Cea de-a 60-a Aniversare a Convenţiei Culturale Europene
Elaborată în scopul de a apăra patrimoniul comun al Europei şi a încuraja dezvoltarea culturii europene şi a înţelegerii reciproce între « popoarele Europei », Convenţia culturală europeană prevede în mod special că Statele ar trebui « să promoveze studierea limbilor, istoriei şi civilizaţiei » altor ţări europene, « civilizaţia lor comună », şi circulaţia şi schimbul de persoane şi de obiecte de valoare culturală.
Detalii
17.12.2014
Conferinţă internaţională cu privire la procedurile în faţa CEDO
Reprezentanţi ai uniunilor avocaţilor, ONG-urilor şi experţi din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Federaţia Rusă şi Ucraina s-au reunit la Chişinău, în perioada 16-17 decembrie curent, în cadrul unei conferinţe internaţionale, organizate în cadrul Programului Comun al Consiliului Europei şi Uniunii Europene "Consolidarea capacităţii avocaţilor şi activiştilor în domeniul drepturilor omului pentru aplicarea pe plan naţional a Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Cartei Sociale Europene (Revizuite)”.
”Programul comun al UE şi al Consiliului Europei este implementat cu succes de mai bine de un an, avînd printre rezultate cîteva sute de profesionişti din domeniul juridic instruiţi în diferite aspecte ale aplicării Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Sperăm că impactul asupra capacităţii locale de a aplica Convenţia va fi simţit atît în ceea ce priveşte garantarea drepturilor fundamentale la nivel naţional, cît şi diminuarea sarcinii de lucru a CEDO", a declarat Jose Luis Herrero, Şeful Oficiului Consiliului Europei.
16.12.2014
Hotărârea CEDO în cauza Buzadji împotriva Republicii Moldova ( cererea nr. 23755/07)
Dl Buzadji, om de afaceri din Rep. Moldova, a fost arestat în 2007 şi oficial învinuit de fraudă a unei întreprinderi de stat, al cărei director era. El a fost plasat în arest preventiv din cauza gravităţii acuzaţiilor înaintate, complexitatea cauzei şi riscului de înţelegeri secrete. Detenţia lui a fost prelungită în mai multe reprise, iar în iulie 2007 Dl Buzadji a fost plasat în arest la domiciliu. până în martie 2008.
Invocând Articolul 5 alin.1 şi 3 din CEDO, Dl Buzadji a pretins că detenţia sa a fost ilegală şi că instanţele nu au înaintat motive relevante şi suficiente pentru a-l plasa în arest preventiv timp de zece luni.
Curtea a stabilit încălcarea articolului 5 § 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi a acordat reclamantului 3.000 euro în calitate de reparaţie a prejudiciului moral şi 1300 euro pentru costuri şi cheltuieli.
13.12.2014
Amicus Curiae pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova asupra unor prevederi ale Legii privind testarea integrităţii profesionale
Comisia de la Veneţia (Comisia Europeană pentru
Democraţie prin Drept a Consiliului Europei) a adoptat Opinia sa amicus
curiae referitoare la Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind
testarea integrităţii profesionale.
Experţii europeni s-au exprimat asupra Statutul juridic al Centrului
Naţional Anticorupţie şi efectul său asupra independenţei justiţiei;
aspectelor Statului de drept şi principiilor unui proces echitabil. Ei
au menţionat că deşi corupţia subminează, printre altele, statul de
drept, prezintă riscuri semnificative pentru protecţia drepturilor
omului şi pune în pericol stabilitatea instituţiilor democratice şi
temelia morală a societăţii, iar eforturile pe care le depun statele în
lupta cu acest fenomen sunt binevenite, totuşi aceste măsuri nu trebuie
să pună în pericol stabilitatea instituţiilor democratice şi nici să
diminueze independenţa şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
10.12.2014
Republica Moldova a obţinut un nou proiect de susţinere a reformei justiţiei penale
De Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, Secretarul General adjunct al Consiliului Europei (CoE), Gabriella Battaini-Dragoni, şi Ambasadorul Danemarcei, Arnold De Fine Skibsted, au semnat un Acord pentru realizarea unui nou proiect « Susţinerea reformei justiţiei penale în Republica Moldova ».
10.12.2014
Protecţia drepturilor omului online: mai uşor de prevenit maladia decât de tratat
Noul set de instrumente, lansat de Consiliul Europei cu ocazia Zilie Internaţionale a Drepturilor Omului, prezintă drepturile şi responsabilităţile utilizatorilor de internet într-o modalitate interactivă şi într-un limbaj accesibil.
Detalii
08.12.2014
Premiul Muzeului a fost acordat Muzeului Civilizaţiilor Europene şi Mediteraneene
Premiul Muzeului 2015 al Consiliului Europei a fost decernat Muzeului Civilizaţiilor europeene şi mediteraneene (MUCEM) de la Marseille (Franţa).
Acest muzeu are la bază “un concept original şi inovator, este situat într-un loc uimitor şi înzestrat cu o arhitectură de excepţie”; el îndeplineşte perfect toate criteriile Premiului Muzeului al Consiliului Europei.”, a menţionat raportorul APCE Dna Marjanović .
MUCEM studiază zona Mediteraneană, leagănul civilizaţiilor, la intersecţia culturilor europeană şi arabă. şi a fost apreciat înalt pentru că acesta se vrea o “agora contemporană” atrăgând un vast public datorită unui program impresionant (vizite de studiu, dezbateri cu participarea artiştilor şi scriitorilor, seminare, festivaluri şi concerte).
Premiul Muzeului este atribuit de Consiliul Europei în fiecare an, începând din 1977, unui muzeu care aduce o contribuţie semnificativă la cunoaşterea patrimoniului cultural european.
