Dialoguri europene/ Radio Europa Liberă - Decembrie 2014

 Interviuri, comentarii, opinii



Arhiva 2012-2013






  
05.01.2015

Nicola Harrington-Buhay: „Cetăţenii trebuie să vadă feţe noi în conducere, idei noi, entuziasm”.
La încheierea misiunii sale în R. Moldova un interviu cu coordonatoarea rezidentă ONU la Chișinău.

Nicola Harrington-Buhay: „Am observat schimbări considerabile în perioada în care m-am aflat aici. Vocea societăţii civile a devenit tot mai puternică, în ultimii ani a reuşit tot mai bine să-şi îndeplinească rolul astfel încât instituţiile statului, în colaborare cu diferite ONG-uri, să poată ajunge până la cele mai vulnerabile pături ale populaţiei, pentru a-i ajuta pe cei săraci să-şi ridice nivelul de trai. (...)

Europa Liberă: Referindu-ne la structura actualului Parlament, nu putem spune că acesta arată diferit de precedentul la capitolul prezenţa femeilor. Numărul lor abia depăşeşte un sfert din numărul total al deputaţilor, deşi Consiliul Europei sugera că 40 la sută ar fi o cifră mulţumitoare. De fapt, ce pierde ţara dacă prezenţa femeilor în funcţii de răspundere este minoritară şi de ce, de fapt, lucrurile se schimbă atât de lent?

Nicola Harrington-Buhay: „E un subiect dezbătut aprins în mai multe ţări ale lumii: de ce femeile, pe de o parte, nu îşi doresc să ajungă în funcţii de răspundere iar, pe de altă parte, ce impedimente există în calea celor care îşi doresc acest lucru? Discutând cu femei primar le-am întrebat ce le-a determinat să meargă în politică şi să rămână în acest domeniu? Marea majoritate mi-au spus că au luat această decizie pentru că au fost încurajate şi susţinute de cei din jur. Iată de ce cred că în această ţară nu există reţele şi asociaţii de femei care ar putea livra şi ridica numărul femeilor în politică şi în funcţii de conducere.

Cred că aici un rol important îl au şi legile, mă refer în special la legea privind finanţarea partidelor, care ar putea stimula participarea femeilor în politică. Trebuie însă să se înţeleagă că schimbarea gender va aduce şi schimbarea subiectelor care stau pe masa politicienilor. Există, de fapt, statistici clare care demonstrează că parlamentele cu mai multe femei atrag o atenţie sporită problemelor sociale, deci există o corelaţie strânsă în acest sens.

 

22.12.2014

Igor Boţan: „Cel mai important eveniment al anului 2014 a fost semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere cu UE”

 „Cel mai important eveniment al anului 2014, semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere, cred că este cel mai amplu document pe care l-a semnat Republica Moldova în calitate de subiect al dreptului internaţional. Acest Acord de Asociere are în textul său, practic, schemele de reformare a Republicii Moldova pe toate domeniile pe care şi le poate imagina un cetăţean. Nu există domeniu al vieţii publice care să nu fie reflectat în Acordul de Asociere şi cu recomandările pe care Republica Moldova le are din partea Comisiei Europene, din partea Uniunii Europene pentru a le aduce la standardele Uniunii Europene.”

 „Există speranţa că Acordul de Asociere, fiind obligatoriu, va forţa Comisia Europeană, pe de o parte, şi cetăţenii Republicii Moldova, pe de altă parte, să ia guvernarea în cleşte, noi, cetăţenii, în baza Constituţiei ţării noastre, iar Comisia Europeană în baza Acordului de Asociere. A propos, valorile care stau la baza Constituţiei Republicii Moldova şi a Acordului de Asociere sunt aceleaşi, iar luarea în cleşte, exercitarea unei presiuni asupra guvernării din Republica Moldova pentru implementarea adecvată şi rapidă a Acordului de Asociere este luminiţa care licăreşte la capătul tunelului. Dacă nu facem acest efort în următorii patru-şapte, poate, opt ani de zile, două cicluri electorale, mă tem că Republica Moldova nu are şanse.”

