Faceți căutări pe acest blog

BV - Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Mai - iunie 2016

Interviuri, comentarii, opinii 


Marite-aprilie 2016 
Ianuarie -februarie 2016
Arhiva 2012-2015








 20.06.2016

Daniela Aiuto: „UE trebuie să garanteze că Rusia nu intervine in politica economică sau externă a Moldovei”: Un interviu cu eurodeputata din Grupul Europa Libertății și Democrației Directe, membră a delegației parlamentare UE-R.Moldova.

Europa Liberă: Analiștii politici sunt de părere că propaganda rusească s-a dovedit de un real succes in Moldova, și că acesteia i se poate datora scăderea elanului populației față d de proiectul european, ca și creșterea în popularitate a partidelor pro-ruse, precum Partidul Socialist sau Partidul Nostru. Cum poate sprijini Delegația UE-Moldova Chișinăul în acest efort de contracarare a propagandei pro-ruse?

Daniela Aiuto: „Așa este, Moldova a moștenit istoric o influență rusească, și este nevoită acum să îi facă față. UE trebuie să ajute țări ca Moldova, Georgia, Ucraina, să se doteze cu instrumente care să le permită să decidă de unele singure ce drum doresc să urmeze, atât în plan intern cât și extern. UE nu trebuie să lase Moldova singură în acest efort. Moldova nu trebuie abandonată în fața unor forțe care au propria lor agendă, alta decât cea națională a Moldovei. Moldova trebuie să primească instrumente care să îi permită să aleagă singură ce cale are de urmat.

Pe de altă parte, identificarea Rusiei cu o problemă, ca marea problemă a R. Moldova nu a demonstrat că a îmbunătățit lucrurile. Nu a adus soluții. Dimpotrivă. Înțeleg că o astfel de abordare se pregătește și la nivel european: o reapropiere de Rusia. Eu vad cu ochi buni această reapropiere de Rusia, care pare că se gândește la nivel european. Tăierea dialogului nu reprezintă în nici o situație o soluție, nu reprezintă o soluție pentru nimeni. Mentinerea sanctiunilor împotriva Rusiei a declanșat probleme și pagube și în econimia italiană. Așa încât pozițiile rigide de acum nu ne aduc nimic. Trebuie reechilibrate raporturile dintre UE si Rusia, precum și dintre UE, respeciv Rusia, și aceste state din Est care au moștenit influența Mamei Rusia. Aceste tari desi au moștenit această influenta, doresc să se dezvolte în mod autonom. Reaprinderea dialogului dintre UE și Rusia poate aduce soluții în acest caz.”




 17.06.2016

Octavian Calmîc: „Apropierea de UE nu ne împiedică să avem relații cu ceilalți parteneri tradiționali, inclusiv Federația Rusă”

...Octavian Calmîc: „Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană nu împiedică să menținem și să avem relații prietenești, bune, de colaborare, inclusiv și economică, și cu ceilalți parteneri tradiționali ai Republicii Moldova, inclusiv Federația Rusă.
Normele care reies din Acordul de Asociere și Acordul de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător nu împiedică să avem în același timp și relații preferențiale comerciale, același Acord de Comerț Liber, cu zona CSI-ului în paralel. Deci, ele sunt mai mult complementare, decât auto-eliminatorii.
Altceva este când discutăm despre uniuni vamale. Odată ce Moldova va decide ulterior să fie parte a Uniunii Europene, dar acesta este un proces de lungă durată, sigur că asta ne va obliga să reziliem toate contractele de comerț liber cu ceilalți parteneri pe care nu-i are Uniunea Europeană, și vice-versa. Dacă se va decide, la nivel politic, să fim parte a Uniunii Vamale CSI sau acea între Federația Rusă, Belarus și Kazahstan, sigur că asta automat suspendă toate relațiile preferențiale cu ceilalți parteneri, în cazul nostru e vorba de Uniunea Europeană. Dar, la momentul de față, menținerea unui regim preferențial cu Vestul și cu Estul este posibil și este chiar recomandat.”...
 * * */
 Europa Liberă: Să mergem la următorul subiect: doi ani de acord de liber-schimb cu UE, de ce nu merge așa cum au arătat așteptările?
Octavian Calmîc: „În primul rând este vorba de criza mondială și criza regională dintre UE și Federația Rusă, pe de o parte. Acele embargouri care au fost introduse au dus la reducerea prețului de achiziție pentru piața europeană sau pentru piețele din regiune, respectiv, produsele noastre au pierdut din competitivitate la nivel regional.

 Pe de altă parte, scăderile sau căderile, mai degrabă zis, a prețurilor la produsele petroliere, au dus la faptul că noi am pierdut foarte mult din valoarea produselor care s-au exportat. Dacă în 2015 exporturile noastre au scăzut cu 16 la sută în expresie valorică, atunci în expresie nominală sau în expresie cantitativă noi am avut cu 5 procente majorare.”...
 * * */
...totuși, trebuie să ne uităm că Acordul ăsta de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător cu UE el nu a fost semnat pe un an, pe doi. El este pentru o perioadă nedeterminată de timp, de aceea trebuie să așteptăm efectele în timp. Unicul lucru ce am reușit noi să obținem este că peste 62 la sută din comerțul nostru exterior, din exporturile noastre, este orientat către piețele europene, ceea ce, anterior, nu a fost atins niciodată. Maximul de nivel a fost de 49 la sută sau 50 la sută. Deci, practic, s-au reorientat exporturile de pe piețele noastre tradiționale din CSI înspre piața europeană.... 