05.12.2014
Comitetul de Miniştri examinează executarea hotărârilor CEDO
Reprezentanţii celor 47 de State membre ale Consiliului Europei au examinat situaţia executării hotărârilor şi deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi au adoptat mai multe decizii în acest sens.
Printre subiectele examinate a fost şi cauza Catan împotriva Federaţiei Ruse, care vizează funcţionarea şcolilor cu predare în grafie latină din Transnistria. De asemenea, Delegaţii au adoptat o decizie privind executarea de către Republica Moldova a unei serii de hotărâri ale CEDO, care se referă în special la drepturile persoanelor aflate în detenţie preventivă.
04.12.2014
Platformă online de « reacţie rapidă » pentru jurnaliştii aflaţi în pericol
Diplomaţii ar putea veni în ajutorul redactorilor-şefi şi jurnaliştilor expuşi intimidărilor sau violenţelor în cadrul unui proiect de sistem de alertă online „reacţia rapidă” care este lansat cu ocazia unei importante conferinţe parlamentare cu privire la libertatea mass-media care se desfăşoară la Paris.
Potrivit autorilor propunerii, partenerii de încredere din domeniul libertăţii mass-media ar putea publica „alerte” pe o platformă online centralizată şi publică atunci când jurnaliştii sunt în pericol sau activitatea lor este ameninţată. Organizaţiile internaţionale care asigură respectarea standardelor în materie de libertate mass-media cum ar fi Consiliul Europei, reprezentatul OSCE pentru libertatea mass-media, UE şi ONU vor putea astfel reacţiona prompt.
Alertele vor trebui să conţină informaţii concrete – verificate de către parteneri – referitoare la pericolele împotriva integrităţii fizice a jurnaliştilor şi altor actori mass-media, sau surselor acestora, ingerinţe în viaţa privată a jurnaliştilor sau intimidări judiciare prin recurgerea abuzivă la legislaţia cu privire la defăimare, la securitate – naţională sau extremistă. Platforma va prezenta de asemenea acţiunile întreprinse de către Consiliul Europei în această privinţă, precum şi rapoartele periodice şi observaţiile Statelor membre vizate.
Alertele vor trebui să conţină informaţii concrete – verificate de către parteneri – referitoare la pericolele împotriva integrităţii fizice a jurnaliştilor şi altor actori mass-media, sau surselor acestora, ingerinţe în viaţa privată a jurnaliştilor sau intimidări judiciare prin recurgerea abuzivă la legislaţia cu privire la defăimare, la securitate – naţională sau extremistă. Platforma va prezenta de asemenea acţiunile întreprinse de către Consiliul Europei în această privinţă, precum şi rapoartele periodice şi observaţiile Statelor membre vizate.
02.12.2014
Hotărârea CEDO în cauza Urechean şi Pavlicenco împotriva Republicii Moldova (nr. 27756/05 şi 41219/07)
Reclamanţii, Serafim Urechean şi Vitalia Pavlicenco, sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, născuţi în 1950 şi, respectiv, în 1953, şi locuiesc la Chişinău.
Ambii reclamanti, politicieni în partide de opoziţie, au încercat să înainteze procese în judecată împotriva Preşedintelui (de atunci) al Republicii Moldova, V. Voronin, pentru pretinse afirmaţii de defăimare pe care acesta le-a făcut în adresa reclamanţilor în cadrul unor interviuri televizate din anii 2004-2007. Dl Voronin a acuzat-o pe dna Pavlicenco că ar fi aparţinând KGB, iar pe dl Urechean, primarul de atunci al Chişinăului, că ar fi creat un sistem puternic mafiot de corupţie. Judecătoriile de primă instanță au respins acțiunea reclamanților pe temei că, potrivit Constituției și prin intermediul unei excepții de la căile ordinare care guvernează responsabilitatea civilă, Președintele Republicii Moldova beneficiază de imunitate și nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile pe care le-a exprimat în timpul exercitării mandatului său. Cererile reclamanților au fost respinse și hotăririle in prima instanţă au fost menţinute în februarie 2005 şi iunie 2007.
Curtea a declarat în unanimitate că a avut loc o încălcare a articolului 6 § 1 şi a hotărât, cu patru voturi pentru şi trei împotrivă că statul pârât, Republica Moldova, trebuie să plătească celui de-al doilea reclamant (V. Pavlicenco) peste 9.000 EURO pentru prejudiciul moral şi cheltuielile de judecată..
Misiunea de observatori internaţionali, printre care şi reprezentanţi ai APCE, care au monitorizat alegerile legislative din 30 noiembrie 2014, au adoptat o declaraţie privind constatările şi concluziile preliminare.
Alegerile din 30 noiembrie au oferit alegătorilor o gamă largă de alternative politice. Campania a fost influențată de aspirațiile geopolitice ale țării și anularea întîrziată a înregistrării unui concurent electoral a ridicat întrebări referitoare la timp și circumstanțe, au susținut observatorii internaționali într-o declaraţie adoptată la 1 decembrie 2014, a doua zi după scrutin.
„Ieri cetățenii Republicii Moldova au votat într-o modalitateă liberă și demnă. Parlamentul nou ales ar trebui să înceapă imediat implementarea reformelor așteptate pentru a rezolva problemele socio-economice, combaterea corupției, precum și să adopte legi privind campania electorală și finanțarea partidelor, în special pentru a asigura transparența surselor de finanțare. Aplicarea legislaţiei trebuie să fie echitabilă, iar justiție nu ar trebui niciodată să fie selectivă”, a declarat Jean-Claude Mignon, conducătorul delegației APCE. “Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, mecanismele sale de monitorizare, Comisia de la Veneţia şi Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO) sunt pregătiţi să ajute autorităţile Moldovei să realizaze reformele”.