19.12.2014

Edgars Rinkevics: „să creăm un canal TV de știri pentru comunitățile ruse din țările UE”

Cu ministrul leton de externe despre perspectivele politice pentru viitoarele șase luni ale președinției rotative a UE.

Oficialul leton a fost întrebat care sunt ambitiile presedinţiei letone fata de Parteneriatul Estic si sumitul de la Riga, planificat pentru luna mai.

Edgars Rinkevics: „Din punctul meu de vedere eu vad summitul parteneriatului estic de la Riga ca pe un semn dat de Uniunea Europeana ca Uniunea Europeana este implicata activ in promovarea relatiei cu partenerii sai estici, asa ca si mai inainte. Si exista o diferentiere intre cei șase parteneri din acest program. Cei care sunt vazuti drept cei mai avansati, vor primi o asistenta mai mare din partea Uniunii Europene, cind vorbim despre evolutiile lor interne.Tarile acestea vor primi o asistenta mai mare, iar cu tarile care nu vor relatii mai strinse cu Uniunea Europeana, vom aborda o politica mai flexibila, mai adaptata pentru fiecare tara in parte. Si, desigur, as vrea sa vad, poate intr-o lume ideala ca o tara, sau poate mai mult decit una din tarile Parteneriatului Estic sa vada liberalizarea regimului de vize.”



 18.12.2014
  
Nils Muižnieks: „În 2014 am înțeles cât de fragile sunt democrația, statul de drept și pacea”

Interviu cu  Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei.

 Europa Liberă: ... ce așteptați de la anul 2015?

Nils Muižnieks: „Sper sincer că vom vedea mai puțină violență și suferință în estul Ucrainei. Sper că guvernul din Azerbaijan îi va elibera pe prietenii noștri din închisoare, sper ca țările semnatare ale Convenției să se angajeze să o respecte fie că e vorba de drepturile romilor, ale migranților sau refugiaților. Din păcate, explozia uriașă de suferință din Siria a primit un răspuns anemic din partea Europei. Anul acesta Italia s-a retras din forța de salvare a a miilor de oameni care veneau pe mare din Africa. Mi-e teamă, în aceste condiții, în care nu doar Italia, dar și alte state și-au diminuat eforturile de salvare a acestor refugiați, Mediterana va deveni un urias cimitir. Sunt ingrijorat. Dar, pe de altă parte, sunt încurajat de numeroșii  luptători pentru drepturile omului pe care îi cunosc  în întreaga Europă și care nu uită să ne reamintească tuturor  responsabilitățile  pe care le avem. Acești oameni imi dau speranță pentru anul 2015.”

18.12.2014

Ana-Maria Telbis: „respectarea drepturilor omului și standardele ar trebui să fie aceleaşi pe teritoriul Europei”
Un interviu cu coordonatorea naţională a Programului HELP al Consiliului Europei, fost jurist la CEDO.

Europa Liberă: Cât de important este ca cetăţeanul să-şi cunoască drepturile sale?
Ana-Maria Telbis: „Cred că este primul pas în a le garanta. Pentru că atunci când nu le cunoaştem este greu să le cerem, este greu să le solicităm. Şi atunci când nu există nici mecanisme care să ne informeze corect asupra drepturilor pe care le avem, este cu atât mai dificil ca oamenii să poată solicita ceea ce practic li se cuvine de drept.”

Europa Liberă: Ideea precum că drepturile mele se termină acolo unde încep drepturile dumneavoastră e justă?
Ana-Maria Telbis: „Da. Există desigur drepturi absolute şi drepturi relative, dar ele sunt interconectate. Şi nu putem discuta de drepturi absolute atunci când ele sunt exercitate în detrimentul altora. Deci, într-adevăr, drepturile cuiva se termină acolo unde încep drepturile altcuiva. Şi această balanţă sau standardele internaţionale sunt făcute în asemenea fel încât fiecare drept în parte să fie respectat într-un anume grad.”