16.06.2016


Petru Clej: „Dacă Marea Britanie părăsește UE se crează un precedent uriaș” :Interviul despre Brexit cu un ziarist român independent de la Londra.

La 23 iunie se va desfăşura ceea ce mulţi au calificat drept cel mai important vot în Europa din ultima jumătate de secol - referendumul privind rămânerea sau ieşirea Marii Britanii din UE. Ce a cauzat acest referendum şi ce consecinţe poate avea oricare dintre cele două răspunsuri la întrebarea pusă cetăţenilor britanici? 

Europa Liberă: Trebuie să se înţeleagă, probabil, că cei care vor vota împotriva ieşirii Regatului Unit din UE de fapt nu vor vota pentru un status quo, ci pentru reformarea comunităţii. În opinia Dvs., care ar putea fi schimbarea cea mai importantă în cadrul UE, dacă Marea Britaniei nu o va părăsi?

Petru Clej: „Cred că schimbări vor fi şi într-un caz, şi în altul. Dacă Marea Britanie părăseşte UE, acest lucru creează un precedent uriaş. Marea Britanie nu este orice stat, este al doilea stat ca mărimea populației şi a doua economie, după Germania. După cum ştiţi, euroscepticismul este în creştere cam peste tot. Există mişcări centrifuge începând cu chiar Germania şi continuând cu Franţa, care sunt ţările motor ale UE.

Dacă Marea Britanie rămâne, există voci în tabăra remain, în tabăra rămânerii în UE, care spun că trebuie reformat dreptul la liberă circulaţie, deci restrângerea drepturilor persoanelor nu numai de a solicita beneficii, ci chiar de a lucra liber în orice ţară a UE. Asta ar fi o contestare a acestei libertăţi fundamentale de mişcare a persoanelor. Nu cred că există multă apetență în restul UE pentru acest lucru, cel puţin la nivelul clasei politice, dar e greu de apărat acest status quo, la ora actuală, care în opinia multor cetăţeni ai UE duce la abuzuri.”
15.06.2016

Dumitru Socolan: „Sunt sigur că întreprinzătorii moldoveni, inclusiv vinificatorii, ar putea explora şi piaţa portugheză” : Un interviu cu ambasadorul moldovean în Portugalia.



Se împlinesc 23 de ani de când Moldova a stabilit relații diplomatice cu Portugalia. Cooperarea economică dintre cele doua state este departe de a fi mulțumitoare, dar relațiile bilaterale urmează a fi dezvoltate în continuare, spre binele ambelor țări, declară ambasadorul moldovean în Lisabona, Dumitru Socolan. Diplomatul precizează că în Portugalia descrește în fiecare an numărul moldovenilor aflați la muncă pentru că mulți dintre ei devin cetățeni portughezi și nu mai figurează ca imigranți.
Dumitru Socolan: „Ziceau că portughezii sunt cam limitaţi în mijloace financiare, ziceau că piaţa şi la ei este mică, de aceea ei nu prea se dezvoltă în ceea ce priveşte investiţiile, sunt mai mult ei interesaţi să atragă investiţii în Portugalia şi nu pleacă peste hotare să cheltuie banii, dar pleacă peste hotare să lucreze pentru a câştiga bani. E un stereotip care nu corespunde realităţii.
După discuţii cu colegii din corpul diplomatic la Lisabona, am fost surprins să aflu că portughezii investesc şi în Canada, şi în Statele Unite ale Americii, şi în Marea Britanie. Dar ca să vorbesc şi de state comparabile cu Republica Moldova, mă voi referi la Slovacia sau Cehia, unde portughezii investesc în producerea de piese pentru automobile, de exemplu, ceea ce fac germanii la Bălţi, Dräxlmaier.
Există oportunităţi, există interes, doar trebuie să mergem, ceea ce vreau să fac şi eu, să le identificăm, să demonstrăm că în Moldova se poate de investit, în Moldova se poate de făcut afaceri. Oamenii sunt deschişi şi distanţele acum nu sunt o piedică pentru afaceri.”

 15.06.2016

Arta Dade: „Nu am încetat să repet că OSCE pledează pentru integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova”: Iinterviu cu președinta grupului APE pentru Moldova la încheierea vizitei în R. Moldova.
La Chişinău şi-au încheiat astăzi vizita de trei zile membrii grupului pentru Moldova din cadrul Adunării Parlamentare a OSCE. Oficialii au mers şi la Tiraspol pentru discuţii despre procesul de reglementare transnsitreană şi pentru a încuraja cooperarea pe ambele maluri. 
e.


Europa Liberă: Dna Dade, vizita Dvs în Republica Moldova are loc la scurt timp după reluarea la Berlin a dialogului între Chişinău şi Tiraspol, în formatul „5+2”. Ce așteptări aveți de la această nouă etapă a negocierilor?

