Faceți căutări pe acest blog

Noutăţi CoE - RM - Octombrie 2016

31.10.2016

Delegaţia APCE a monitorizat desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie

O delegație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) alcătuită din 21 membri și condusă de Elisabeth Schneider-Schneiter (Elveția), s-a aflat în Republica Moldova în perioada 28-31 octombrie 2016 pentru a observa desfășurarea alegerilor prezidențiale, alături de observatorii Adunării Parlamentare a OSCE, ai Parlamentului European și ai Biroului instituțiilor democratice și drepturilor omului al OSCE.

Înaintea scrutinului din 30 octombrie, delegația a avut întrevederi cu cei 11 candidați la alegeri, președintele Comisiei Electorale Centrale, reprezentanți ai socității civile și mass-media.

În Declarația din 29 septembrie 2016, delegația pre-electorală a APCE a menționat mai multe probleme care provoacă îngrijorare prin faptul că nu au fost încă soluționate, printre care lipsa rezultatelor în lupta împotriva corupţiei; sistemul obscur de finanţare a partidelor politice şi campaniilor electorale, inclusiv finanţarea externă. Delegația APCE a criticat și monopolizarea mai multor instituţii media şi lipsa transparenței în ceea ce priveşte sursele de finanţare a acestora. Delegaţia pre-electorală a cerut, totodată, bisericii ortodoxe să nu se amestece în campania electorală, pentru a respecta principiul separării bisericii de stat.
Luni, 31 octombrie 2016, Misiunea internațională pentru observarea alegerilor a susținut  o conferință de presă, în cadrul căreia a prezentat concluziile și constatările sale preliminare, publicate într/un Raport comun.

”Primul scrutin a primelor alegeri prezideníale directe în ultimii 20 ani a avut loc pe fonul unor greutăți economice şi a unui climat de lipsă de încredere în instituţiile de stat asigurînd cetăţenilor o oportunitate amplă de a-şi exprima preferinţa pentru un nou şef de stat. În timp ce Campania electorală a fost competitivă, aceasta a fost afectată de un abuz răspândit de resurse administrative, lipsa transparenţei financiare a campaniei şi o reflectare dezechilibrată de către media. Administraţia alegerilor şi-a îndeplinit responsabilităţile într-o manieră profesională şi transparentă cu referire la procesul de votare, calcularea voturilor şi totalizarea evaluată în cea mai mare parte pozitiv.”, este menționat în Raportul privind concluziile preliminare, elaborat de Misiunea internațională de observare a alegerilor prezidențiale din 30 octombrie 2016.

"Preocuparea principală a delegației  APCE nu a fost rezultatul alegerilor, dar funcționarea procesului electoral. În acest sens, am observat că poporul moldovenesc a făcut alegerea sa într-un mod liber și că ziua votării a fost foarte bine organizată ", a declarat Elisabeth Schneider-Schneiter, conducătorul delegației Adunării Parlamentare a  Consiliului Europei. "Cu toate acestea, unele probleme serioase și de lungă durată rămân nerezolvate. Deosebit de îngrijorătoare sunt: partizanatul politic al mass-media , puternic asociate cu partidele politice majore, și care servesc ca instrument de propagandă; utilizarea unor sume uriașe de bani pentru campania electorală; lipsa de transparență a surselor de finanțare și slăbiciunea mecanismelor de control de stat în acest sens. Acestea și alte preocupări, dacă nu sunt abordate în timp util și eficient, vor eroda încrederea cetățenilor în procesul electoral democratic. "

Noutăți UE-RM - Octombrie 2016






28-29.10.2016

Grupul de deputaţi ai Parlamentului European  -  în vizită de monitorizare a alegerilor prezidențiale în Republica Moldova

Din delegația Parlamentului European au făcut parte Igor Šoltes, Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, Slovenia, Siegfried Mureşan, Grupul Partidului Popular European, România, membru al Delegației PE la Comitetul parlamentar de asociere UE-Moldova, Heidi Hautala, Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, Finlanda, Fabio Massimo Castaldo, Grupul Europa Libertății și Democrației Directe, Italia, Janusz Korwin-Mikke, deputat neafiliat, Polonia, precum și Șeful delegației UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola.