 17.12.2014

Va fi operant sau nu Acordul de Asociere R.Moldova - UE în regiunea transnistreană?

Interviu cu ministrul adjunct de externe al R.Moldova Iulian Groza.

Europa Liberă: Aşadar, aţi exprimat chiar Dvs. intenţia autorităţilor de la Chişinău de a conlucra cu colegii de la Tiraspol pe parcursul anului următor, astfel încât Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) dntre R. Moldova şi UE să fie operant şi pentru regiunea transnistreană de la 1 ianuarie 2016. Înainte de a discuta amănunte şi eventualele efecte ale intenţiilor, v-aş ruga să reîmprospătăm un pic tema şi să reamintim cum stau lucrurile acum în privinţa respectivului acord vorbind de Republica Moldova în general şi regiunea ei estică? 

Iulian Groza: „Începând cu 1 septembrie, de când am început să punem în aplicare Acordul de Asociere, în special partea care ține de spațiul de comerț liber, Republica Moldova deja este în faza în care observăm schimbări în balanța comercială cu Uniunea Europeană. Deja primele luni ne arată foarte clar că, în comparație cu anul trecut, exporturile din Republica Moldova spre Uniunea 

Europeană au crescut considerabil. Când vorbim de vinuri, fructe, legume cifrele arată că este o creștere importantă. Totodată, așa cum ne-am înțeles cu partenerii de la Bruxelles, atunci când am negociat Acordul de Asociere am convenit că actualul comerț asimetric cu Uniunea Europeană, așa numitul comerț preferențial, să continue să fie aplicat până la sfârșitul anului 2015. Și acolo unde prevederile Acordului de Asociere prevalează, ele se aplică pe teritoriul Republicii Moldova cu excepția regiunii transnistrene. Asta a fost practic o decizie care să încurajeze sau să ne ofere o anumită perioadă de timp pentru ca să pregătim terenul în regiunea transnistreană în special, pentru ca Acordul de Asociere să fie aplicat pe întreg teritoriul țării până la sfârșitul anului 2015. Cu alte cuvinte, deși Republica Moldova aplică Acordul de Asociere, în special prevederile spațiilor de comerț liber ca și vânzător, deocamdată aceste prevederi nu se aplică până la sfârșitul anului 2015 în regiunea transnistreană. Deci, avem practic acum la dispoziție aproximativ un an pentru ca împreună cu colegii de la Tiraspol să identificăm acele condiții minime care trebuie să fie respectate pentru a reuși a pune în aplicare Acordul de Asociere pe întreg teritoriul Republicii Moldova până în 1 ianuarie a anului 2016.”

15.12.2014


Cum văd moldovenii obișnuiți ajutorul oferit R. Moldova de Uniunea Europeană? :Sondaj de opinie realizat de Alla Ceapai.

Ajutoarele financiare obţinute de Moldova din partea Uniunii Europene sunt cele mai mari obţinute vreodata. Din bani europeni s-au construit strazi, s-au modernizat scoli, s-au canalizat localitati. Cum vad moldovenii obișnuiți acest ajutor? Care este relatia lor cu cei care ii ajuta sa li se faca viaţa mai usoara? Alla Ceapai: „Sunt diverse proiecte finanţate de europeni. Multe surse se introduc în dezvoltarea reţelei de drumuri, în medicină şi în şcoli, mai cu seamă în cele de tip internat sau unde studiază copii vulnerabili.”

 Europa Liberă: Ce s-a mai făcut în Ştefan-Vodă din bani europeni?