Arta Dade: „Întâi de toate, vreau să vă explic de ce vizităm Republica Moldova la scurt timp după reluarea negocierilor în formatul „5+2”, fapt care, suntem cu toţii de acord, va fi în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului. OSCE este parte a acestor negocieri şi, de-a lungul anilor, ne-am implicat chiar şi atunci când dialogul între părţi a fost întrerupt. Deci, această evoluţie este binevenită şi sper că va duce la rezolvarea anumitor chestiuni care, departe de problemele politice, vor îmbunătăţi nivelul de trai al oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Salutăm protocolul asupra căruia au convenit Chişinăul şi Tiraspolul la Berlin, sub preşedinţia Germaniei şi a altor actori care au depus tot efortul pentru ca părţile implicate în proces să ajungă la masa de negocieri. Pe parcursul acestor zilel nu am încetat să repet că OSCE pledează pentru integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova şi vrem să vedem inclusiv soluţionarea chestiunilor politice în cadrul unui dialog paşnic. În acelaşi timp, cred că e de datoria autorităţilor de aici să se gândească asupra unui statut legal şi special pentru Transnistria. Această este poziţia OSCE şi, în acelaşi timp, a Adunării Parlamentare a OSCE, a parlamentarilor care nu sunt parte a negocierilor, dar care depun tot efortul pentru ca negocierile să continue, inclusiv între Parlamentul Republicii Moldova şi structurile legislative de la Tiraspol. De asemenea, ne aşteptăm la rezultate concrete ce se conţin în protocolul asupra căruia s-a convenit la Berlin şi cu toţii ne îndreptăm deja atenţia spre apropiata conferinţă de la Bavaria, care sperăm că va aduce rezultate palpabile”.

 14.06.2016


Mihai Gribincea: „România dorește ca ajutorul financiar să fie văzut și ca o dovadă a faptului că R.Moldova își recâștigă încrederea”: Un interviu în exclusivitate cu ambasadorul R.Moldova la București.

Mihai Gribincea: „S-a discutat și prima tranșă a împrumutului de 150 de milioane de euro, urmează, sperăm noi, să fie primite de Chișinău până la sfârșitul lunii iulie. Domnul Candu a prezentat o evaluare a situației interne din Republica Moldova, subliniind determinarea Guvernului de a continua cu reformele, așa cum prevede foaia de parcurs care a fost asumată la începutul anului. De asemenea, s-a subliniat interesul evident al autorităților ca Republica Moldova să primească această primă tranșă de împrumut.

Când vorbim, de exemplu, despre acea foaie de parcurs, domnul Candu a menționat că, în principiu, conform estimărilor autorităților moldovenești, 60 la sută din acele angajamente care au fost luate, au fost îndeplinite și în următoarele săptămâni, de fapt până la sfârșitul lunii iulie, se așteaptă ca și celelalte angajamente să fie îndeplinite în proporție de sută la sută.

Evident că s-a subliniat și importanța reluării relației cu Fondul Monetar Internațional pentru că, de fapt, după cum știți, condiționalitatea care a venit din partea României ține de așa-numitul Staff Level Agreement cu Fondul – acordul care trebuie să fie semnat de Republica Moldova cu Fondul Monetar Internațional. În acest context, domnul președinte Candu a informat interlocutorii despre faptul că la jumătatea lunii iulie se așteaptă o nouă misiune a Fondului Monetar Internațional, care de această dată va avea mandat să negocieze cu Republica Moldova și, în acest fel practic se vor îndeplini acele condiționalități despre care se vorbește foarte mult.”





La Berlin a avut loc săptămâna trecută prima rundă de negocieri în format 5+2 în chestiunea transnistreană din ultimii noi ani. Reuniunea nu a adus rezultate spectaculoase, ci doar promisiunea de a lucra la agenda următoarelor întruniri. 
 6.06.2016

Valentina Ursu l-a întrebat dacă trebuie să ne așteptăm la progrese în această chestiune, într-o perioadă când OSCE este condusă de Germania, pe fostul premier și fostul ministru de externe Iurie Leancă. 

14.06.2016

Victor Chirilă: „Chișinăul a reușit să iasă într-o situație bună după Berlin”: Interviul cu cu directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă.

Recenta reuniune a formatului „5+2” de la Berlin, format în care se negociază reglementarea transnistreană, pare să fi arătat cât de şubredă în anumite împrejurări poate fi poziţia Chişinăului la aceste negocieri. În orice caz, criticile şi îngrijorările exprimate dinspre comunitatea experţilor ridică mai multe semne de întrebare, inclusiv privind speranţa Republicii Moldova de a ajunge la o soluţie echitabilă pentru conflictul din raioanele sale estice.




01.06.2016

Bernd Fabritius: „Regret foarte mult că în societatea moldovenească drumul pro-european pare să fi ajuns chiar insultă”: Un interviu în exclusivitate cu parlamentarul german, raportor al Comisiei pentru Afaceri Juridice și Drepturile Omului a APCE.

Europa Liberă: Spuneţi că în Moldova, dacă bine am înţeles, lupta cu corupţia, adevărata luptă cu corupţia nici nu a început. Totuşi, se află în arest prevenit deocamdată un fost premier, sub bănuială de corupţie. Este o realizare sau nu? Este un pas înainte sau este altceva, după părerea dumneavoastră?

