Faceți căutări pe acest blog

BV: UE-RM - ZLSAC dintre UE și RM: evaluarea impactului liberalizării comerțului cu servicii asupra economiei moldovenești


Prohnițchi  V. ZLSAC dintre UE și RM: evaluarea impactului liberalizării comerțului cu servicii asupra economiei moldovenești=EU-Moldova DCFTA: assessing the impact of the liberalization of trade in services on the Moldovan economy/ Expert Grup. - Ch., 2017. - 38 p.



DESCARCATI  rom  eng 
Măsurile de politici aplicate de Republica Moldova la importurile de servicii sunt, în general, mai restrictive în comparație cu cele aplicate de UE. 

Utilizând o metodologie OCDE care estimează Indicele Restricțiilor în Comerțul cu Servicii (IRCS), autorul a  constatat că Republica Moldova aplică mai puține restricții în comerțul cu servicii de contabilitate, audit și juridice decât majoritatea țărilor UE. Nivelul restricțiilor este comparabil cu media din țările UE pentru serviciile de brokeraj vamal, serviciile de expediere de bunuri și serviciile de transport rutier a bunurilor. Pentru alte servicii, inclusiv transportul feroviar, telecomunicații, curierat și servicii poștale, măsurile aplicate de Moldova sunt mult mai restrictive.


Acordul de Asociere UE-Moldova cuprinde o serie de angajamente privind liberalizarea comerțului cu servicii. Realizarea corespunzătoare a angajamentelor asumate va contribui la îmbunătățirea semnificativă a condițiilor pentru importul serviciilor în Republica Moldova. UE, în ansamblu, și țările-membre, în parte, au negociat un număr mare de derogări și rezerve. Însă nu trebuie de trecut cu vederea faptul că nivelul de protecție actual al UE este destul de redus pentru serviciile la care Republica Moldova demonstrează nivele de competitivitate relativ înalte (transport rutier, servicii informatice, telecomunicații). Astfel, factorii esențiali care subminează poziția serviciilor moldovenești pe piața UE ar putea să ţină mai mult de slăbiciunea intrinsecă a firmelor moldovenești și mai puțin de politica comercială a UE.

În această lucrare am utilizat un model de Echilibru General Calculabil (EGC) pentru a estima impactul sistemic al liberalizării comerțului cu servicii. Constatăm un impact pozitiv non-neglijabil al liberalizării importului de servicii în Republica Moldova, inclusiv creșterea PIB-ului, veniturilor din muncă, nivelului de activitate economică și volumului comerţului, precum și creșterea eficienței economice, în primul rând, chiar în sectorul serviciilor. Însă nu am putut constata vreun impact semnificativ al liberalizării importurilor de servicii în UE, din cauza magnitudinii limitate a concesiunilor suplimentare în comparație cu cele care deja sunt oferite de țările UE în cadrul Clauzei Națiunii Favorizate (CNF). Reducerea marjei comerciale în sectorul de distribuție, ca urmare, de exemplu, a numărului mai mare de firme și a desființării structurilor monopoliste, are un impact economic mult mai mare decât pur și simplu intrarea mai liberă pe piață și creşterea mobilității internaționale a personalului în alte sectoare de servicii. Admitem însă că, cadrul analitic și limitările de date puteau să rezulte mai degrabă în subestimarea rezultatelor economice pozitive în alte sectoare de servicii. În primul rând, în studiu nu am acoperit comerțul cu serviciile destinate pentru consumul final (transport aerian de pasageri, turism, sănătate, educație etc.). În al doilea rând, nu am analizat probabilitatea apariţiei în viitor a serviciilor noi, care nu sunt acoperite de Acordul de Asociere. În al treilea rând, nu am avut suficiente date și nici un cadru analitic simplu și implementabil pentru a estima impactul eliminării comportamentului rentier asociat cu sectoare de servicii puternic reglementate din economia moldovenească. În sfârșit, deși este clar că, mai puține restricții comerciale înseamnă prețuri de export mai înalte, relația funcțională exactă nu este evidentă.

Moldova Europeana