioneze acești bani prin intermediul unor proiecte – de infrastructură, sociale, de ameliorare a drepturilor omului, de facilitare a vieții oamenilor cu dezabilități sau multe, multe altele.”
Europa Liberă: Și Bruxellesul a încercat să condiționeze acești bani pe care îi oferă Republicii Moldova, cerând de la guvernare în schimbul asistenței financiare să implementeze adevăratele reforme care să dea rezultate pentru cetățeanul Republicii Moldova.
Veronique North-Minca: „În principiu, ar fi normal să fie condiționat și de ceea ce se numește accountability – responsabilitate. În așa fel încât să fie justificată cheltuirea fiecărui cent din banii europeni care au fost oferiți spre reforme în Republica Moldova.
Adică să existe dovada cum s-au cheltuit acești bani. Cred că acest lucru este foarte important și va responsabiliza șefii de proiect, va responsabiliza pe toată lumea de sus în jos. Și numai dacă într-adevăr vor fi respectate aceste condiții, numai atunci cetățeanul va vedea rezultate și va ști de unde vin banii și vor exista și rezultate concrete. Toate cheltuielile trebuie să fie publice – transparente și deschise, în așa fel încât cetățeanul să le poată controlă, să se ducă pe un site pe internet și să vadă cum s-au cheltuit banii respectivi din fiecare proiect în parte.”

 05.10.2017


Kalman Mizsei:Deschiderea pieței europene spre Republica Moldova facilitează inițiativele economice naționale și le face viabile 

Un interviu acordat Europei Libere de fostul reprezentant al Uniunii Europene în Republica Moldova.
Fostul reprezentant al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei, declară într-un interviu cu Europa Liberă că dacă UE ar fi condiționat strict asistența europeană încă din 2010, Republica Moldova ar fi fost și astăzi o „poveste de succes”. El afirmă de asemenea că un sistem oligarhic și autoritar duce prin definiție țara către Rusia, în timp ce un sistem deschis, democratic și bazat pe drepturile omului orientează țara către Europa.

4.10.12017

Ivan Koedjikov: UE și CoE vor investi peste 2 milioane de euro în proiecte menite să crească independența instituțiilor de drept


Uniunea Europeană și Consiliul Europei vor derula în următorii trei ani, prin intermediul proiectului „Combaterea corupţiei prin aplicarea legii şi prevenire”, pe scurt CLEP, vor investi peste două milioane de euro în proiecte menite să crească independenţa instituţiilor de drept din Republica Moldova. Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor sau Serviciul Fiscal de Stat, dar şi agenţiile nou formate, printre care cea pentru recuperarea bunurilor infracţionale, sunt instituţiile pe care experţii europeni le vor avea în vizor. Diana Răileanu a stat de vorbă cu Şeful Direcţiei Acțiune contra crimei, din cadrul Consiliului Europei, Ivan Koedjikov:

Ivan Koedjikov: „Vorbim despre un proiect serios, unul care va dura trei ani şi care are un buget de peste 2 milioane de euro. Vom stabili parteneriate cu mai multe instituţii de aici. Ne aşteptăm să fie aplicată cu succes legislaţia din domeniul anticorupţiei, care a fost adoptată în Republica Moldova, şi ne aşteptăm ca agenţiile nou create, dar care nu au început încă să funcţioneze, să devină eficiente şi să coopereze între ele. Într-un final, ne aşteptăm ca nivelul corupţiei în Republica Moldova să scadă. De asemenea, ne propunem prin diverse campanii de informare să-i facem pe cetăţeni să devină mai puţin toleranţi la acte de corupţie. Acest lucru e foarte important.”


* * *

Parlamentul European a dezbătut, marți, două rezoluții propuse de socialişti și de Partidul Popular European. Proiectul de rezoluție depus de socialiștii din Parlamentul European era relativ blând și în el se afirmă că după criza politică din 2015, procesul reformelor a fost reluat. Socialiștii cereau partidelor politice din Moldova să înceteze permanenta confruntare de care populația a obosit. În proiectul de rezoluție al PPE, în schimb, se afirmă că noul sistem electoral adoptat în Moldova corespunde unui regres al standardelor democratice. Se cere Comisiei Europene să supravegheze îndeaproape evoluțiile politice de care depinde acordarea ajutorului macro-financiar. Dezbaterea a avut loc în preajma summitului Parteneriatului Estic din luna noiembrie, unde Moldovei, Georgiei și Ucrainei – țări care au semnate acorduri de asociere cu Uniunea Europeană - li se va propune un nou proiect, în care țările care fac progrese mai mari și mai rapide pe calea democrației să poată să primească ajutoare mai mari financiare din partea Bruxellesului.

 4.10 .2017

Cristian Preda: „Solicităm blocarea... asistenței financiare pînă vom avea asigurări că recomandările Comisiei de la Veneția sînt respectate”

Un interviu de la Strasbourg cu europarlamentarul român, membru al Partidului Popular pe tema dezbaterilor din Parlamentul European referitoare la R. Moldova.

Europa Liberă: Domnule Preda, Grupul Partidului Popular European a depus o rezoluție cu privire la Republica Moldova, iar principalul lucru pe care îl solicitați este înghețarea fondurilor europene. Este vorba de asistența macro-financiară de 100 de milioane de euro, de toate fondurile europene destinate Moldovei, este vorba doar de bani, sau și de asistența tehnică?