Bernd Fabritius: „Încă nu aş spune că este un pas înainte. Cunosc, desigur, cazul despre care vorbiţi, dar acest aspect poate fi privit şi din altă perspectivă, poate să fie şi înlăturarea unui concurent. Dacă sunt două persoane care se luptă pentru o cauză şi persoana mai influentă reuşeşte să o înlăture pe cealaltă, încă nu este considerabil ca pas împotriva corupţiei. Important este să constatăm, de exemplu, funcţionarea organelor pentru combaterea corupţiei, chiar şi în domeniul reţelelor de influenţă despre care aţi vorbit şi dumneavoastră. Încă nu am văzut asemenea efecte cum, de exemplu, le vedem la tot pasul în România.
Eu m-aş bucura dacă în Republica Moldova ar exista un DNA, cum există în România şi care înlătură impresia de inatacabilitate pentru persoanele din domeniul de influenţă. Eu încă nu văd acest „pericol” care, după părerea mea, trebuie să fie ţelul oricărui demers în Republica Moldova. Acolo încă există persoane, nu spun că este una, poate că sunt mai multe, care se comportă de parcă ar fi absolut inatacabile, de parcă ar fi în afara statului de drept. Nu doresc încă să vorbesc de un stat capturat, cum vorbesc unii, dar mă îngrijorează faptul că Republica Moldova pare să fie şi pe un drum care tinde spre un stat autocratic, în afara sistemelor democratice.”

*    *    *

27.05.2016

Investiţia în Republica Moldova nu trebuie să se oprească la asistenţă tehnică şi la recomandări şi condiţionări.

Interviu cu  Iulian Groza, directorul executiv al Institutului de Politici și Reforme Europene.

Europa Liberă: Ce contează mai mult pe moment: cantitatea angajamentelor pe care trebuie să le onoreze Republica Moldova faţă de Uniunea Europeană sau calitatea acestora?


Iulian Groza: „Contează şi cantitatea, şi mai mult calitatea. Din punct de vedere cantitativ, tendinţa guvernului întotdeauna este să bifeze, să bifeze activităţi îndeplinite la nivel de legi, la nivel de hotărâri de guvern care se adoptă. Şi, din acest punct de vedere, în ultima perioadă efortul în realizarea angajamentelor din Acordul de Asociere a crescut comparativ cu anul trecut, deci, 24,9-25%. Aceasta din toate acţiunile implementate. În ultimele trei-patru luni efortul de implementare a acţiunilor din Acordul de Asociere s-a dublat. În procesul acesta de promovare a anumitor reforme şi aceasta, a propos, se observă mai ales acum, este că bifăm o lege, spunem că am raportat-o, este gata. Şi chiar şi acest exerciţiu nu ştiu cum e perceput ca un pas înainte, dar cam doi înapoi, fiindcă implementarea prevederilor legii nu are loc în totalitate. Sau chiar dacă o lege a fost adoptată, ea nu se aplică deocamdată.”


....Uniunea Europeană nu pune acum în discuţie nici măcar ideea ca să fie abolit regimul de vize cu Republica Moldova din cauză că lucrurile în Moldova nu merg foarte bine, dar invers, merge pe o abordare mai de implicare. Chiar dacă asistenţa directă bugetară a Uniunii Europene a fost suspendată, asistenţa tehnică din partea Uniunii Europene vine, asistenţa pentru dezvoltare societăţii civile este aici, asistenţa din partea misiunii experţilor Uniunii Europene de nivel înalt, de consilieri. Sunt peste 25 de experţi care lucrează aici cu fiecare instituţie, nu doar în ministere, dar şi în instituţii regulatorii, instituţii „independente”, care sunt acolo şi care, a propos, nu numai stau şi consiliază, ei mai şi monitorizează şi deja de la prima sursă înţeleg şi văd cum merg lucrurile în Moldova. Şi sper eu ca acest lucru să ajute inclusiv în a convinge partenerii noştri europeni că investiţia în Republica Moldova nu trebuie să se oprească la asistenţă tehnică şi la recomandări şi condiţionări. Investiţia în Republica Moldova trebuie să fie mult mai activă, fiindcă totuşi Moldova este la moment la hotar cu Uniunea Europeană. În general, ceea ce se întâmplă la hotarele Uniunii Europene acum nu este o situaţie foarte stabilă. Şi dacă până în 2014 Moldova era acel element de succes al Parteneriatului Estic, acest element de succes s-a diminuat şi, respectiv, stabilitatea şi securitatea în vecinătatea Uniunii Europene este foarte importantă. Iar pentru Uniunea Europeană Moldova, din acest punct de vedere, este importantă. Uniunea Europeană este interesată în stat de drept, în funcţionarea instituţiilor de drept. Ceea ce se aşteptă sau ceea ce se încearcă să se promoveze acum de unii oponenţi ai integrării europene, integrarea în Uniunea Euroasiatică, pentru cei care cred în aceasta şi se gândesc, sunt foarte mulţi cetăţeni, a propos, care deja, într-un fel, cred că scăparea e în Uniunea Euroasitică…”

*    *    *

 25.05.2016

Siegfried Mureșan: „Este esențial ca guvernul să implementeze ceea ce a fost stabilit de comun acord între Republica Moldova și UE”

Europa Liberă: Acordul de Asociere al UE cu Republica Moldova ar trebui să intre în vigoare de la 1 iulie. Anunțul a fost făcut chiar de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, vicepreședintele Comisiei Europene, doamna Federica Mogherini. Și dumneavoastră, aflându-vă la Chișinău, ați vorbit că guvernul poate fi numit pro-european doar dacă legiferează toate angajamentele din foaia de parcurs, dar și le implementează. Problema e că despre agenda de reforme se vorbește de când a fost semnat acest acord moldo-comunitar, iar reformele întârzie.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan

Siegfried Mureșan: „Așa este. În primul rând, acest acord este cel mai bun mijloc care a existat vreodată de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Acest acord permite ajutorarea financiară substanțială dinspre Uniunea Europeană spre Moldova. Acest acord prevede ajutorare ca expertiză din partea Uniunii Europene pentru toate reformele de care Republica Moldova are nevoie.