Controlul asupra implementării legilor adoptate de Parlament este una dintre prioritățile Legislativului, punctate pentru următoarea perioadă de Președintele Parlamentului Andrian Candu la întrevederea  cu un grup de deputaţi ai Parlamentului European 
 
Şeful Cabinetului de miniștri a menţionat că este pentru prima data, după 20 de ani, când Președintele Republicii Moldova va fi ales prin vot direct de către cetăţeni. Pavel Filip a specificat că actualul Guvern va conlucra cu oricine va fi ales Preşedinte al ţării. Mai mult decât atât, va fi făcut public Planul de activitate şi Planul de acţiuni ale Guvernului până în 2018. “Instrumentul de bază al Guvernului este şi va fi predictibilitatea şi transparența”, a accentuat Prim-ministrul. 

Misiunea internațională de observare a alegerilor prezidențiale din 30 octombrie 2016 din care face parte si acest grup de deputaţi ai Parlamentului European , a prezentat la 31 octombrie Raportul privind concluziile preliminare, elaborat de Misiunea internațională de observare a alegerilor prezidențiale din RM

BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Septembrie - octombrie 2016

Interviuri, comentarii, opinii 


Iulie-August 2016
Mai-Iunie 2016
Marite-aprilie 2016 
Ianuarie -februarie 2016
Arhiva 2012-2015




12.10.2016

Ögmundur Jonasson: „Este imperativ ca alegerile să fie organizate în mod democratic și să fie transparente”. Interviu cu expertul APCE, co-raportorul pentru Moldova.

Europa Liberă: Toate instituțiile internaționale pun mare accent pe ideea de alegeri transparente și corecte. De ce este atât de important ca alegerile să fie transparente? Ați putea să definiți, pentru cititorii noștri, ce înseamnă alegeri transparente?

Ögmundur Jonasson: „Dacă dorim să trăim într-o democrație, și cred că cei mai mulți dintre noi doresc acest lucru - iar aceasta instituție unde ne aflăm aceste valori le promovează, democrație și drepturile omului - atunci alegerile libere, deschise și transparente sunt fundamentale. Alegerile democratice sunt caracterizate prin transparență, democrație și drepturile omului. Transparență în alegeri inseamnă că inscrierea candidatilor si scrutinul se desfășoară deschis, nu in spatele ușilor închise, după o serie de reguli la care se aliniază toți candidații. Aceasta este una dintre conditiile esențiale pentru a nu se ajunge la fraude.”

*    *   *

 11 .10.2016

Gabrielle Zimmer: „Trebuie să găsim modalități de a permite Moldovei să construiască o națiune sustenabilă și independentă”: Un interviu cu lidera grupului „Stânga Nordică Unită” din Parlamentul European.



Gabrielle Zimmer: „Reprezint aici, în Parlamentul European, Germania, o țară care a trebuit să fie reunificată, de asemenea. După experiența mea, nici un președinte nu ar putea lucra cum trebuie, și aduce împreuna oameni din diferite părți ale societății, dacă apără doar un punct de vedere, dacă îi pune pe cetățeni să aleagă între UE și Rusia. Trebuie o viziune comună. Vorbitorii de limbă română și cei de rusă trebuie să înțeleagă că pentru a ieși din această criză, dacă vor dori mai multă justiție, dacă vor mai multe locuri de muncă, trebuie să ia în considerare ce doresc ambele tabere. De aceea, pentru mine nu este vorba de Uniunea Europeană sau Rusia, ci de faptul că această parte a Europei ar trebui să își asume rolul de constructor al unor poduri între UE și Est.”


7.10.2016

Siegfried Mureșan:UE nu va reintroduce obligativitatea vizelor, chiar dacă moldovenii vor alege un președinte mai puțin credibil pentru partenerii europeni,

 dar, într-un astfel de scenariu, Moldova va pierde avantaje viitoare, mai spune Mureșan într-un interviu acordat cu două zile în urmă la Strasbourg, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European.