Cristian Preda: „Este vorba în primul rând de asistența macro-financiară. Parlamentul European a votat înainte cu câteva săptămâni, înainte de vacanța de vară, acordarea asistenței macro-financiare pentru Moldova, însă sub anumite condiții. Aceste condiții au fost clar expuse și era vorba în primul rând despre condiții de ordin politic, care țin, de fapt, de calitatea democrației, sau care evocă, calitatea democrației din R.Moldova. Noi am cerut atunci guvernului de la Chișinău să respecte recomandările făcute de Comisia de la Veneția în privința modificării sistemului electoral. Comisia de la Veneția a considerat că nu este oportun ca acum să se producă o asemenea schimbare, există riscul ca, așa cum era proiectată, schimbarea să dezavantajeze în mod dramatic anumite sensibilități politice din R.Moldova. Și Comisia Europeană și Consiliul au fost de acord cu poziția exprimată de Parlamentul European, înainte de vacanța de vară, însă, din păcate, la Chișinău nimeni nu a auzit ceea ce s-a solicitat în Parlamentul European, la nivelul Comisiei și Consiliului. Legea a fost votată așa cum și-au dorit cei doi responsabili politici de la Chișinău, președintele Dodon și Plahotniuc,

3.10.2017

Andi Cristea: E necesar,să fim uniți ca familii europene și să avem în vedere obiectivul strategic și comun al familiilor politice europene de ancorare a Republicii Moldova în spațiul valorilor europene.

 Intr-un interviu pentru Europa Liberă, europarlamentarul român constată că diviziunile dintre partidele pro-europene din Moldova sunt din ce în ce mai mult reflectate în legislativul UE.
 
Europa Liberă: Domnul Cristea, dar în ce condiții, totuși, va fi oferită această asistență financiară de o sută milioane de euro și când pot ajunge acești bani la Chișinău?

Andi Cristea: „Sunt chestiuni tehnice. Din ce știu eu, cel mai repede pot ajunge acești bani undeva în această iarnă. Vedeți, cu toții așteptăm reforme de la Chișinău, însă am senzația că unii din colegii mei    de la alte familii politice trăiesc într-o dimensiune strict teoretică, pentru că pentru a face reforme ai nevoie de trei lucruri. În primul rând, ai nevoie de stabilitate, ai nevoie de voință politică și ai nevoie de bani. Și deși sunt tânăr, să nu mă suspectați de naivitate, pentru că lucrurile sunt departe de a fi perfecte în Republica Moldova, însă ar fi o greșeală majoră să considerăm situația actuală de stabilitate ca fiind un dat și să omorâm pacientul ca să reușim operația. PPE a făcut chestiunea asta cu „succes” în Macedonia. Amintiți-vă cum arăta Moldova în 2015 – volatilitate politică, economică, socială, șase prim-miniștri în decurs de 14 luni, scandalul miliardului furat ș.a.m.d. Ei bine, voința politică eu cred că este prezentă la Chișinău în Guvernul Filip, în cadrul PDM-ului. Într-adevăr, este fluctuantă, dar este prezentă. Mă gândesc la Acordul cu FMI, care a fost semnat; la Foaia de parcurs cu Uniunea Europeană, care a fost îndeplinită; Acordurile de Asociere se implementează; în relația cu Federația Rusă au dovedit curaj. Bani? Am avut trei dezbateri, cum spuneam – într-un an de zile în cadrul Parlamentului European cu privire la Moldova și acordarea ajutorului de o sută de milioane de euro și vă spun ceva: în Ucraina am dat câteva miliarde de euro și a fost consens. Eu nu înțeleg: cum poți să te declari susținător al apropierii Republicii Moldova de spațiul european și să ceri tu ca politician european responsabil sistarea sau suspendarea finanțării europene pentru Chișinău? E un nonsens, a spus președintele că ar fi un semnal dezastruos de dezangajare politică față de Moldova și față de vecinătatea estică și ar fi, practic, ceea ce Moscova și-ar dori.”


După dezbaterea despre Moldova din Parlamentul European, un interviu cu eurodeputatul Siegfried Mureșan, unul din iniţiatorii rezoluției legislativului UE.


Ce trebuie să se facă ca Moldova să rămână pe agenda UE?

Siegfried Mureșan: „În această perioadă, Uniunea Europeană își redefinește complet abordarea legată de statul de drept în statele membre ale Uniunii Europene și în statele din vecinătate. Președintele Comisiei Europene a spus pentru prima dată atât de clar, pe subiect și predicat, pe 13 septembrie, în Parlamentul European, că statul de drept în Europa nu este opțional, este obligatoriu. Uniunea Europeană este pe cale să înțeleagă că lipsa statului de drept în Europa poate fi un risc existențial pentru Uniunea Europeană, și anume, dacă într-un stat nu ai instituții puternice, nu ai o clasă politică sănătoasă, asta poate fi un risc pentru buna funcționare a statului, pentru funcționarea Uniunii Europene în ansamblu și poate fi un prilej ca factorii săi nedoriți să câștige influență în diferite state membre ale Uniunii Europene sau state cu care avem Acorduri de Asociere, cum este Republica Moldova. De aceea, o spun foarte clar – există o decizie politică la cel mai înalt nivel european ca Uniunea Europeană să acționeze mult mai ferm pentru apărarea statului de drept în Uniunea Europeană și în vecinătatea imediată. Instrumente noi vor fi create în perioada următoare, încă nu putem spune detalii, dar este clar că acesta este drumul pe care se va merge. Președintele Uniunii Europene a spus-o clar în fața întregii Europe în plenul Parlamentului, pe 13 septembrie.



Moldova Europeana