eyd2015 |
Anul european pentru dezvoltare 2015 urmează a fi un an special, fiind
conceput ca termen limită pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare
ale Mileniului, asupra cărora comunitatea internațională a convenit în
anul 2000; dar și pentru ca un următor set de obiective - Obiectivele de
Dezvoltare durabilă - să fie puse în aplicare.
Mai mult despre Anul european pentru Dezvoltare
Anul european pentru Dezvoltare: pagina web
Discutați pe Twitter (#EYD2015)
Spuneți-vă părerea pe Facebook
14 lucruri mai puțin cunoscute despre cooperarea UE pentru dezvoltare în 2015
Anul european pentru Dezvoltare: pagina web
Discutați pe Twitter (#EYD2015)
Spuneți-vă părerea pe Facebook
Ajutorul UE pentru dezvoltare
14 lucruri mai puțin cunoscute despre cooperarea UE pentru dezvoltare în 2015
1. Ajutorul UE vizează în special țările care au cea mai mare nevoie de el.
De ajutorul UE pentru dezvoltare beneficiază aproximativ 150 de țări din întreaga lume, de la Afganistan până la Zimbabwe. Cu toate acestea, în ultimii ani, mai multe țări în curs de dezvoltare au înregistrat o creștere economică puternică și au reușit să reducă sărăcia.
Prin urmare, începând din 2014, UE va trece la eliminarea treptată a ajutoarelor directe acordate unor țări mari precum India și altora ca Malaysia sau mai multe țări din America Latină. Acest proces poartă numele de „graduare”. În schimb, se pune tot mai mult accent pe țările cele mai sărace din lume. În perioada 2014-2020, circa 75 % din sprijinul UE va fi direcționat către aceste țări care, în plus, sunt adesea afectate de dezastre naturale sau de conflicte, ceea ce face ca cetățenii lor să fie deosebit de vulnerabili. La nivel internațional, UE este singurul donator care oferă sprijin în toate țările fragile sau afectate de conflicte. Informații suplimentare: [EN]
2. UE ajută milioane de oameni să aibă o viață mai bună.
În anul 2000, țări din întreaga lume au convenit asupra obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, care urmau să fie atinse până în 2015. Acestea merg de la reducerea la jumătate a sărăciei extreme și stoparea răspândirii HIV/SIDA până la garantarea accesului la învățământ primar pentru toți copiii. UE a jucat un rol esențial în negocierea acestei viziuni.
În ultimul deceniu, datorită finanțării UE, aproape 14 milioane de elevi au putut urma cursurile școlii primare, peste 70 milioane de persoane au fost conectate la rețele mai bune de apă potabilă și peste 7,5 milioane de femei au fost asistate la naștere de personal calificat, ceea ce a dus la salvarea vieții a numeroase mame și nou-născuți.
Acestea sunt doar câteva din modalitățile prin care UE contribuie la atingerea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, dar mai sunt încă multe de făcut pentru a eradica sărăcia. Informații suplimentare: [EN]
3. Ajutorul acordat de UE este transparent și se poate afla cu ușurință unde ajung banii.
În repetate rânduri, UE s-a clasat în rândul celor mai transparenți donatori de ajutoare. Comunicarea de informații cu privire la valoarea și destinația ajutorului le permite contribuabililor să verifice cât de bine le sunt cheltuiți banii. Se evită astfel dublarea eforturilor depuse de donatori și se contribuie la prevenirea corupției și a deturnării de fonduri.
Există diferite instrumente care vă permit să aflați cum sunt cheltuiți banii europeni: EU Aid Explorer (https://euaidexplorer.jrc.ec.europa.eu) vă oferă acces la date complete și corecte despre activitatea donatorilor din întreaga lume. Sistemul de transparență financiară al Comisiei Europene arată cine primește finanțare din partea Comisiei Europene în fiecare an: (http://ec.europa.eu/budget/fts/about_en.htm).
4. Pentru a preveni frauda și corupția, ajutorul UE este auditat și controlat periodic.
Programele UE sunt supuse unor auditări periodice independente care garantează menținerea în ordine a conturilor. În plus, Curtea Europeană de Conturi examinează anual anumite proiecte și programe de țară. În cazul în care există o suspiciune de fraudă sau corupție, Oficiul European de Luptă Antifraudă poate urmări cazurile care îi sunt aduse la cunoștință. Comisia Europeană și delegațiile UE în țările beneficiare monitorizează și controlează programele și proiectele pe care le finanțează. Acest demers include și vizite periodice la fața locului. În plus, experți externi vizitează proiectele pentru a vedea ce s-a realizat cu banii europeni. Dacă, în contextul acestui sistem de control și evaluare, apar suspiciuni întemeiate că fondurile sunt utilizate în mod abuziv, UE poate bloca finanțarea și lua măsurile care se impun. Printre acestea s-ar putea număra și recuperarea de fonduri.