Acest acord permite ca Republica Moldova să folosească experiența existentă în Uniunea Europeană în combaterea corupției, în construirea unei justiții puternice, independente, reforma Procuraturii, Centrului Național Anticorupție, Comisiei de Integritate. Deci, este esențial ca acest acord să intre în vigoare, este esențial ca guvernul să implementeze ceea ce, de altfel, a fost stabilit de comun acord între Republica Moldova și Uniunea Europeană, negociat.

Săptămâna trecută s-a întâmplat un lucru important, au sosit în Republica Moldova 25 de experți din mai multe state ale Uniunii Europene care vor lucra cot la cot cu funcționarii din Republica Moldova în ministere, tocmai în aceste domenii importante: justiție, transparență, stat de drept, combaterea corupției, dar și în alte domenii, agricultură, mediu. 25 de experți, care au reformat administrația publică în țările lor, știu exact ce trebuie făcut și vor lucra cot la cot cu funcționarii din ministere.

Acum va fi un moment al adevărului pentru guvernul Filip, fiindcă au început foarte timid procesul de reformare, au adoptat câteva legi, încet, or, cheia este implementarea. Acum jocul s-a schimbat fiindcă vor fi 25 de experți, în fiecare minister minim unul care zi de zi va spune ministrului: „Aceasta trebuie să faci”. Iar dacă ministrul nu îndeplinește ceea ce de comun acord Moldova și Uniunea Europeană au stabilit, fiți siguri că din acest moment se va afla mult mai repede și mult mai precis la Bruxelles care sunt problemele.”

*    *    *
20.05.2016

Tomas Boček: „Cei mai mulți din refugiații din Grecia vor primi azil în UE”: Un interviu cu reprezentantul special pentru refugiați al Secretarului General al Consiliului Europei, pe marginea Raportului privind migraţia şi refugiaţii din Grecia şi "Fosta epublică Iugoslavă a Macedoniei".


Cei mai mulți dintre cei aproximativ 50 000 de refugiații din Grecia vor primi azil în UE. Aceasta este cel puțin estimarea diplomatului Tomas Boček, reprezentantului special pentru refugiați al Secretarului General al Consiliului European, Thorbjorn Jagland. Într-un raport întocmit pe marginea misiunii sale efectuate recent în taberele de refugiați din Grecia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, expertul recomandă închiderea taberelor improvizate unde condițiile de trai sunt sub standardele minime acceptabile și cere autorităților grecești să angajeze personal specializat pentru supravegherea și îngrijirea minorilor fără părinți. Închiderea „Rutei balcanice” a condus la supraaglomerarea taberelor de refugiați din Grecia și FYROM.

Condițiile de trai sunt extrem de dure, refugiaților fiindu-le asigurate doar nevoile de bază, spune Tomas Boček într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere. Diplomatul mai cere autorităților de la Atena să transfere copiii neacompaniați din centrele de detenție în spații special amenajate pentru copii, unde cei mici să poate fi supravegheați și îngrijiți potrivit vârstei lor. Între aspectele pozitive, Tomas Boček menționează implicarea grecilor de rând în ajutorarea și integrarea refugiaților în comunitățile lor. 

*    *    *

19.05.2016

Vitalie Nagacevschi: „Activitatea agentului guvernamental ar fi trebuit să fie una absolut transparentă”: Interviu cu Preşedintele Asociaţiei "Juriştii pentru Drepturile Omului".

Europa Liberă: Curtea Constituţională (CCM) a invalidat ca neconstituţională norma din Legea cu privire la Agentul Guvernamental (articolul 10, aliniat 4) care interzice accesul la informația din corespondența Agentului Guvernamental cu CEDO și cu alte autorități și din materialele din dosare ce se află în procedura acestuia. Decizia corespunde, cel mai probabil, așteptărilor Dvs.? De ce a fost important ca o normă ca cea invalidată să nu existe? Ce rău făcea?

Vitalie Nagacevschi: „Sunt două explicaţii: una doctrinară, pornind de la principiile unui stat democratic, şi a doua, pornind de la experienţa pe care am trăit-o noi. Cred că cel mai raţional este să eximplific prin experienţa pe care am trăit-o noi. Acest exemplu a fost invocat şi ieri, la şedinţa Curtea Constituţională de către preşedintele acesteia Alexandru Tănase.

Este vorba despre un dosar care se examinează la Curtea Europeană, un dosar împotriva Republicii Moldova. Curtea Europeană a comunicat dosarul respectiv agentului guvernamental. Acesta a început o procedură de negociere amiabilă a litigiului şi a fost propusă soluţionarea prin achitarea unei sume considerabile în calitate de reparaţii. Ulterior, aceste negocieri au devenit publice. S-au început discuţii intense la nivelul societăţii din Republica Moldova. În consecinţă negocierile amiabile au fost sistate şi a fost solicitată intervenţia Curţii pentru ca aceasta deja să se pronunţe asupra fondului cauzei.