• „S-au renovat apeducte. Chiar la mine în sat, dar şi în satul vecin au fost reparate apeductele. Străzile din sate au fost restaurate, au fost amenajate localităţile.”
• „În raionul Cimişlia, de unde vin eu, s-a reparat şcoala la un nivel foarte bun, casa de cultură - la fel, drumurile s-au reparat. De exemplu traseul Cimişlia – Chişinău acum e în reparaţie.”
• „Se fac drumuri foarte bune,. Merg la volan pe drumuri de calitate şi sunt foarte mulţumită.”

08.12.2014


Regiunea transnistreană, între Est şi Vest: Dialoguri transnistrene

 Ce ştiu europenii despre Moldova, inclusiv Transnistria? Şi ce cunosc locutorii din stânga Nistrului despre proiectele europene? Alegerile parlamentare din Moldova – o privire de la Tiraspol şi… de la Paris. Şi… ce va avea de câştigat sau de pierdut regiunea transnistreană, dacă nu se va alătura acordului de liber schimb între Moldova şi Uniunea Europeană? 

Directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, spune că scenariul pozitiv pentru regiunea transnistreană ar fi ca aceasta să accepte Acordul de Asociere – acest lucru i-ar aduce în final o creștere economică de cel puțin 3,6 la sută.

Adrian Lupușor: „Piața comunitară a devenit practic cea mai importanta piață de desfacere pentru companiile din regiunea transnistreană. Conform datelor statistice pentru lunile ianuarie-septembrie 2014, circa 60 la sută din exporturile din regiunea transnistreană sunt orientate spre UE și doar 30 la sută sunt destinate pieței din CSI. Aceste date nu au luat în considerare livrările care merg către malul drept al Nistrului, care constituie vânzări de energie electrică, pentru că acestea nu pot fi catalogate drept exporturi.

În cazul implementării complete a prevederilor Acordului de Asociere, estimările au relevat că principalul efect va veni de la eliminarea barierelor non-tarifare de acces pe piața comunitară. Aici estimăm un salt al exporturilor de 3,3 la sută spre UE. Eliminarea tarifelor vamale la import (pentru că liberalizarea presupune o liberalizare mutuală – atât din partea UE, cât și din partea transnistreană) urmează să sporească importurile cu 1,4 la sută, iar eliminarea barierelor non-tarifare va crește importurile cu încă 0,4 la sută. Creșterea exporturilor și a importurilor urmează să contribuie la creșterea investițiilor în regiune cu circa 2 la sută, datorită faptului că companiile vor avea acces la materie primă mai ieftină în urma eliminării tarifelor vamale la import și în condițiile în care climatul de afaceri se va îmbunătăți”.

Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană a intrat deja în vigoare pentru malul drept al Republicii Moldova. Oficialii europeni au oferit administrației de la Tiraspol un răgaz până la sfârșitul anului 2015, timp în care pentru Transnistria va fi păstrat regimul comercial anterior – Preferințele comerciale autonome, în așa fel încât regiunea să continue să exporte în UE fără taxe. Acest regim va fi înlocuit însă de la 1 ianuarie 2016 cu Acordul de liber schimb. Cu toate acestea, administrația de la Tiraspol a declarat că nu va adopta noile reguli comerciale cu UE și mizează pe sprijinul Federației Ruse în reorientarea exporturilor sale către piața estică și în compensarea pierderilor care vor veni odată cu pierderea pieței europene.

 04.12.2014

Petras Auštrevičius: „Moldova a înregistrat progrese notabile în procesul de asociere cu UE”

Interviu cu Europarlamentarul lituanian,

Europa Liberă: În chestiunea transnistreană, susțineți că UE trebuie să joace un rol mai important în procesul de negociere - formatul 5+2 - care să conducă la găsirea unei soluții cu respectarea integrității teritoriale și integrității R. Moldova. Însă UE promovează de ani de zile această idee, că ar dori un rol mai important. De ce ar reuși acum? De ce am crede că va reuși acum?