5. UE și statele sale membre sunt cei mai generoși donatori de ajutor oficial pentru dezvoltare din lume.
Uniunea Europeană, alături de statele membre, reprezintă cel mai mare donator de ajutor din lume. În 2013, acestea au furnizat mai mult de jumătate din ajutorul public sau „asistența oficială pentru dezvoltare”, așa cum este definită de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În 2013, ele au cheltuit împreună 56,5 de miliarde EUR pentru a ajuta țări din întreaga lume în lupta împotriva sărăciei.
Unele țări din UE au redus ajutorul pentru dezvoltare în timpul crizei economice, dar sumele totale pare să fie în creștere din nou deși, în general, se mențin sub nivelurile promise. Dacă vă interesează ajutorul pentru dezvoltare în cifre, accesați linkul http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-388_ro.htm.
6. Țările în curs de dezvoltare au un cuvânt important de spus în ceea ce privește modul de utilizare, scopul și destinația ajutoarelor UE.
Pentru informații cu privire la acest principiu al „asumării responsabilității la nivel de țară” consultați comunicarea privind „Agenda schimbării”. Textul descrie, de asemenea, modul în care ajutorul UE se va concentra în viitor mai mult asupra anumitor sectoare, cum ar fi buna guvernanță, drepturile omului, democrația, sănătatea, educația, dar și agricultura și energia. http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX%3A52011DC0637&qid=1412922281378.
7. În implementarea la fața locului a proiectelor sale de dezvoltare, UE se bazează pe organizații cu experiență.
Ea oferă adesea finanțare organizațiilor neguvernamentale, de exemplu, asociațiilor locale ale femeilor avocat care le ajută pe femei să își susțină drepturile legale sau unor organizații internaționale renumite, precum Amnesty International, care se implică în apărarea drepturilor omului. Astfel încercăm să ne asigurăm că banii sunt gestionați de cei care cunosc cel mai bine situația din țările destinatare și dețin expertiza în fiecare domeniu. Colaborăm și cu alți parteneri foarte experimentați, precum ONU, UNICEF, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură sau agențiile de dezvoltare ale statelor membre ale UE.
8. UE implică organizațiile societății civile atunci când își planifică acțiunile de cooperare cu țările partenere.
În pregătirea programelor sale, UE colaborează cu autoritățile guvernamentale, dar se asigură, în același timp, că la discuții iau parte și organizațiile societății civile: organizații neguvernamentale, sindicate, asociații pentru protecția drepturilor omului, organizații de protecție a mediului, camere de comerț etc. Puteți găsi mai multe informații pe această temă în comunicarea UE privind angajamentul Europei față de societatea civilă în ceea ce privește relațiile externe: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012:0492:FIN:RO:PDF
9. Aproximativ 25 % din ajutorul acordat de UE le este furnizat direct guvernelor, astfel încât acestea să-și poată desfășura activitatea, urmărind prioritățile pe care și le definesc în dialog strâns cu UE.
Vorbim în acest caz despre „sprijin bugetar”. Acesta le oferă țărilor vizate instrumentele menite să le permită să ia în propriile mâini acțiunile de dezvoltare, de exemplu prin reformarea și modernizarea sectoarelor educației și agriculturii. Prin implicarea și responsabilizarea guvernelor din țările în curs de dezvoltare, UE sprijină în mod direct politicile și sistemele naționale, astfel încât rezultatele să poată avea un efect de durată.
În același timp, UE condiționează acordarea sprijinului bugetar de menținerea unui dialog constant cu autoritățile, în vederea discutării subiectelor importante cum ar fi buna guvernanță și gestionarea judicioasă a banilor publici. Aceste schimburi includ, de asemenea, evaluarea periodică a rezultatelor în ceea ce privește reducerea sărăciei și realizarea dezvoltării durabile.
Dacă doriți să aflați mai multe despre diferitele modalități prin care UE utilizează sprijinul bugetar, consultați noua abordare în materie de acordare a sprijinului bugetar al UE în țări terțe: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52011DC0638&qid=1413541030118
10. UE are 139 de delegații și birouri în numeroase țări din lume, mai multe decât oricare dintre statele sale membre. În același timp, ajutorul extern furnizat de UE este egal cu aproape o zecime din bugetul său.
Suma totală pe care UE a rezervat-o pentru ajutor extern în 2013 a fost de 14,86 miliarde EUR, ceea ce reprezintă aproximativ 9 % din bugetul său total. Cu alte cuvinte, fiecare cetățean european plătește circa 8 cenți pe zi pentru a ajuta oameni din lumea întreagă să iasă din sărăcie.
Pentru mai multe informații despre destinația și gestionarea asistenței externe a UE, consultați raportul nostru anual: [EN]
11. În multe țări, UE și statele membre își combină eforturile de dezvoltare pentru a garanta o mai bună colaborare și pentru a evita ca același lucru să fie făcut de două ori.