Curtea Europeană examinând cauza, în general, a refuzat acordarea oricăror prejudicii. Dacă luăm în considerare acest exemplu, transparenţa activităţii agentului guvernamental ar impiedica şi eventuale abuzuri care ar putea fi comise de agentul guvernamental sau colaboratorii acestuia în instrumentarea cazurilor, mai ales când este vorba de negocierea amiabilă. Asta este ca exemplu.

Ca doctrină, în general, activitatea agentului guvernamental ar fi trebuit să fie una absolut transparentă. Oricine ar fi trebui să aibă acces la materialele care sunt în procedura agentului guvernamental. Numai în cazurile în care materialele respective expres prin lege sunt cu acces limitat, atunci publicul ar putea să nu aibă acces la respectivele materiale. Regula generală trebuie să fie - acces total, iar excepțiile – acces limitat.”
 


 19.05.2016

Petras Auštrevičius: „Cetățenii vor să vadă schimbări social-economice”: În dialog cu europarlamentul lituanian, după ședința Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – R. Moldova.

Europa Liberă: Autoritățile moldave au promis să asigure o bună implementare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Însă cetățenii țării au pierdut încrederea în politicienii de la guvernare, întrucât întârzie bunăstarea în țară. Cum poate fi construită o Moldovă europenizată în fapte concrete, nu în vorbe? Și cu cine?

Petras Auštrevičius: „Întâi de toate, trebuie să spun că, în pofida crizei politice pe care am urmărit-o în 2015 și în 2016, totuși Moldova a reușit să obțină regimul de comerț preferențial [Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător] și are regimul fără de vize cu UE. Niciunul dintre statele Parteneriatului Estic încă nu a ajuns la aceste realizări, ceea ce demonstrează că, în principiu, țara își poate continua parcursul de asociere, ea are posibilități, aș spune, capacitate administrativă să facă față angajamentelor asumate. Atunci și moldovenii vor vedea schimbările și transformările la care aspiră, pe care oamenii care călătoresc fără de vize le văd în exterior, în țările din vecinătate, anumite standarde și cum au evoluat lucrurile acolo, și România e un exemplu în acest sens. Cred că la aceste standarde se va ajunge și în Moldova prin intermediul schimbărilor social-economice, prin reforme și modele de viață. Atunci când vor începe să crească veniturile, când fiecare familie va primi lunar mai mulți bani, și banii vor fi în portmoneul cetățeanului și vor fi locuri de muncă create, odată cu apariția unor noi investiții în țară. Acest lucru va fi posibil și datorită creșterii exporturilor pe piața Uniunii Europene, oamenii vor începe să creadă în apropierea de UE. Cetățenii sunt pragmatici. Pe ei îi interesează dezbaterile politice din țară, însă ei totuși vor să vadă schimbări social-economice. Și numai atunci încep să creadă. Aceasta este legat direct de implementarea reformelor economice veritabile care au fost incluse în Acordul de Asociere. Adică, când țara se va mișca în direcția aceasta, cu cât mai repede politicienii vor începe aplicarea corectă a clauzelor acordului cu UE, oamenii vor începe și ei să aibă speranțe.”

19.05.2016

Oazu Nantoi: „Deocamdată cursul nostru este de a bate pasul pe loc...”

 Oazu Nantoi: „În primul rând, să uităm sintagma „curs european”. Acordul de Asociere nu prevede curs european, prevede modernizarea ţării în conformitate cu standardele din Uniunea Europeană. Noţiunea de „curs european” apare atunci când ţara depune cererea pentru a deveni ţară candidat şi această cerere este acceptată. Deocamdată cursul nostru este de a bate pasul pe loc, cu lozinci fie pro-Est, fie pro-Vest, dar în realitate noi doar ne împotmolim. Când ne uităm la exodul cetăţenilor, acesta este singurul indice de curs european, deoarece cei tineri şi cărturari preferă să evadeze de pe nava naufragiată a statalităţii moldoveneşti în direcţie europeană. Acesta este cursul nostru european.”



19.05.2016

Vladimir Socor: „Aș face apel la Guvernul de la Chişinău să nu facă cedări unilaterale în formatul 5+2”

Un dialog cu analistul american Vladimir Socor de la Fundaţia Jamestown şi Eurasia Daily Monitor pe tema propunerilor germane şi ruse pentru reluarea, în iunie, a negocierilor în formatul 5+2 pentru rezolvarea conflictului transnistrean.

18.05.2016

Iurie Leancă: „Situaţia e marcată de multiple restanţe, deşi actualul guvern pretinde că depune eforturi pentru a recupera pierderile”
 Europa Liberă: ..., pe moment sunt mai multe realizări sau mai multe restanţe la capitolul implementării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi UE?

Iurie Leancă: „Dacă e să ne uităm la aspectul strict matematic, în sens de bifare a unor acţiuni care sunt prevăzute în Planul de Acţiuni de implementare a Acordului de Asociere, situaţia e marcată de multiple restanţe, deşi actualul guvern pretinde că depune eforturi pentru a recupera pierderile din 2015 şi 2016. Dar chiar şi la capitolul de bifare există puncte de vedere diferite, fiindcă guvernarea vine cu o matematică mai pozitivă, iar colegii, de exemplu, de la Institutul de Reforme şi Politici Europene au făcut evaluare meticuloasă, după mine, riguroasă şi corectă, care arată cifre mult mai modeste. Iar experţii din acest institut sunt membri ai echipei care a negociat Acordul de Asociere, deci, sunt oameni care ştiu nu doar teorie, ci ştiu foarte multă tactică. Ceea ce contează mult mai mult decât simpla aritmetică, că e 40 sau 50% din Acordul de Asociere implementat, este nu doar bifarea unor acţiuni de schimbare a cadrului legal, ci în mod special transpunerea în viaţă a acestor prevederi.” 