...din continuarea apropierii de UE, Republica Moldova are de câștigat cel mai mult.Am liberalizat regimul de vize, vin tot mai multe fonduri europene în R. Moldova. Să vă dau doar câteva exemple: anul acesta eu sunt raportor din partea grupului PPE, in Parlamentul European, pentru întregul buget al UE. Am reuşit să obținem următoarele lucruri: creșterea pentru 2017 a fondurilor pentru toate statele din Vecinătatea Estică, care au semnat acorduri de asociere cu UE, adică pentru Ucraina, Moldova și Georgia, de la 529 la 544 de milioane de euro. Săptămâna trecută am reușit să obținem 4,6 milioane de euro pentru combaterea sărăciei și prevenirea conflictelor în vecinătate estică și am reușit să obținem și sporirea banilor pentru asistență macro-financiară pentru anul următor din partea UE, de la 30 la 45 de milioane de euro. Adică dacă R. Moldova va avea nevoie, îi va putea accesa. Ce vreau să spun este că Uniunea Europeană face tot mai multe lucruri pentru R. Moldova și de aceea este important ca cetățenii R. Moldova să aleagă un candidat cu un parcurs credibil pro-european.

6.10.2016

Andi Lucian Cristea  „Cel mai important este ca procesul electoral să fie fără cusur și să nu planeze nici un semn de îndoială asupra corectitudinii alegerilor” Interviu cu politicianul social-democrat, președinte al Delegației la Comitetul de Asociere UE - R. Moldova.
 
...Eu, personal, nu văd cum un președinte ar putea denunța Acordul de Asociere care a fost semnat și asumat. Sigur, ar putea impinge lucrurile către alegeri anticipate, în speranța că o nouă majoritate ar putea să aibă aceeași viziune cu el cu privire la acest aspect. Însă la momentul actual în R.Moldova există o majoritate parlamentară solidă, stabilă, care mișcă lucrurile în direcția bună, către Europa. O precizare importantă: în momentul în care eu vorbesc despre stabilitate ştiu că în R.Moldova ar putea crea nemulţumire, pentru că actuala majoritate nu este iubită de majoritatea societății. Însă aș vrea să reamintesc faptul că lipsa stabilității creează criză și haos.”

4.10.2016

Kalman Mizsei  Șansa Moldovei de a prospera este doar aderarea la UE.

Fostul reprezentant al Uniunii Europe la Chișinău răspunde întrebărilor Europei Libere în emisiunea noastră specială electorală a zilei
\
Kalman Mizsei: „Marea tragedie a Republicii Moldova este că în ultimii ani cele mai mari ilegalități au fost comise sub paravanul integrării europene. Politicienii corupți și iresponsabili din Republica Moldova au discreditat parcursul european al țării. Sunt ferm convins că, în pofida acestor nereguli, șansa Moldovei de a prospera este doar aderarea la UE. De aici vine și întrebarea mea: care este forța politică și cine sunt acei politicieni care vor fi capabili să reprezinte drumul european care ar rezolva nevoile oamenilor, care le-ar aduce o conducere integră moral, continuarea unor reforme economice ce nu îmbogățesc doar anumite persoane. Dar le-ar aduce și reforme prin care judecătorii și procurorii devin independenți și nu mai servesc oligarhilor sau politicienilor influenți în stat.


BV - Democratizarea și dezvoltarea Republicii Moldova: probleme realizări și perspective


DESCARCATI
Democratizarea și dezvoltarea Republicii Moldova: probleme realizări și perspective/ IDIS Viitorul; Viorel Chivriga,Cristina Avornic, Marin Gurin, Viorel Pârvan - Ch., 2016. - 47 p.

Procesul de integrare europeană trebuie văzut, în primul rând, ca o politică de modernizare și democratizare a statului.  Cele mai importante deziderate pe care societatea și le dorește a fi implementate sunt cuprinse în Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, semnat la 27 iunie 2014 și intrat în vigoare la 1 iulie 2016. Acestea se referă la reforme în sectorul economic, în special la creșterea capacităţilor instituţionale şi administrative, în vederea implementării eficiente a prevederilor Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător. 
Cadrul juridic stabilit de Acordul de Asociere RM-UE care prevede o asociere politică și integrare economică cu UE constituie, în primul rând, o foaie de parcurs de reformare ți modernizare a statului.