Petras Auštrevičius: „Cu cât cetățenilor moldoveni le va fi mai bine, cu atât UE va fi mai atractivă şi pentru oamenii din Transnistria. Cu cât mai mulți transnistreni vor primi pașapoarte moldovene şi vor călători liber în UE, cu atât viziunea lor faţă de UE se va schimba. Sigur, situaţia nu este atât de ușoară şi pictată în roz, dar în rezoluţia noastră spunem că recunoaştem doar o Moldovă în graniţele sale, care cuprinde si Transnistria, şi Găgăuzia. Aceasta este Moldova. O singură ţară. Plănuim o cooperare extinsa, politic, economic. Iar EU ar trebui să fie mai implicată în negocierile 5+2. Sunt optimist”

 03.12.2014

Tanja Fajon: „R. Moldova are acum oportunități extraordinare”


Moldova a făcut în ultimul timp pași importanți pentru parcursul său european și are șanse de a deveni o țară stabilă și prosperă, afirmă vicepreședinta Grupului Social-Democrat din PE.

Europa Liberă: Moldova are o poziționare foarte delicată din punct de vedere geopolitic: la granița de est a UE, între UE și Rusia, în vecinătatea Ucrainei și UE. Cum ar trebui să acționeze, pe plan extern, în următorii ani Chișinăul ? 

Tanja Fajon: „Moldova este o țară europeană, suverană, și stă în puterea ei să decidă. E adevărat, este o țară cu o populație mică numeric a cărei economie nu performează atât de bine. Așa cum ați menționat, R. Moldova se află în apropierea conflictului din Ucraina, iar poziția sa geostrategică, lângă Rusia și Ucraina nu este simplu de manageriat.

Aș spune Moldovei următoarele: întotdeauna este bine să fii un partener de nădejde, să ai vecini buni, să stabilești un bun dialog cu aceștia pentru a face ce e mai bun pentru cetățenii moldoveni. Întotdeauna am spus că R. Moldova are un potențial extraordinar și cetățeni minunați. De aceea, toate părțile ar trebui să lucreze împreună. Nimeni nu mai vrea să vadă azi în Europa tensiuni, presiuni care ar putea duce la violențe pe străzile din Moldova.”

02.12.2014

Vladimir Socor: „negocierile pentru formarea noii coaliţii trebuie să aibă loc la lumina zilei, fără înţelegeri secrete”

O analiză a rezultatelor alegerilor și a perspectivelor politice post-electorale.

Europa Liberă: Domnule Socor, insistam şi pe ideea că acest rezultat al scrutinului înseamnă continuarea drumului către integrarea europeană. Acest drum înseamnă implementarea reformelor. Se vor face aceste reforme? Care va fi preţul lor? Cetăţeanul aşteaptă schimbări sesizabile întru îmbunătăţirea calităţii vieţii lui.

Vladimir Socor: „Da. În cursul vizitei mele recente la Chişinău am observat că există un consens în cadrul observatorilor pro-europeni din Republica Moldova referitor la priorităţile reformelor. Şi anume prioritatea numărul unu ar fi reforma justiţiei şi a Procuraturii. Eu sunt de acord cu această viziune, cred că reforma anume în această sferă, a justiţiei şi Procuraturii, îl va convinge cel mai bine pe cetăţean, pe alegător că ceva se va schimba în bine în Republica Moldova.

Şi din acest punct de vedere, eu personal, cu toată modestia, aş recomanda conducerii noului guvern să solicite trimiterea în Republica Moldova a unei misiuni EULEX, Uniunea Europeană are acest instrument, este un instrument al politicii comune de externe şi de securitate a Uniunii Europene – EULEX. Este vorba de misiuni de experţi pe care Uniunea europeană le poate trimite într-o ţară parteneră pentru reformarea sectorului justiţiei şi al Procuraturii. Anume o asemenea misiune ar fi deosebit de urgentă pentru Republica Moldova în această fază. Trimiterea unei asemenea misiuni şi rezultatele care s-ar obţine de pe urma ei ar justifica speranţele puse de alegătorii pro-europeni.”