18.05.2016
Andi Cristea: Chișinăul trebuie să reconfirme încrederea partenerilor europeni şi, mai ales, a cetăţenilor, prin promovarea reală a reformelor 

 Autorităţile din Republica Moldova trebuie să reconfirme încrederea partenerilor europeni şi mai ales a cetăţenilor prin promovarea reală, credibilă şi vizibilă a reformelor, a spus președintele delegației Parlamentului European Andi Cristea.
Europarlamentarul român a menţionat că au fost înregistrate anumite progrese în realizarea programului de asociere, însă nu s-a avansat prea mult în domenii cheie, cum ar fi sectorul financiar-bancar, lupta împotriva corupţiei şi politizarea excesivă a instituţiilor.
Dacă aceste vulnerabilităţi nu vor fi remediate, continuitatea parcursului pro-european va fi subminată, a subliniat Cristea 


18.05.2016

Eugen Roșcovanu: „Peste 40.000 de agenți economici vor rămâne fără dreptul de activitate din 2017”

Asociaţia Micului Business (AMB), organizaţie ce reprezintă interesele micilor întreprinzători, susţine că guvernarea ar „distruge agresiv” micile afaceri şi că ar ignora condiţiile Acordului de Asociere cu UE în acest domeniu în numele „monopolizării şi oligarhizării economiei”. O convorbire despre motivele nemulţumiri şi soluţiile pentru menţinerea micul business în bază de patentă cu Eugen Roşcovanu, preşedintele AMB.

....Nu ştim ce se întâmplă cu legea privind IMM-urile în parlament. Ea călătorește prin cabinete şi comisii, dar nu ştim care este textul propriu-zis.
Considerăm că acest proiect de lege ar trebui să se orienteze la principiul „gândeşte mai întâi la scară mică”, ceea ce se spune şi în Small Business Act – o lege care este recomandată pentru toate ţările din UE pentru a susţine şi dezvolta micul business. Principiile europene, inclusiv Acordul de Asociere care presupune susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii şi în special a micro-întreprinderilor nu sunt respectate. Noi nu înțelegem uneori din ce cauză: din ignoranţă, din incompetenţă sau pur şi simplu din cauza că într-adevăr economia este monopolizată, oligarhizată şi nu se gândeşte nimeni la cetăţean, la cel care face nişte afaceri la nivel de supravieţuire.”
 

 
15.05.2016

Miroslaw Wyrzykowski: limita dintre instigarea la ură şi exercitarea libertăţii de expresie e contextuală. Interviu cu vicepreşedintele Comitetului european împotriva rasismului şi intoleranţei de la Consiliul Europei.
Europa Liberă: Și unde este limita, unde este granița între una și cealaltă?

Miroslaw Wyrzykowski: „Limita este contextuală și se bazează pe elementele enumerate mai devreme: ură, denigrare, incitare, demonizare și așa mai departe. Trebuie să adaptezi acestă definiție la declarația particulară care a fost făcută. Atunci, deponde de mine, de Dvs, de orice altă persoană să spună dacă este instigare la ură sau pur și simplu folosirea libertății de expresie. ”

11.05.2016

Oleg Serebrian: „Un zid invizibil separă încă acest Est și Vestul Europei” 
Oficial, Ziua Europei este celebrată la 9 mai. În Republica Moldova, însă, sărbătoarea este programată pentru sâmbătă 14 mai. Amânarea a fost decisă pentru ca Ziua Europei să nu se suprapună cu manifestațiile dedicate Zilei Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial. Europa Liberă i-a cerut o opinie Ambasadorului Republicii Moldova în Germania, Oleg Serebrian, pe care l-a întrebat pentru început de ce 9 mai mai rămâne un măr al discordiei în societatea moldoveană?

Oleg Serebrian: „Nu există nici în Vestul Europei un punct de vedere unic legat de Ziua Europei, de Ziua Victoriei. De altminteri, Ziua Victoriei asupra Germaniei naziste este sărbătorită în unele țări pe 7 mai, țările comunității britanice, bunăoară, și Marea Britanie, într-o serie de țări europene pe 8 mai, într-o serie de țări est-europene pe 9 mai, în funcție de acceptarea sau neacceptarea unuia dintre actele de capitulare necondiționată, cel din 7 sau cel din 8, sau e legat de fus orar ș.a.m.d.
Legat de Ziua Europei, iarăși, sunt două puncte de vedere, unii care consideră ziua de 5 mai, Ziua Consiliului Europei, ca zi a Europei, așa și era foarte multă vreme. Dar, în general, se acceptă acum ziua de 9 mai, bunăoară, Germania sărbătorește pe 9 mai și majoritatea țărilor Uniunii Europene serbează pe 9 mai.
Cred că și în cazul Republicii Moldova această zi de 9 mai trebuie să fie, mai curând, o zi a împăcării, a reconcilierii. Ucraina a mers pe această formulă, o zi a memoriei și reconcilierii, aceasta și este denumirea, dacă nu greșesc, a sărbătorii de 9 mai în Ucraina. Cred că și în cazul Republicii Moldova, sub însemnul acestei zile a Europei, să fie marcată această zi a păcii.
Or, întâi de toate, 9 mai și noua construcție europeană au însemnat pacea pentru continentul european, sfârșitul animozităților, ostilităților, sfârșitul diviziunilor. Și aceasta este important și pentru noi, cei din Est. Or, ultima diviziune, cea dintre Estul și Vestul Europei, pare să rămână încă vie. Mai este încă un zid invizibil care separă acest Est și Vest al Europei. Și misiunea noastră, atât a celor din Răsăritul continentului, cât și a celor din Apusul continentului este să înlăturăm acest zid invizibil care se dă înlăturat mult mai greu decât Zidul berlinez, care era o construcție fizică, palpabilă.”