Această cercetare cuprinde 5 subiecte care au fost discutate cu jurnaliștii locali pe mai multe subiecteconexe procesului de integrare europeană. 

Acestea reprezintă rezumatul problemelor analizate de experții naționali cu participarea reprezentanților mass-media din raioanele Republicii Moldova: 

BV_CoE: CEPEJ: Utilizarea tehnologiilor informaționale în instanțele judiciare europene

Use of information technology in European courts: Thematic report: / European Commission for the Efficiency of Justice. - Strasbourg: Council of Europe, 2016. - 176 p. - ISBN 978-92-871-8294-4. - (CEPEJ Studies No. 24).
L'utilisation des technologies de l'information dans les tribunaux en Europe / Commission européenne pour l'efficacité par le droit. - Strasbourg: Conseil de l Europe, 2016. - 186 p. - ISBN 978-92-871-8293-7. - (Etudes de la CEPEJ n° 24).  

Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) a realizat, în cadrul ciclului de monitorizare 2014-2016, o evaluare aprofundată a utilizării tehnologiilor informaționale (IT) în sistemele judiciare din Statele membre ale Consiliului Europei. Scopul studiului constă nu doar în oferirea unei imagini generale a situației dezvoltării instrumentelor, a aplicațiilor informatice și a tehnologiilor informaționale în instanțele judiciare și în procuraturi, dar de asemenea în identificarea primelor mijloace de analiză a impactului acestora asupra eficienței și calității serviciului public de justiție. Astfel, prima parte a raportului este dedicată unei analize aprofundate  a situației dezvoltării tehnologiilor informaționale, care duce spre confirmarea tendinței relevate în rapoartele precedente: majoritatea țărilor au investit în mod semnificativ în domeniul informatic pentru funcționarea instanțelor sale judiciare. Constatările preliminare permit identificarea în cea de-a doua parte a raportului a altor tendințe în ceea ce privește impactul tehnologiilor informaționale prin prisma eficienței justiției.

CUPRINS:

BV_CoE: CEPEJ: Sistemele judiciare europene: Eficiența și calitatea justiției

06.10.2016

CEPEJ a evaluat calitatea și eficiența sistemelor judiciare

Comisia europeană pentru eficiența justiției (CEPEJ) a Consiliului Europei, a prezentat la 6 octombrie 2016, prin intermediul unui raport și a unei baze de date interactive, accesibilă publicului, cele mai mari tendințe observate în 45 de țări europene.

Fiind al 6-lea raport de la crearea CEPEJ în 2002, acesta remarcă:
În ceea ce privește bugetul sistemelor judiciare:
  • o tendință generală spre creștere: pe când unele țări afectate de criza economică au putut din nou să-și sporească cheltuielile (Letonia, Lituania, România, Slovenia), altele continuă să sufere de reduceri bugetare periodice (Spania, Grecia, Irlanda, Portugalia);
  • Statele europene cheltuie în mediu 60 EURO anual pe cap de locuitor pentru funcționarea sistemului judiciar: cele mai mari cheltuieli nu sunt neapărat făcute de cele mai bogate State;  
  • mijloace considerabile au fost utilizate în Azerbaidjan, Letonia, Lituania, Malta, Republica Moldova, România și Federația Rusă, în special pentru construcția/renovarea sediilor, noi tehnologii, salariile judecătorilor și ajutorul judiciar pentru persoane defavorizate;
  • creșterea contribuției din partea utilizatorilor pentru finanțarea sistemului judiciar, prin impozite și taxe judiciare:  în mai mult de un sfert din State veniturile astfel generate reprezentă peste 20% din bugetul alocat sistemului judiciar;
  • o tendință spre externalizarea sarcinilor non-judiciare în cadrul  instanțelor;
  • extinderea sistemelor de asistență judiciară, inclusiv pentru executarea deciziilor judecătorești sau pentru medierea judiciară;