02.12.2014


Ion Sturza: „astăzi este o masă critică de oameni în Moldova care vor să fie guvernați onest și profesionist”

Un interviu cu un fost premier și actual om de afaceri.

Rezultatele alegerilor parlamentare sunt comentate diferit. Unii spun ca Moldova a ales Europa! Putin a pierdut! Altii sustin ca polarizarea ar fi invingatorul, iar cele trei partide pro-europene, liberal-democratii, democraii si liberalii a fi obligate să reediteze alianţa cat mai repede si sa guverneze altfel, adica in interesul cetateanului. Este si opinia fostului premier Ion Sturza.


01.12.2014

Nicu Popescu: „Dacă Moldova va fi guvernată tot aşa doi-trei ani, s-ar putea ca Parlamentul să nu reziste încă patru ani”

Despre rezultatele alegerilor, în dialog cu analistul de la Paris, de la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene.

Europa Liberă: Va fi asigurată continuitatea parcursului european? Ce coaliţii pot fi create?

Nicu Popescu: „Cred că acum accentul discuţiei ar trebui să treacă mult mai mult pe politica internă decât pe politica externă. Or, alegătorii nu au votat atât pentru Europa sau pentru Rusia, cât pentru faptul că au aşteptat o altfel de Europă şi au aşteptat un progres mai ferm în apropierea nu doar de Europa prin paşi geopolitici, ci prin curăţarea situaţiei de acasă, prin lupta cu corupţia, prin îmbunătăţirea mediului de afaceri. Probabil, principala cauză a situaţiei electorale actuale care, de fapt, a dus la o situaţie că centru-dreapta a obţinut mai puţine voturi decât stânga se datorează, în mare parte, faptului că au existat foarte multe scandaluri, suspiciuni, cazuri de corupţie, practic fiecare partid de la guvernare a avut mai multe persoane implicate în astfel de scandaluri. Şi anume această neclaritate faţă de gradul de curăţenie a partidelor de la guvernare cred că a fost cel mai important factor care a jucat în detrimentul actualei guvernări. Şi, prin urmare, lecţia care se impune este că actualele partide de centru-dreapta au nevoie de o reînnoire destul de radicală a metodelor de guvernare, a mesajelor de guvernare, dar şi, probabil, a echipelor cu care vor guverna, dacă creează încă o coaliţie......

Europa Liberă: Coaliţia de guvernare din care partide va fi creată?
Nicu Popescu: „Jucătorii politici se vor aşeza, vor calcula şi vor discuta opţiunile politice. Ferm este că, pe lângă poziţionările politice tactice de la Chişinău, totuşi un lucru pozitiv realizat, în special în ultimul an, este faptul că Republica Moldova este legată de mâini şi de picioare în parcursul său european. Pentru că dependenţa economică a Republicii Moldova de UE este mult mai înaltă decât dependenţa de Rusia prin faptul că Acordul de Asociere a fost ratificat şi deja este o realitate legală în relaţiile Moldova-UE. Acest lucru conferă și un grad de automatism în evoluţia europeană a Republicii Moldova în viitorul apropiat. Pentru că nici măcar forţa centristă sau chiar de stânga nu cred că ar risca să ducă la o deteriorare drastică a relaţiilor cu Uniunea Europeană. Însă, evident, riscul este că, dacă Moldova va fi guvernată tot aşa pentru încă doi-trei ani, s-ar putea să nu mai ajungă actualul Parlament la încă patru ani. Şi atunci, evident, riscul este că la următorul scrutin forţele de stânga pot veni şi mai în forţă decât acum. Şi într-adevăr este riscul repetării scenariului din 2001, care a adus forţe de stânga la putere, cu o majoritate constituţională.”