În peste 40 de țări am început așa-numita „programare în comun”. Aceasta înseamnă că, înainte de a elabora un cadru comun de acțiune, UE și statele membre evaluează împreună care sunt cele mai mari probleme și provocări cu care se confruntă o țară în curs de dezvoltare și decid ce sectoare necesită cea mai mare atenție. Fiecare donator își prezintă punctele forte, expertiza și avantajele comparative și apoi se iau decizii cu privire la distribuirea sarcinilor.
Atunci când este posibil, guvernul țării beneficiare își asumă un rol strategic în acest sens, pentru ca propria sa planificare și strategie de dezvoltare să fie luată în calcul. Toți donatorii continuă să își desfășoare propriile programe, dar ca parte a unui răspuns comun. Donatorii interesați din afara UE pot, de asemenea, să ia parte la această inițiativă de programare în comun. Mai multe informații puteți găsi într-un capitol dedicat din acest document care însoțește raportul anual al UE privind asistența externă: [EN]
12. UE depune eforturi pentru a se asigura că activitatea sa în domenii precum comerțul și finanțele, agricultura, securitatea, schimbările climatice și migrația contribuie la eradicarea sărăciei în țările în curs de dezvoltare.
Numim acest lucru „coerența politicilor în favoarea dezvoltării”. Multe dintre acțiunile întreprinse de UE și de statele sale membre în aceste domenii sunt legate de dezvoltare. De exemplu, piața unică a UE le este deschisă multor țări în curs de dezvoltare, ceea ce le permite acestora să creeze locuri de muncă și creștere economică. De asemenea, UE a încheiat acorduri cu mai multe țări pentru a combate exploatarea forestieră ilegală și pentru a garanta că lemnul importat în Europa a fost tăiat în mod legal.
Un alt exemplu este legislația UE care contribuie la creșterea transparenței acordurilor financiare din domeniul industriei extractive: toate plățile de peste 100 000 EUR efectuate de către marile companii europene în sectorul industriei extractive și al exploatării pădurilor primare vor trebui să fie făcute publice. Astfel, societatea civilă din țările cu un număr mare de resurse naturale, cum ar fi petrolul sau mineralele, va avea la dispoziție informațiile necesare pentru a le cere guvernelor să dea socoteală cu privire la veniturile realizate din exploatarea acestor resurse. Pentru mai multe informații cu privire la coerența politicilor în favoarea dezvoltării, a se vedea raportul: https://ec.europa.eu/europeaid/node/45425
13. Ajutorul umanitar și cooperarea pentru dezvoltare sunt domenii diferite, dar se completează reciproc.
Ajutorul umanitar contribuie rapid la salvarea vieții oamenilor în situații de criză și vine în întâmpinarea nevoilor lor de bază, de exemplu prin furnizarea de alimente, adăpost sau asistență medicală în situații de conflict sau în cazul catastrofelor naturale. Cooperarea pentru dezvoltare sprijină țările pe termen mediu și lung, astfel încât acestea să poată ieși din sărăcie și să aibă o creștere economică durabilă în beneficiul tuturor segmentelor societății. UE depune eforturi pentru a garanta o tranziție fără probleme de la asistența de urgență la ajutorul pentru dezvoltare.
Mergem însă și mai departe. Multe regiuni din lume sunt afectate de crize recurente cauzate, de exemplu, de schimbările climatice. Experții din domeniul ajutorului umanitar și al cooperării pentru dezvoltare trebuie să lucreze împreună pentru a ajuta societățile din aceste țări să devină mai rezistente. În acest sens, se pune accent pe consolidarea sistemelor de sănătate și educație și pe creșterea capacității de reacție în situații de urgență. Alte acțiuni vizează, de exemplu, consolidarea piețelor produselor alimentare și sprijinirea comunităților locale și a cetățenilor în viața de zi cu zi, pentru a le permite să prevină și să gestioneze riscurile și să depășească rapid crizele cauzate de secetă, violență, conflicte sau dezastre naturale.
14. La nivel global, numărul persoanelor care trăiesc în condiții de sărăcie extremă s-a redus cu mai mult de jumătate în raport cu anul 1990.
Potrivit definiției internaționale, se vorbește despre sărăcie extremă în cazul persoanelor care trăiesc cu mai puțin de 1,25 dolari pe zi. Numărul celor aflați sub acest prag a scăzut cu 700 de milioane începând din 1990. UE a contribuit, de exemplu, ajutând la construirea și repararea a peste 87 000 de kilometri de drumuri, facilitând astfel transportul de mărfuri și produse alimentare și consolidând economiile locale. Uniunea a oferit, de asemenea, bani și alte produse în natură unui număr de peste 46 de milioane de persoane pentru a le garanta securitatea alimentară.
Mai sunt însă multe de făcut: 1,2 miliarde de persoane trăiesc în prezent în condiții de sărăcie extremă, iar o persoană din opt nu are suficientă mâncare.
Citeşte mai mult:
Weber Manfred. 2015 the European Year for Development // New Europe. - 04.01.2015