10.05.2016

Timothy Kirkhope: „Ne pregătim să luptăm împotriva criminalității, a traficului de copii, a traficului de droguri, a terorismului”


Undă verde pentru colectarea datelor pasagerilor. Ce este și la ce servește PNR (Registrul cu Numele Pasagerilor).
După cinci ani de deliberări și negocieri, frâna fiind, mai ales, teama că serviciile de informații vor abuza de datele cetățenilor, Parlamentul European a adoptat așa numita Directivă PNR, un document care va permite poliției și serviciilor de informații europene să stocheze și să prelucreze diverse date colectate de agențiile aeriene, de la nume si prenume, la itinerariu și persoanele care însoțesc un pasager. Raportorul Parlamentului European, politicianul conservator britanic Timothy Kirkhope (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni), spune că aceasta este o victorie în lupta împotriva terorismului. Statele membre au la dispoziție doi ani pentru a pune în aplicare această directivă europeană.
6.05.2016

Iurie Leancă: „Sunt absolut convins că integrarea europeană ne va face pe noi mult mai puternici”

....Experienţa mea bună şi mai puţin bună şi de prim-ministru, şi ministru de externe arată că, dacă nu reuşim să dăm o lovitură justiţiei în felul în care arată ea astăzi, să o reformăm, să schimbăm mentalităţile, niciodată nu vom reuşi să ne asigurăm pe viitor că nu vor mai apărea alte fraude bancare în domeniul asigurărilor sau în alte domenii. Nu vom reuşi să reformăm justiţia fără susţinere şi presiune din partea Uniunii Europene. Şi Uniunea Europeană este unica instituţie care are capacităţile, resursele financiare, expertiza, resursele umane pe care le poate pune la dispoziţia noastră pentru a reforma acest sistem, într-o perioadă relativ succintă istorică de timp. Şi sper că cetăţeanul nostru înţelege cât de important e să începem în mod special cu tot ce înseamnă justiţie, cu lupta împotriva corupţiei, fiindcă acesta va fi elementul. Şi sper că înţelege că nimeni altcineva decât occidentalii nu ne vor ajuta în acest sens.”

*     *     *

06.05.2016


Moldova: 200 de pușcăriași la suta de mii de locuitori. Un interviu cu Marcelo Aebi, expert al Consiliului Europei și profesor de drept penal la Universitatea din Lausanne (Elveția).
„25 de luni este o sentință foarte dură”, atrage atenția Marcelo Aebi. În România sau Moldova un deținut poate sta în închisoare mai mult decât dacă ar fi comis aceeași faptă în orice altă țară din vestul Europei. Aici trebuie să căutam și explicația - cel puțin una dintre ele - pentru aglomerarea penitenciarelor”, este de părere expertul Consiliului Europei, care recomandă în raportul său, acolo unde este posibil, evitarea pedepselor cu închisoarea și aplicarea, mai degrabă, a unor „măsuri alternative de corecție”.

„Mă refer mai ales la serviciul în folosul comunității sau la monitorizarea electronică. Țările care optează pentru astfel de măsuri nu se confruntă cu fenomenul supraglomerării închisorilor. Însă trebuie avut grijă ca astfel de pedepse să fie aplicate pentru fapte nu foarte grave. În plus, măsurile alternative de corecție trebuie privite exact așa cum sunt gândite: ca o alternativă, și nu ca o suplimentare a pedepsei”.

*     *    *

4.05.2016

Johannes Hahn: „Ca mulți alții, sincer, sunt dezamăgit de evoluția Moldovei în ultimul an” 

Comisarul european pentru vecinătatea și negocieri legate de extindere, Johannnes Hahn crede că marea problemă a Moldovei sau Ucrainei în acest moment nu este adoptarea reformelor, cât aplicare lor. Hahn s-a aflat marți, 3 mai, la Praga unde a participat la reuniunea ministerială a Grupului de la Vișegrad cu țările Parteneriatului Estic, reuniune la care Republica Moldova este reprezentată de ministrul de externe Andrei Galbur.Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Johannes Hahn a vorbit deschis despre dezamăgirea europenilor provocată de Moldova în ultimul mai bine de un an:
„Ca mulți alții, sincer, sunt dezamăgit de evoluția Moldovei în ultimul an, după ce în 2014 situația arăta mult mai promițătoare odată cu semnarea Acordului de Asociere.”

 

Moldova Europeana